Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Motivarea superficiala sau incompleta constituie o incalcare grava a dreptului partii la un proces echitabil

Motivarea superficiala sau incompleta constituie o incalcare grava a dreptului partii la un proces echitabil

  Publicat: 15 Mar 2021       1703 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, reclamanta A. S.A. a solicitat in contradictoriu cu parata Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, suspendarea executarii efectelor Ordinului A.N.R.E. nr. 18/2019 pentru aprobarea Metodologiei privind calculul si stabilirea contributiei banesti anuale prevazute la art. 2 alin. (31) din O.U.G. nr. 33/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 160/2012, astfel cum a fost introdus prin O.U.G. nr. 114/2018 si modificarea Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 224/2018 privind aprobarea tarifelor si contributiilor banesti percepute de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei in anul 2019, pana la solutionarea definitiva a actiunii in anularea aceluiasi act administrativ.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Act adoptat de organele de stat,
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

2. Hotararea primei instante


Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, prin sentinta nr. 188 din 28 mai 2018, a respins cererea de suspendare formulata de reclamanta, ca neintemeiata.


3. Calea de atac exercitata


Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta A. S.A., invocand motivele de casare prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8 din C. proc. civ.


3.1. Referitor la motivul de recurs incadrat in drept in prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta a sustinut ca hotararea atacata cuprinde motive straine de natura cauzei.


Potrivit recurentei, afirmatiile care au stat la baza solutiei primei instante, in sensul ca ordinul atacat nu cuprinde norme cu privire la incasarea/colectarea contributiei de 2% din cifra de afaceri, ci doar cu privire la calculul cifrei de afaceri, ca respecitva contributie de 2% din cifra de afaceri nu poate fi echivalata unei "creante bugetare" in intelesul Legii finantelor publice si faptul ca in cererea de suspendare a fost doar afirmat ca exista un pericol de insolventa, nu pot constitui veritabile motive ale sentintei atacate.


In plus, considerentele sentintei atacate sunt identice (copy-paste) cu cele dintr-o hotarare pronuntata cu privire la o alta cerere de suspendare a aceluiasi act administrativ (Sentinta nr. 197/29.05.2019).


Prin urmare, prin nemotivare, motivarea superficiala sau incompleta prima instanta a incalcat in mod grav dreptul partii la un proces echitabil, exigenta impusa de art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.


3.2. In dezvoltarea motivului de casare intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta a reluat pe larg situatia de fapt expusa in fata primei instante, sustinand faptul ca sentinta atacata a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a normelor de drept material .


Contar celor retinute de prima instanta, in sustinerea cazului bine justificat, a aratat ca autoritatea parata nu avea competenta de a emite norme privind procedura de incasare unei contributii financiare care constituie venit bugetar, asa cum este contributia de 2% din cifra de afaceri, prevazuta la art. 2 alin. (31) din O.U.G. nr. 33/2007, aceasta competenta revenindu-i Ministerului Finantelor Publice, potrivit prevederilor exprese ale art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice.


Astfel, a apreciat ca hotararea primei instante este data cu incalcarea prevederilor art. 19 din Legea finantelor publice, aceasta retinand in mod gresit ca actul atacat se limiteaza la stabilirea modului in care se calculeaza cifra de afaceri a titularilor de licente.


Totodata, in mod eronat s-a apreciat ca nu se poate echivala contributia de 2% din cifra de afaceri cu o creanta bugetara, or, in ceea ce priveste calificarea contributiei de 2% din cifra de afaceri ca venit bugetar sunt relevante prevederile art. 2 alin. (1) punctul 42 din Legea finantelor publice, precizand ca, printre bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) din aceeasi lege, se afla si bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, precum si bugetele institutiilor publice autonome, statut care apartine si Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE).


In continuare, recurenta a sustinut, tot in privinta cazului bine justificat, ca hotararea primei instante este data cu incalcarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea privind transparenta decizionala, pentru ca in procedura de elaborare si emitere a ordinului atacat nu a fost respectat termenul de 30 de zile prevazut de acest text de lege, termen care ar fi trebuit sa curga intre data primei publicari a proiectului Ordinului si data supunerii acestuia spre avizare.


Dispozitiile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 retinute de prima instanta, care fac referire la posibilitatea aplicarii unei proceduri de urgenta, nu stabilesc si termenele aplicabile intr-o astfel de situatie, ci fac trimitere in acest sens la "reglementarile in vigoare".


Astfel, facand aplicarea prevederilor unui act normativ nepublicat, recurenta a sustinut ca hotararea atacata a fost data cu incalcarea prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.


In fine, recurenta a apreciat ca sentinta atacata a fost data si cu incalcarea art. 15 din Legea nr. 554/2004, intrucat, contrar celor retinute de prima instanta, in sensul ca nu a fost facuta dovada pagubei iminente, ci doar s-a afirmat pericolul de insolventa, au fost descrise aspectele principale ale situatiei financiare a societatii de la finalul anului 2017, potrivit careia au fost inregistrate pierderi.


Or, noile obligatii financiare, constand in contributia de 2% din cifra de afaceri, pune in pericol capacitatea societatii de a plati datoriile scadente, ceea ce va conduce la deschiderea procedurii insolventei si, cel mai probabil, la falimentul societatii.


In concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului asa cum a fost formulat.


4. Apararea intimatulei-reclamante


Prin intampinare, intimata-reclamanta A. S.A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, si mentinerea sentintei atacate, fiind legala si temeinica.


II. Considerentele Inaltei Curti asupra recursului


Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate de recurenta, a apararilor formulate de intimata si in temeiul art. 496 din C. proc. civ., Inalta Curte constata ca recursul este nefondat.


1. Argumente de fapt si de drept relevante


Recurenta-reclamanta a investit instanta de contencios administrativ cu o cerere vizand suspendarea executarii Ordinului A.N.R.E. nr. 18/2019 pentru aprobarea Metodologiei privind calculul si stabilirea contributiei banesti anuale prevazute la art. 2 alin. (31) din O.U.G. nr. 33/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 160/2012, pana la solutionarea definitiva a actiunii privind anularea acestui ordin .


In privinta exceptiei lipsei de interes invocate de autoritatea intimata, instanta de control judiciar retine ca nu este intemeiata, avand in vedere ca nu a fost solutionata pe fond actiunea in anulare a actului administrativ, asa incat interesul in suspendarea efectelor acestuia exista.


1.1. Criticile subsumate motivului de recurs prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. sunt nefondate.


In sensul normei citate, acest motiv de casare este incident atunci cand hotararea atacata nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei, echivaland astfel cu o nemotivare.


In dezvoltarea acestui motiv, recurenta a facut trimitere la considerentele primei instante pe care le-a apreciat ca fiind straine cauzei, intrucat realitatea este alta decat cea retinuta asa incat nu pot constitui veritabile motive ale hotararii, in plus acestea sunt identice cu cele dintr-o alta hotarare privind suspendarea aceluiasi ordin .


Instanta de control judiciar constata ca judecatorul fondului a analizat in mod adecvat argumentele invocate si probele administrate, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri si a explicat rationamentul care a fundamentat solutia adoptata, hotararea atacata nu este contradictorie si nu contine motive straine de natura cauzei, asa incat respecta cerintele prevazute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.


Astfel, hotararea atacata contine motivele de fapt si de drept care au determinat formarea convingerii instantei, au fost examinate efectiv toate problemele esentiale ridicate de parti, motivarea fiind clara, concisa si concreta, in concordanta cu probele si actele de la dosar.


Contrar sustinerilor recurentei, prima instanta a explicitat aspectele analizate prin raportare la prevederile O.U.G. nr. 33/2007, astfel cum a fost modificata prin O.U.G.. 114/2018, si ale Legii nr. 52/2003, indeplinindu-si, prin considerentele sale punctuale si concise, rolul bivalent de informare a reclamantei cu privire la motivele de inlaturare a criticilor invocate si de mijloc prin care se da posibilitatea exercitarii controlului judiciar ulterior.


De altfel, pretinsele motive straine de natura cauzei invocate reprezinta de fapt considerentele in argumentarea solutiei pronuntate, asa incat nu se poate sustine nemotivarea hotararii recurate.


Prin urmare, judecatorul fondului a demonstrat analiza criticilor invocate de reclamanta, nemotivarea nefiind o problema de volum, ci una de esenta, de continut, asa cum s-a retinut constant in jurisprudenta instantei supreme.


Faptul ca recurenta nu impartaseste rationamentul logico-juridic care a fundamentat solutia primei instante nu poate conduce la incidenta in cauza a motivului de casare invocat.


De asemenea, preluarea unor argumente din cadrul unei alte hotarari pronuntate tot intr-o cerere de suspendare a executarii aceluiasi ordin nu echivaleaza cu nemotivarea unei hotarari. Unor critici identice se raspunde cu argumente similare, indiferent de dosarul in care se invoca aceste aparari, spre realizarea unei justitii predictibile. 1.2. Referitor la motivul de recurs prevazut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanta de control judiciar constata, de asemenea, ca nu poate fi primit.


Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond".


Cu alte cuvinte, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai in situatia in care instanta va constata in mod temeinic indeplinirea cumulativa a celor doua conditii: existenta unui caz bine justificat si necesitatea evitarii unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.


Cazul bine justificat si iminenta unei pagube sunt analizate in functie de circumstantele concrete ale fiecarei cauze, fiind lasate la aprecierea judecatorului, care nu poate efectua decat o analiza sumara a aparentei dreptului, pe baza imprejurarilor de fapt si de drept prezentate de partea interesata, cu respectarea unui echilibru rezonabil intre interesul public pe care autoritatea publica este obligata sa il indeplineasca si drepturile subiective sau interesele legitime private care pot fi afectate.


Prin prisma acestor conditii, solutia pronuntata de prima instanta si considerentele pe care s-a fundamentat sunt la adapost de orice critica, intrucat s-a apreciat corect ca nu pot fi retinute, in argumentarea cazului bine justificat, sustinerile reclamantei legate de necompetenta autoritatii parate de a adopta norme privind stabilirea unor contributii financiare si nerespectarea procedurii transparentei decizionale in emiterea ordinului contestat.


In privinta competentei Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei de a adopta norme privind stabilirea unor contributii financiare sunt relevante prevederile art. 2 din O.G. nr. 33/2007 - Finantarea ANRE, potrivit carora,


(1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ANRE se asigura integral din venituri proprii.


(2) Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licente, autorizatii si atestari, contributii anuale percepute operatorilor economici reglementati din sectorul energiei electrice si termice si al gazelor naturale, precum si din fonduri acordate de organisme internationale.


3) Nivelul tarifelor si contributiilor prevazute la alin. (2) se stabileste anual prin ordin al presedintelui ANRE, cu exceptia contributiei banesti percepute de la titularii de licente in domeniul energiei electrice, al energiei electrice si termice in cogenerare, al gazelor naturale, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


31) Contributia baneasca perceputa de la titularii de licente in domeniul energiei electrice, al energiei electrice si termice in cogenerare pentru componenta energia electrica, al gazelor naturale este egala cu 2% din cifra de afaceri realizata de acestia din activitatile ce fac obiectul licentelor acordate de ANRE, cifra de afaceri calculata conform reglementarilor ANRE aprobate prin ordin al presedintelui ANRE cu avizul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza.


Contrar sustinerilor recurentei, din continutul acestor prevederi rezulta in mod cert competenta autoritatii intimate de a calcula cifra de afaceri a titularilor de licente in domeniul energiei, pe baza careia se stabileste contributia acestora in cuantum de 2%, iar din cuprinsul Metodologiei se retine ca acest act se limiteaza la stabilirea modului in care se calculeaza cifra de afaceri a titularilor de licente mentionati.


Totodata, se retine ca de la momentul infiintarii, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei a perceput si a incasat contributii anuale de la operatorii economici reglementati, acestea fiind adoptate prin ordine anuale emise de presedintele ANRE. Singurele modificari pe care le-a adus O.U.G. nr. 114/2018 au fost cele privind cuantumul acestei contributii, respectiv de 2% la cifra de afaceri si modul de calcul a cifrei de afaceri care a fost lasat in sarcina ANRE.


Astfel, se poate concluziona ca legiuitorul a dorit sa confere paratei o independenta, autonomie financiara in privinta modului in care aceasta intelege sa-si gestioneze veniturile si cheltuielile, contributiile fiind percepute si incasate de


Autoritate iar nu de organele de specialitate, constituite la nivelul Ministerului Finantelor Publice, asadar, aceasta este indreptatita sa stabileasca reguli cu privire la modul de percepere a acestei contributii.


In acest sens, sunt si prevederile Directivelor nr. 72/2009/CE si nr. 73/2009/CE care statueaza existenta unei autonomii financiare a Autoritatii de Reglementare tocmai pentru a asigura o independenta organizatorica si decizionala.


Asa fiind, se constata ca sustinerile partii privind depasirea competentei autoritatii pe motiv ca ar fi stabilit modul de colectare a unei creante bugetare nu au suport, actul contestat limitandu-se la cadrul stabilit prin art. 2 al O.U.G. nr. 114/2018, in baza caruia a fost emis, cum corect a sesizat judecatorul fondului. De altfel, contributia de 2% din cifra de afaceri nu echivaleaza cu o "creanta bugetara" in sensul Legii nr. 500/2007.


De asemenea, in mod corect prima instanta a retinut ca, in cauza, nu exista o aparenta de nelegalitate a procedurii de emitere a Ordinului nr. 18/2019 contestat.


Astfel, se retine ca procesul de consultare publica a avut loc, in acest sens autoritatea parata a publicat, pe site, la data de 15.01.2009, proiectul privind Ordinul de aprobare a metodologiei, la data de 01.02.2019, proiectul de Ordin, iar la data de 12.02.2019 anuntul privind organizarea unei intalniri cu operatorii economici implicati in piata energiei, care a avut loc in data de 18.02.2019, pentru discutarea propunerilor si observatiilor primite cu privire la proiectul de Ordin privind metodologia de calcul si stabilire a contributiei banesti anuale prevazute de art. 2 alin(31) din O.U.G. nr. 33/2007, asa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 114/2018.


Prin urmare, autoritatea intimata a respectat obligatia de transparenta decizionala, supunand proiectul consultarii publice, faptul ca nu s-a respectat termenul de 30 de zile nu poate coduce la o alta solutie, avand in vedere incidenta in cauza a prevederilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, in conformitate cu care se poate deroga de la termenul de 30 de zile in cazul unor situatii de urgenta.


In ceea ce priveste cea de-a doua conditie, prevazuta de dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004, desi nu se mai impune a fi analizata, ambele conditii trebuind sa fie indeplinite cumulativ, se retine ca notiunea de paguba iminenta are in vedere producerea unui prejudiciu.


In cauza, intr-adevar, punerea in executare a unui act administrativ va avea drept consecinta diminuarea patrimoniului recurentei-reclamante, insa cata vreme acest lucru are la baza un act administrativ care se bucura de prezumtia de legalitate, diminuarea patrimoniului are caracter prezumat legal, care nu se circumscrie cerintelor textului de lege sus-mentionat.


2. Temeiul legal al solutiei adoptate in recurs


Pentru considerentele expuse, Inalta Curte, in temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. si art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificata si completata, va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentintei in limitele art. 488 alin. (1) pct. 6 sau 8 din acelasi cod.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge exceptia lipsei de interes .


Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.A. impotriva


Sentintei nr. 188 din 28 mai 2018 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 5 martie 2020.




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021
Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ...

OUG 68/2021 pentru eliberarea, verificarea si acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID
ORDONANTA DE URGENTA nr. 68 din 29 iunie 2021 privind adoptarea unor masuri pentru punerea in aplica ...

Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de comunicatii de interes national si conditiile impleme
Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de com ...