Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Elementele ce caracterizeaza un raport de munca. Prestarea muncii, subordonarea salariatului, organizarea si disciplina muncii

Elementele ce caracterizeaza un raport de munca. Prestarea muncii, subordonarea salariatului, organizarea si disciplina muncii

  Publicat: 06 Apr 2021       330 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Pe rol, pronuntarea asupra .reclamantul D.F., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) Gudula S., din mun. Suceava, jud. Suceava, impotriva incheierilor de sedinta din 09.10.2017 si 23.10.2017 prec um si a Sentintei civile nr. 1265 din 6 noiembrie 2017 pronuntata de Tribunalul Suceava – Sectia I civila – dosar nr. x, intimata fiind parata . Suceava, cu sediul in comuna Scheia, a, jud. Suceava.

Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Denumire data monedei unice europene.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire data monedei unice europene.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Facultatea pe care dreptul real accesoriu unui drept de creanta o confera titularului sau de a avea prioritate fata de toti ceilalti creditori pentru a obtine satisfacerea creantei sale prin urmarirea bunului asupra caruia poarta acest drept real
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Denumire data monedei unice europene.
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Optiunea de angajare care faciliteaza munca in locuri de munca obisnuite de pe piata competitiva a muncii
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice drept sau bun care face parte din patrimoniul unei persoane fizice sau juridice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Denumire data monedei unice europene.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire data monedei unice europene.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Denumire data monedei unice europene.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana fizica sau juridica ce isi asuma riscul de a organiza, desfasura si dezvolta o afacere, o activitate profitabila.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Persoana fizica sau juridica ce isi asuma riscul de a organiza, desfasura si dezvolta o afacere, o activitate profitabila.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Asociatia internationala a transportului aerian
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Desemneaza perioadele de cotizare, de angajare sau de activitate independenta, in masura in care acestea sunt definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de catre legislatia in baza careia au fost realizate sau sunt considerate realizate,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Denumire data monedei unice europene.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In pofida crearii unei piete unice si a Uniunii economice si monetare, nu exista inca o politica comunitara adevarata cu privire la impozitare. Prevederi specifice sunt incluse in Articolele 90-93 ale Tratatului de constituire a Comunitatii Europene (fostele Articole 95-99), dar procedura de adoptare a deciziilor in ce priveste impozitarea impune votul in unanimitate in Consiliu. Pina acum, acest mecanism a functionat ca o frana in ce priveste adoptarea de reguli comune privind impozitarea directa si indirecta.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Optiunea de angajare care faciliteaza munca in locuri de munca obisnuite de pe piata competitiva a muncii
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
Manifestare unilaterala de vointa prin care destinatarul unei oferte propune ofertantului propriile sale conditii de incheiere a contractului, diferite de cele continute in oferta ce i-a fost adresata.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Desemneaza perioadele de cotizare, de angajare sau de activitate independenta, in masura in care acestea sunt definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de catre legislatia in baza careia au fost realizate sau sunt considerate realizate,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Denumire data monedei unice europene.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Denumire data monedei unice europene.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Denumire data monedei unice europene.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Denumire data monedei unice europene.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin cererea adresata Tribunalului Suceava la data de 09.12.2016 si inregistrata sub nr. x, reclamantul D.F., in contradictoriu cu parata . Scheia, a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la plata contravalorii concediului de odihna neefectuat pentru perioada 22- 05- x16, suma actualizata cu dobanda legala si cu rata inflatiei; obligarea paratei la achitarea sporului pentru munca suplimentara prestata in plus fata de cele 4 ore zilnice prevazute in contractul individual de munca, in cuantum de 75%, pentru un numar de 288 ore suplimentare lucrate in perioadele 30.06. x15 si 22.10. x16 la sediul W. S.R.L. Scheia Romania, la o medie de 5 ore suplimentare/zi lucratoare, precum si pentru orele lucrate suplimentar in perioada cand a fost trimis in interes de serviciu de societate mai multe zile la rand, in total 45 de zile, in tari precum Franta, Germania, Danemarca, Suedia si Polonia, in numar de minim 8 ore/zi suplimentare, adica 360 ore, deoarece in strainatate a lucrat 12 ore din 24, sume actualizate cu dobanda legala si cu rata inflatiei; obligarea paratei 1a plata sporului pentru munca prestata in zilele de repaus, (sambata si duminica, conform art. 137 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru munca prestata in tara si strainatate, pentru unu numar de 28 zile, sume actualizate cu dobanda legala si cu rata inflatiei; obligarea paratei la plata contravaloarea diurnei in cuantum de 56 euro pentru fiecare zi in care a fost plecat in afara tarii, in Franta, Germania, Danemarca, Suedia si Polonia, in total fiind vorba de 45 de zile pentru perioadele 20 Septembrie 2014 pana in 26 Septembrie 2014 (Danemarca), 01 Martie 2015 pana in 10 Martie 2015 (Danemarca), 22 Iunie 2015 pana in 27 Iunie 2015 (Polonia), 01 Februarie 2016 pana in 05 Februarie 2016 (Suedia), 03 Aprilie 2016 pana in 08 Aprilie 2016 (Danemarca si Suedia), 24 August 2016 pana in 31 August 2016, 04 Septembrie 2016 pana in 06 Septembrie 2016, sume actualizate cu dobanda legala si cu rata inflatiei; obligarea paratei la plata salariului aferent perioadei 22.05. x15, perioada pentru care nu a fost incheiat contractul de munca in forma scrisa, cuantumul salariului lunar fiind de 6. 400 lei brut fractie de norma, 4 ore/zi; obligarea paratei la plata contributiilor la bugetul de stat, atat din partea angajatorului cat si din partea angajatului, respectiv impozitul pe venituri din salarii, pentru pensii - CAS, CASS (sanatate), somaj, aferente drepturilor salariale mentionate la capetele de cerere 1 - 5 din actiune, la care se adauga penalitatile/dobanzile/penalitatile de intarziere datorate bugetului de stat; cu cheltuieli de judecata .


Tribunalul Suceava prin Sentinta civila nr. 1265 din 6 noiembrie 2017 a respins, ca nefondata, exceptia inadmisibilitatii cererii, invocata de parata, fata de capatul de cerere privind constatarea existentei raporturilor de munca intre reclamant si parata, in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015.


A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a S.C. ``W_`` S.R.L. Suceava, pentru cererea privind constatarea existentei raporturilor de munca intre reclamant si parata, in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015.


A respins cererea privind constatarea existentei raporturilor de munca intre reclamantul D.F. si parata . SUCEAVA, cu sediul in . a, jud. Suceava, in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.


A respins capetele de cerere privitoare la plata con travalorii concediului de odihna, la achitarea sporului pentru munca suplimentara in cuantum de 75% pentru un numar de 288 ore suplimentare ce ar fi fost prestate in perioada 30.06.2015 - 08.10.2015 si 22.10.2015 - 01.07.2016 la sediul S.C. ``W_`` S.R.L. Suceava din tara, la o medie de 5 ore suplimentare/zi lucratoare, precum si pentru orele lucrate suplimentar in strainatate, timp de 45 de zile, in numar de minim 8 ore/zi suplimentare, respectiv 360 de ore, formulate in contradictoriu cu parata S.C. ``W_`` S.R.L. Suceava.


A respins capetele de cerere privind obligarea paratei la plata sporului pentru munca prestata in zilele de repaus, sambata si duminica, in tara si in strainatate, pentru un numar de 28 de zile lucratoare; cu privire la obligarea paratei la contravaloarea diurnei de 56 euro pentru fiecare zi in care a fost plecat in afara tarii in Franta, Germania, Danemarca, Suedia, Polonia; cu privire la obligarea paratei la plata contributiilor la bugetul de stat, atat din partea angajatorului cat si din partea angajatului, respectiv impozitul pe venituri din salarii, pentru pensii - CAS, CASS (sanatate), somaj, aferente drepturilor salariale mentionate anterior, precum si cererea privind actualizarea sumelor cu dobanda legala si cu rata inflatiei.


A obligat reclamantul sa plateasca paratei, suma de 2. 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Analizand actele si probele administrate in cauza, Tribunalul a retinut urmatoarele:


Potrivit art. 248 Cod procedura civila, instanta s-a pronuntat mai intai, asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a pricinii.


Prin urmare, instanta s-a pronuntat cu prioritate asupra exceptiilor privind inadmisibilitatea cererii, invocata de parata, fata de capatul de cerere privind constatarea existentei raporturilor de munca intre parti in perioada 22.05. x15 si asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, in perioada 22.05. x15.


Conform art. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania, angajatilor persoane fizice si juridice.


Acest text trebuie rapo rtat la prevederile art. 16 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care prevede imperativ incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in limba romana, forma prevazuta ca si conditie de validitate a contractului.


Ansamblul probator administrat in cauza nu demonstreaza existenta unei intelegeri scrise intre parti, in perioada de referinta, respectiv in intervalul 22.05. x15.


De altfel, insusi reclamantul recunoaste aceasta imprejurare, prin insasi actiunea formulata.


Cu toate acestea insa, la filele 89 si urmatoarele, reclamantul D.F. a formulat o cerere modificatoare, prin care a aratat ca solicita instantei, sa se constate ca in perioada 22.05. x15, intre partile din proces au existat raporturi juridice de munca, activitatea fiind prestata pentru un salariu brut de 6. 400 lei lunar.


Din aceasta perspectiva, Tribunalul a retinut in speta, incidenta statuarilor obligatorii cuprinse in Decizia 37/2016, pronuntata de I.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .


Prin mai sus-mentionata decizie, s-a statuat ca in interpretarea si aplicarea disp. art. 16 alin. 1 si art. 57 alin. 5 si 6 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) coroborate cu art. 211 alin. 1 lit. b din Legea nr. 62/2011, art. 35 Cod procedura civila si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca, pentru si sub autoritatea celeilalte parti are deschisa calea actiunii in constatarea raporturilor de munca si a efectelor acestuia si in situatia in care respectivul raport de munca a incetat anterior sesizarii instantei.


A retinut instanta ca solutia pronuntata de I.C.C.J. reprezinta o aplicare practica a principiului consacrat de art. 6 - CEDO privind accesul la justitie.


Prin urmare, daca s-ar pronunta o solutie in sensul celei agreata de parat cu privire la exceptia de inadmisibilitate a actiunii in constatare s-ar ajunge la incalcarea prevederilor mentionate anterior, ceea ce nu este posibil.


Asadar, reclamantul poate promova o cerere prin care sa solicite a se constata ca intre parti, in perioada 22.05. x15 s-au derulat raporturi de munca .


Fata de cele ce preced, Tribunalul a respins ca nefondata exceptia inadmisibilitatii cererii, invocata de parata fata de capatul de cerere privind constatarea existentei raporturilor de munca, intre reclamant si parata, in perioada 22.05. x15.


Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a . Suceava, pentru cererea privind constatarea existentei raporturilor de munca intre reclamant si parata, in perioada 22.05. x15, Tribunalul a retinut urmatoarele:


Ansamblul probator administrat in cauza nu este in masura sa demonstreze ca intre cele doua parti litigante s-a incheiat vreun contract de munca in forma scrisa.


Dimpotriva, atat documentele depuse la dosar sunt in masura sa confirme si sa sustina apararile formulate de parata, precum si depozitiile martorilor audiati, in sensul ca reclamantul nu a desfasurat munca in beneficiul S.C. ``W_`` S.R.L. Scheia, ci a avut o relatie de colaborare cu numitul R. a.


Elocventa in sustinerea acestei situatii este corespondenta purtata de reclamant si numitul P.Graupner, reprezentantul din Danemarca al firmei W.Suedia, corespondenta depusa in limba engleza la filele 23 - 56 dosar.


Inscrisurile depuse de reclamant la dosar nu sunt in masura sa confirme existenta unui raport de subordonare in perioada 22.05. x15 intre partile din acest litigiu.


Astfel, atat corespondenta electronica, cat si plansele foto depuse de reclamant demonstreaza ca acesta a avut discutii cu compania suedeza in limba engleza, cu persoana fizica mentionata anterior; ca masina cu care s-a deplasat reclamantul in afara tarii in perioada de referinta nu este inmatriculata in tara, iar din analiza corespondentei purtata de reclamant rezulta ca acesta s-a deplasat in exterior in interesul companiei suedeze.


De altfel, la filele 137 - 169 dosar se regaseste corespondenta mentionata, in copie tradusa si legalizata in limba romana.


In ceea ce priveste momentul la care intre parti s-au derulat efectiv raporturi de munca, Tribunalul a retinut ca acesta se concretizeaza la data de 30.06.2015, data la care s-a incheiat contractul individual de munca in forma scrisa.


Acest lucru rezulta fara echivoc, atat din contractul individual de munca depus la dosar, cat si interogatoriul paratei - fila 174 si 178 - 179 dosar.


Elocvent in acest sens, este si raspunsul paratei, care arata ca in perioada mentionata, biletele si cazarea reclamantului in strainatate au fost suportate de compania suedeza; ca parata nu a acordat sume de bani cu titlu de salariu reclamantului; ca in aceeasi perioada nu a existat nici un fel de intelegere intre parti, in sensul derularii unor raporturi de munca .


De altfel, se precizeaza in interogatoriul luat paratei, ca in perioada 01.03. x15, reclamantul nu a fost trimis in interes de serviciu de catre nici o societate in Danemarca.


Situatia sustinuta de catre parata se coreleaza cu raspunsurile reclamantului la interogatoriul de la termenul de judecata din 12 iunie 2017 - fila 220 dosar.


Astfel, reclamantul a precizat ca in perioada 2014 - iunie 2015 nu a avut o fisa a postului, ci a dezvoltat un proiect electric de ansamblu pentru utilaj la care lucra; ca proiectul a fost implementat cu utilajele si echipamentele sale speciale; ca la inceputul anului 2014, in perioada februarie - aprilie a avut discutii cu numitul R. a. , in sensul daca reclamantul nu ar dori sa presteze activitate .


Desi reclamantul initial a refuzat, ulterior a revenit dorind sa-si inceapa cariera in domeniul pentru care se pregatise, respectiv cariera de inginer electronist.


Reclamantul si R. a. au cazut de acord cu privire la raporturile de colaborare; au avut si discutii legate de incheierea unui contract individual de munca, insa numai daca se dovedea ca prototipul utilajului proiectat si implementat de reclamant functiona.


A mai aratat reclamantul ca in perioada 2014 - iunie 2015 nu a avut o fisa a postului; ci a lucrat la proiect, ca pentru acest proiect pana in iunie 2015 a primit suma de 2. 500 euro, in etape, platile fiind efectuate la solicitarea reclamantului.


De asemenea, reclamantul a precizat ca nu a formulat vreo cerere scrisa prin care sa solicite incheierea vreunui contract individual de munca si plata drepturilor salariale, ca nu a semnat vreun document din care sa rezulte ca ar fi primit sume de bani .


In cauza au fost audiati si martorii Turenschi Gh. C., M.C. si R. a. - filele 241- 251.


Depozitiile martorilor Turenschi Gh. C. si M.C., propusi de reclamant, releva imprejurarile in care s-a desfasurat activitatea in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015.


Marto rul Turenschi Gh. C. a aratat ca lucreaza la societatea parata din anul 2015, cu contract individual de munca fiind inginer electronist; ca pe reclamant il cunoaste din facultate fiind coleg cu acesta; ca reclamantul s-a angajat la societatea respectiva odata cu el, adica in anul 2015; ca reclamantul in acea perioada era masterand si ca lucra la proiect in timpul liber .


La fila 242 dosar, martorul Turenschi a aratat ca domnul R. a. a vorbit cu el si cu reclamantul, daca sunt de acord sa demareze un proiect pentru un utilaj; ca, daca vor fi de acord si daca proiectul va functiona, urmeaza sa fie angajati; ca in prima perioada intre martor, reclamant si R. a. a fost o relatie de cooperare; ca discutiile acestea au fost purtate cu R. a. ca si persoana fizica; de la egal la egal.


A mai mentionat martorul, ca in perioada colaborarii, a primit de la numitul R.o suma de bani pentru a demara proiectul, ca stimulent de incurajare.


La randul sau, martorul Mihalchea C. a aratat ca il cunoaste pe R. a_; ca acesta, la un moment dat, l-a intrebat daca nu vrea sa colaboreze cu el pentru a demara un proiect pentru crearea unui utilaj; ca a acceptat propunerea. Termenii propunerii au fost in urmatorul sens: daca proiectul se realizeaza (utilajul fiind solicitat pe piata), atunci urma sa se infiinteze o societate; cand a inceput colaborarea, martorul l-a cunoscut pe reclamant si pe celalalt martor, Turneschi C_; ca nu au fost discutii legate de bani; ca atat el, cat si celalalt martor, dar si reclamantul primeau bani la diferite intervale de timp (la o luna, la doua luni, sumele variind intre 1000 - 1500 lei).


Cand proiectul a inceput sa functioneze, martorul a fost angajat la societatea parata.


In perioada aprilie 2014 - iunie 2015, cand martorii si reclamantul au colaborat cu R. a. , nu era program fix.


Mai mult, martorul a aratat ca in acea perioada, el lucra la alta firma cu contract individual de munca .


Toti primeau sarcini si indicatii de la R. a. , si in intervalul de referinta, au existat relatii de colaborare, bazate pe incredere.


Conform art. 267 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pot fi parti in conflictele de munca salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca; angajatorii - persoane fizice si/sau juridice - agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod.


Potrivit art. 36 Cod procedura civila, calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acestea au fost deduse judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond .


Prin urmare, este evident ca, pentru a avea calitate procesuala pasiva intr-un litigiu de munca, este necesar ca partea chemata in judecata sa fie titularul obligatiei pentru a carei indeplinire se solicita concursul instantei.


Ori, din aceasta perspectiva si prin raportare la situatia ce rezulta din interpretarea probelor administrate, Tribunalul a retinut ca pentru perioada 22.04. x15, reclamantul nu a derulat raporturi de munca cu parata . Scheia.


Chiar reclamantul, atat in motivarea actiunii cat si in raspunsurile la interogatoriu, recunoaste ca in perioada mentionata, a avut o colaborare cu numitul R. a. , ca si persoana fizica, demarand o activitate de proiectare si implementare a unei masini; daca acest prototip era functional, planurile numitului R. a. urmau a se materializa prin infiintarea unei societati, la care ar fi avut un drept de preferinta la angajare reclamantul.


In sustinerea acestei imprejurari, sunt elocvente elemente cum ar fi: faptul ca activitatea desfasurata de reclamant se derula intr-un imobil proprietate personala a numitului R. a_; costurile cu deplasarile efectuate in exteriorul tarii, in perioada 2014 - 2015, nu au fost suportate de catre firma parata.


Conform art. 10 Co dul muncii, contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumita salariu .


Raportand acest text la imprejurarile concrete ce rezulta din probele administrate in cauza, corelate cu sustinerile partilor si recunoasterile reclamantului, Tribunalul a concluzionat in sensul ca, pentru intervalul de timp cuprins intre 22.05.2014 - 30.06.2015, nu se contureaza elementele specifice unui contract individual de munca .


Astfel asa cum s-a aratat anterior in perioada de referinta, societatea parata nu a avut nici un fel de implicare in proiectul initiat intre reclamant si R. a. Terenul si cladirea in care s-a proiectat utilajul sunt proprietatea personala a persoanei fizice R. a.


A retinut instanta, ca in conformitate cu art. 16 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor in forma scrisa, in limba romana, obligatia incheierii Contractului individual de munca revenind angajatorului, forma scrisa fiind obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.


Analizand speta din aceasta perspectiva, Tribunalul a retinut ca tocmai neindeplinirea conditiei de forma scrisa ca si conditie ad validitatem, a fost ratiunea in considerarea careia reclamantul a modificat cererea, solicitand a se constata ca pentru perioada 22.05. x15, s-au derulat raporturi de munca intre parti.


Ori, asa cum s-a aratat anterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 37/2016, s-a pronuntat in sensul admisibilitatii unei astfel de cereri, dar asemenea imprejurare nu echivaleaza implicit si cu o solutie de admitere pe fond, a unei astfel de pretentii.


In legatura cu acest capat de cerere, Tribunalul a retinut ca reclamantul nu a produs probe din care sa rezulte existenta raportului de munca cu societatea parata in perioada de referinta.


Declaratiile martorilor propusi chiar de reclamant se coreleaza chiar cu recunoasterea reclamantului.


Astfel, asa cum a detaliat mai sus, reclamantul a precizat ca in intervalul 22.05.2014 - 30.06.2015, a colaborat cu persoana fizica R. a. , in scopul perfectarii unui proiect ce urma a fi implementat si dezvoltat in ipoteza in care s-ar fi dovedit ca functioneaza.


De altfel, relatii de colaborare in acelasi sens, s-au dovedit ca exista si in ceea ce priveste martorii audiati, propusi chiar de catre reclamant.


In plus, instanta a avut in vedere relatarile celor doi martori, care depun in sensul ca si activitatea lor si activitatea reclamantului, in intervalul de referinta, nu s-a desfasurat cu o anume ritmicitate, periodicitate care sa contureze o regularitate in desfasurarea activitatii pentru ca astfel, sa se circumscrie caracteristicilor unui raport de munca .


Relevant mai este si faptul ca reclamantul a fost platit pentru lucrare in ansamblul ei, asa explicandu-se si plata efectuata in transe, adica pe etape de lucrare.


Ca este asa, rezulta fara echivoc din depozitiile martorilor Turenschi C. si M.C., care releva ca reclamantul a efectuat lucrarea in timpul liber, in mod sporadic.


Mai mult, in acea perioada, reclamantul urma cursuri de master la zi si, asa incat, nu putea fi prezent in acelasi timp, in doua locuri.


Chiar reclamantul de altfel, a precizat ca a fost remunerat pe masura ce se emisa cate o etapa din lucrare, nu la intervale regulate.


In atare imprejurari, Tribunalul a retinut ca natura juridica a raporturilor existente in perioada 22.05. x15 a fost specifica unor relatii de prestari servicii .


In sustinerea acestei imprejurari, instanta s-a raportat din nou la afirmatiile reclamantului, care a declarat ca a solicitat o suma de 25 euro pe ora, adica un tarif orar, insa a fost de acord sa primeasca, in perioada 22.05. x15 un tarif de 16 euro pe ora, avand in vedere ca in tara sunt alte conditii economico-financiare decat in strainatate.


Ori, tariful orar este un element caracteristic utilizat doar in cazul contrac telor de colaborare sau de prestari servicii .


Aceasta imprejurare deriva din dispozitiile imperative ale art. 166 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care arata ca salariul se plateste in bani cel putin odata pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, Contractul Colectiv de Munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.


Per a contrario, fiind vorba despre un tarif orar, se contureaza elemente specifice unui contract de prestari servicii sau de colaborare cu o persoana fizica.


Concluzionand asupra exceptiilor invocate, Tribunalul, prin raportare la cele detaliate anterior, ca in perioada de referinta 22.05. x15, intre reclamant si parata nu au existat raporturi de munca, asa incat nu exista identitate intre societatea chemata in judecata si titularul obligatiei pentru a carei indeplinire se solicita concursul instantei.


In plus, trebuie de precizat ca, potrivit mentiunilor din inscrisul emis de oficiul N. al Registrului Comertului - fila 170 dosar - societatea parata a fost inregistrata cu certificat de inregistrare B x, emis la 27.03.2015, eliberat la 09.04.2015.


Prin acelasi inscris se confirma ca, incepand cu data de 25.03.2015, sediul social al societatii este in, cam.2, jud. Suceava, fiind asigurat in baza contractului de comodat din 25 martie 2015.


Avand in vedere elementele concrete legate de data inregistrarii societatii, a spatiului in care aceasta isi desfasoara activitatea, Tribunalul a inlaturat ca neintemeiate, apararile reclamantului prin care acesta a aratat ca R. a. are calitatea de administrator statutar si de asociat al paratei in intervalul 22.05.2014 - 30.06.2015, intrucat asa cum a precizat anterior, data inregistrarii firmei este 27.03.2015.


Prin urmare, pentru perioada 22.05. x15, aceasta imprejurare nu face decat sa confirme discutiile legate de relatiile de colaborare, de proiect si de infiintarea unei societati, daca proiectul va functiona.


Intre reclamant, martorul M.C. si R. a. , in perioada mai 2014 - iunie 2015, relatiile au fost de colaborare, in acest sens fiind elocventa depozitia martorului mentionata anterior.


Potrivit declaratiei martorului Turenschi, discutiile au fost purtate cu R. a. , atat martorii, cat si reclamantul percepandu-l direct, ca si persoana fizica, si nu in calitate de reprezentant legal al vreunei societati.


In acest sens, este elocvent ca martorul precizeaza ca discutiile erau purtate de la egal la egal.


Nu are relevanta ca in perioada de colaborare, nu se tinea evidenta orelor lucrate, cat timp reclamantul si martorul Turenschi erau implicati in alte activitati (masteranzi), iar martorul M.lucra la alta firma.


Tocmai modul de derulare a proiectului este relevant in definirea raport urilor in litigiu in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015, si care au o natura de colaborare sau de prestari servicii .


Relatia dintre reclamant si firma suedeza a fost initiata de catre reclamant, tocmai aceasta fiind si explicatia pentru care biletele de avion si cazarea au fost achitate de firma suedeza Demersurile reclamantului confirma starea tensionata dintre reclamant si R. a.


Faptul ca, in momentul in care a inceput sa functioneze proiectul, adica la aproape un an, a fost inregistrata societatea parata, care are ca si asociati si firma suedeza, demonstreaza doar, ca R. a. a onorat intelegerea cu colaboratorii, infiintand societatea, cerand locuri de munca si asigurand reclamantului si martorilor un drept de ``preemtiune`` la angajare .


Depozitia martorului R. a. nu va fi valorificata de catre instanta, avand in vedere calitatea sa, motiv pentru care si argumentele invocate de reclamant prin raportare la acest martor nu vor fi analizate.


Asa fiind, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a . pentru perioada 22.05.2014 - 30.06.2015 si a respins cererea privind constatarea raporturilor de munca intre reclamant si parata in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.


Este de precizat ca, daca reclamantul are pretentii pentru perioada sus-aratata, acestea pot fi solicitate intr-un alt cadru procesual pus la dispozitie de legiuitor.


Pe fondul cauzei, Tribunalul a retinut urmatoarele:


Reclamantul a s olicitat plata contravalorii concediului de odihna pentru perioada 22.10. x16.


Intrucat pentru perioada 22.05. x15, a argumentat ca intre cele doua parti nu s-au derulat raporturi de munca, este evident ca toate drepturile salariale solicitate pentru acest interval de timp vor fi respinse ca neintemeiate.


Pentru aceasta solutie, instanta a avut in vedere 2 argumente: lipsa raporturilor de munca, pe de o parte si pe de alta parte, acest aspect ca si consecinta juridica reprezinta aplicarea principiului conform caruia accesoriul formeaza principalul.


Pentru perioada ulterioara, respectiv 30.06. x16, Tribunalul a avut in vedere urmatoarele aspecte:


Potrivit art. 146 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .


Ori, probele administrate in cauza demonstreaza ca reclamantul a beneficiat de concediu de odihna, astfel cum rezulta chiar din cererile formulate de acesta si aprobate de angajator .


Raporturile de munca intre parti au incetat prin acordul partilor, in baza art. 55, lit. b. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform cererii de la fila 183 dosar, fiind emisa si decizia mr. 8/8.10.2015, de incetare a contractului individual de munca - fila 184.


Ulterior, intre parti s-a incheiat un nou contract individual de munca nr. 9/21.10.2015, iar la 31.10- 2016, reclamantul a formulat o cerere de demisie - fila 189 dosar, prin care a solicitat sa se ia act de demisie, fara preaviz.


Potrivit in scrisului depus la dosar, la data de 23.09.2016, reclamantul a formulat cerere de concediu beneficiind de 10 zile concediu de odihna in baza contractului individual de munca, incepand cu data de 03.10.2016.


La data formularii cererii, era in vigoare contractul individual de munca din 21.10.2015 - fila 185 dosar, care prevedea un numar de 11 zile lucratoare, pentru concediu de odihna.


In atare imprejurari, rezulta ca reclamantul a beneficiat de concediu de odihna cuvenit in baza contractului individual de munca .


Prin urmare, apararile reclamantului, potrivit carora este indreptatit la plata indemnizatiei aferente concediului de odihna nu sunt intemeiate, urmand a fi respinse ca atare.


Referitor la capetele de cerere avand ca obiect sporul pentru munca suplimentara prestata in plus fata de cele patru ore zilnice prevazute in contractul individual de munca in cuantum de 75% pentru un numar de 288 ore suplimentare in perioada 30.06.2015 - 08.10.2015 si 22.10. x16 lucrate in Romania (o medie de 5 ore suplimentare/zi lucratoare, la care se adauga orele lucrate suplimentar in perioada in care a fost trimis in interes de serviciu in tari ca Franta, Germania, Danemarca, Suedia, Polonia - respectiv un numar de 8 ore/zi suplimentare, adica 360 ore - lucrand 12 ore din 24), precum si sporul pentru munca prestata in zilele de repaus, sambata si duminica, pentru munca prestata in tara si strainatate, instanta a avut in vedere urmatoarele:


Dupa cum rezulta din contractul individual de munca incheiat intre parti nr. 6/30.06.2015, reclamantul a fost angajat initial, cu durata de munca de 4 ore/zi pentru un salariu brut de 6. 400 lei.


Potrivit art. 120 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prev. la art. 112, este considerata munca suplimentara. Aceasta nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor unui accident .


Textul defineste munca suplimentara ca fiind activitatea prestata peste durata normala a timpului de munca de 8 ore pe zi si de 40 ore pe saptamana.


Dupa cum a sustinut insusi reclamantul, incepand cu data de 19.09.2015, actul aditional la contractul individual de munca a prevazut norma de munca intreaga, de 8 ore, asa incat apararile referitoare la incidenta in speta, a prevederilor art. 17 alin. 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu sunt relevante.


Din analiza teleologica a art. 120 contractului individual de munca, Tribunalul a retinut ca, pentru efectuarea muncii suplimentare, se impune ca si conditie esentiala, acordul expres al salariatului in acest sens, dar si existenta unei solicitari exprese a angajatorului in acest sens.


Ori, probele administrate in cauza demonstreaza ca angajatorul nu are o astfel de solicitare, dupa cum nu exista acordul expres al reclamantului in acest sens.


Au fost inlaturate apararile reclamantului, referitoare la faptul ca in mod implicit, prin nementionarea concreta a duratei de munca pe timpul unei zile sau a unei saptamani, se preconizeaza fara echivoc efectuarea orelor suplimentare.


Lipsa programului de lucru, neintocmirea pontajelor evidentiaza ca intr-adevar, raporturile de munca initiate de angajator s-au dorit a avea la baza buna-credinta si increderea reciproca, asa cum rezulta din interogatoriul luat societatii parate, dar si din depozitiile martorilor Turenschi si M.


De altfel, buna-credinta reprezinta unul din principiile codului muncii, prev. in art. 8 alin. 1, conform caruia relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte.


Nementionarea in contractul individual de munca al reclamantului a programului de activitate este interpretata de instanta in sensul unei repartizari inegale a programului de activitate .


In ac est sens, sunt elocvente declaratiile martorilor audiati, respectiv Turenschi C. si M.C. au aratat ca activitatea la firma incepea la ora 8; salariatii beneficiaza de pauza de pranz intre orele 12- 13 si apoi continua munca pana la orele 17.00.


Martorul Turneschi a mentionat ca s-a intamplat sa lucreze si dupa ora 17.00, insa a beneficiat de zile libere; ca nu a lucrat niciodata sambata si duminica.


In legatura cu diurna, acelasi martor a aratat ca s-a deplasat si el in strainatate, pe perioade de 2- 3 zile, cand cheltuielile cu transportul, cazarea si masa erau suportate de angajator, iar la revenirea in tara, beneficia de diurna, de aproximativ 30 de euro/zi.


Cat priveste pe reclamant, martorul a precizat ca programul acestuia era diferit; ca avea zile in care nu venea la serviciu, insa existau si perioade in care reclamantul venea la munca, desfasura activitatea in program normal, dupa cum existau si situatii in care reclamantul lucra si in zilele de sambata.


Martorul a mai aratat ca s-a deplasat cu reclamantul in Germania, dar activitatea de acolo s-a desfasurat in cursul saptamanii, nu in zilele de sambata si duminica.


Pentru perioada in care reclamantul si martorul au lucrat ore suplimentare si in zilele de sambata, numitul Turenschi a precizat din nou, ca au beneficiat de zile libere; ca reclamantul lipsea de la serviciu mai multe zile la rand; ca in zilele de sarbatori religioase firma nu desfasura activitate .


La randul sau, martorul M. a aratat ca programul de activitate la firma era intre orele 8 - 17. 30, cu pauza de masa; ca au existat zile in care trebuia finalizata o masina si din cauza intarzierilor, in etapele de asamblare, lucratorii au stat peste program, fara insa ca acest lucru sa li se fi impus de angajator .


A mai precizat martorul ca a fost vorba de o zi, si ca imprejurarea s-a repetat dupa 2- 3 luni, ca la inceputul activitatii firmei, nu se lucra in nicio zi de sarbatoare religioasa insa dupa extinderea activitatii, s-a convenit a se respecta doar zilele libere acordate de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In legatura cu activitatea concreta a reclamantului, ambii martori au aratat ca acesta a realizat partea electrica a utilajului, in timp ce martorii au realizat partea mecanica.


Activitatea reclamantului se desfasura dupa ce martorii incheiau etapele de montare mecanica a utilajului; ca atat martorii, cat si reclamantul, nu aveau experienta in construirea acestui utilaj, fiecare invatand lucrurile din mers.


Martorul M. a mai relatat ca intr-adevar, reclamantul a avut initial un contract de munca de 4 ore; in perioada respectiva, dupa ce martorii predau partea mecanica a utilajului, intervenea reclamantul pe partea electrica de soft si ca, desi programul zilnic era pentru reclamant de 4 ore, acesta statea la serviciu si cate 7- 9 ore, insa in restul timpului, reclamantul nu venea la firma.


Mai mult, martorul M. a precizat ca stie chiar de la reclamant, ca motivul pentru care contractul de munca era de 4 ore, a fost tocmai in perioada respectiva, mai lucra la alte proiecte in Bucuresti si in alte parti.


In perioada de colaborare, nu se tinea evidenta orelor lucrate, fiind vorba de relatii de prestari servicii, fiecare persoana desfasurand activitatea la elaborarea utilajului; in functie de programul pe care-l avea in ziua respectiva in alte parti.


Chiar si martorul ca si el, in perioada de colaborare pana in iunie 2015, lucra la alta firma.


Ulterior datei de iunie 2015, programul la firma se desfasura lejer, fiecare dintre salariati primind zile libere atunci cand aveau de rezolvat probleme personale.


A mai precizat martorul M., ca intre administratorul societatii parate si reclamant a existat o stare de tensiune, generata de faptul ca reclamantul comunica direct pe partea de programare electronica, cu firma suedeza, desi numitul R. a. , era cel ce se ocupa de toate problemele firmei.


A aratat martorul, ca R. a. , a fost surprins cand a aflat de acest lucru, ca de altfel, reclamantul avea o parola pentru partea electronica a utilajului si tot timpul afirma ca, daca nu i se vor satisface cerintele materiale la nivelul impus de el, oricand poate opri utilajele, indiferent de amplasarea lor in teritoriu; ca poate pune capcane electronice, ca deplasarile in strainatate ale reclamantului erau generate de faptul ca se inregistrau erori in derularea programului electronic al utilajului, program conceput de reclamant.


Relatarile acestui martor au sustinut si depozitia martorului Turenschi, care a aratat ca la partea de soft putea interveni doar reclamantul, pe baza unui cod stiut numai de el; ca in derularea activitatii, s-au inregistrat intarzieri cauzate tocmai de faptul ca reclamantul nu a dorit sa comunice codul respectiv, asa incat nu s-a putut interveni in programul utilajului pentru a-l corecta; ca nu exista o corelare intre partea de soft si partea mecanica a utilajului, si tocmai prin necomunicarea parolei, in scopul corectarii softului, s-au inregistrat intarzieri de activitate .


Coreland aceste depozitii de martori cu inscrisurile depuse la dosar, instanta a concluzionat in urmatorul sens:


Reclamantul a avut asa cum s-a aratat anterior, doua contracte individuale de munca, primul fiind cu timp partial de munca .


Acest contract a incetat prin acordul partilor in baza deciziei 8/8.10.2015; ulterior, intre parti a intervenit contractul individual de munca nr. 9/21.10.2015.


Potrivit clauzelor contractuale din contractul individual de munca 6/30.06.2015, programul de activitate era de 4 ore/zi, salariul brut fiind negociat la 6. 400 lei; concediul de odihna de 11 zile lucratoare prevazandu-se si spor ore suplimentare de 75% si de 5 lei pentru zilele lucrate sambata si duminica.


In al doilea contract individual de munca, se prevede, la lit. H, referitoare la Durata muncii, ca este vorba despre o norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de 80 ore/luna, inegal.


Avand in vedere ca acest contract individual de munca este rezultatul consimtamantului liber exprimat al partilor, materializand acordul lor de vointa in sensul celor stabilite, rezulta cu evidenta ca sustinerile reclamantului, referitoare la prestarea orelor suplimentare in timpul saptamanii, si in zilele de sambata si duminica nu sunt dovedite.


Prin amplul probatoriu administrat, se confirma ca, pornindu-se de la principiul bunei-credinte, reflectat in art. 8 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), si pe increderea manifestata in salariati, reprezentantul societatii parate, numitul R. a. , a intentionat sa creeze in cadrul firmei un climat destins, lasand la latitudinea salariatilor, modul in care acestia intelegeau sa-si organizeze activitatea pe parcursul zilei de munca .


Astfel se explica faptul ca, initial, la societate nu se lucra in niciuna din zilele de sarbatori religioase; ca salariatii primeau zile libere atunci avand avea de rezolvat probleme personale.


In schimb, in momentul in care e ra nevoie de a se preda la o anumita data, un utilaj, angajatii ramaneau la lucru pana terminau activitatea respectiva, ulterior fiind compensati cu zile libere.


Prin urmare, afirmatia reclamantului, conform careia contractul individual de munca nu prevede programul de activitate, a fost inlaturata; in speta, fiind vorba de un contract negociat, reclamantul avea posibilitatea sa conteste sau sa solicite mentionarea expresa a acestui element .


De altfel, la fila 22 dosar, Actul aditional la contractul individual de munca face dovada in contra afirmatiilor reclamantului, precizandu-se ca e vorba de o repartizare inegala a timpului de lucru.


De asemenea, instanta a retinut ca nici orele suplimentare lucrate in strainatate nu sunt dovedite: martorii au aratat ca in strainatate se lucra numai in cursul saptamanii, iar plansele foto depuse la dosar sunt irelevante sub acest aspect. De altfel, plansele foto nu fac dovada nici a faptului ca au fost efectuate la sediul firmei suedeze.


Pentru aceleasi argumente, instanta a respins si capetele de cerere privind plata sporului pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica in tara si in strainatate.


In plus, trebuie de precizat ca, fiind vorba despre un program de lucru individual, in speta, devin incidente disp. art. 118 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care, in alin. 4 precizeaza ca programul individual de munca poate functiona numai cu respectarea art. 112 si 114 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In ceea ce priveste diurna de 56 euro/zi, Tribunalul a retinut ca si aceasta solicitare este neintemeiata.


Asa cum s-a aratat anterior, cheltuielile efectuate in timpul deplasarilor au fost achitate de societate (este vorba de cheltuielile legate de hrana, cazare, a€¦). In plus, la plecare, reclamantul primea un avans, iar la intoarcerea in tara, firma deconta sumele de bani solicitate de reclamant, pe baza inscrisurilor intocmite de el, fara documente justificative. Este relevant in acest sens inscrisul de la fila 79 dosar.


In plus, martorii audiati au aratat ca primeau o diurna de 30- 35 euro, pe langa cheltuielile de transport, cazare si masa suportate de societatea parata, ajungandu-se astfel, la cuantumul solicitat de reclamant, de 56 euro/zi.


In atare imprejurari, au fost respectate prevederile H.G. 518/1995, intrucat, la aceasta suma de 30- 35 euro, angajatorul suporta cheltuielile de hrana, cele uzuale, transportul.


Ceea ce trebuie de remarcat este si faptul ca reclamantul pe parcursul derularii contractului individual de munca, nu si-a manifestat nemultumirile, nu a formulat in scris cereri exprese.


Dimpotriva, faptul ca a avut cu aceeasi firma, contracte de munca pe perioade diferite, contracte finalizate prin demisie sau acordul partilor, demonstreaza intr-adevar, existenta unei stari conflictuale intre reclamant si reprezentantul legal al societatii.


Fata de cele ce preced, cum parata, prin inscrisurile depuse, a reusit sa demonstreze in contra sustinerilor reclamantului, in conditiile art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a respins cererea cu toate capetele sale, ca nefondata.


In baza art. 453 si urmatoarele Cod procedura civila, a obligat reclamantul sa plateasca paratei suma de 2. 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .


Impotriva incheierilor de sedinta din 09.10.2017 si 23.10.2017 precum si impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul D.F., solicitan d in principal anularea sentintei apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru analizarea fondului cauzei si administrarea probelor care au fost respinse de catre prima instanta prin incheierile atacate, iar in subsidiar, schimbarea in tot a sentintei primei instante, cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata, astfel cum aceasta a fost precizata si modificata, urmand a dispune:


- sa se constate ca in perioada 22.05. x15, reclamantul in calitate de angajat, a avut raporturi juridice de munca cu parata, in calitate de angajator cu un salariu lunar brut de 6. 400 lei, la care se adauga contributiile prevazute de lege;


- obligarea paratei la plata contravalorii concediului de odihna neefectuat pentru perioada 22.05. x16, suma actualizata cu dobanda legala si cu rata inflatiei;


- obligarea paratei la Achitarea sporului pentru munca suplimentara prestata in plus fata de cele 4 ore zilnice prevazute in contractul individual de munca, in cuantum de 75%, pentru un numar de 288 ore suplimentare lucrate in perioadele 30.06. x15 si 22.10. x16 la sediul W. S.R.L. Scheia Romania, la o medie de 5 ore suplimentare/zi lucratoare, precum si pentru orele lucrate suplimentar in perioada cand a fost trimis in interes de serviciu de societate mai multe zile la rand, in total 45 de zile, in tari precum Franta, Germania, Danemarca, Suedia si Polonia, in numar de minim 8 ore/zi suplimentare, adica 360 ore, deoarece in strainatate a lucrat 12 ore din 24, sume actualizate cu dobanda legala si cu rata inflatiei;


- obligarea paratei la plata sporului pentru munca prestata in zilele de repaus, sambata si duminica, conform art. 137 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru munca prestata in tara si strainatate, pentru unu numar de 28 zile, sume actualizate cu dobanda legala si cu rata inflatiei;


- obligarea paratei la plata contravalorii diurnei in cuantum de 56 euro pentru fiecare zi in care a fost plecat in afara tarii, in Franta, Germania, Danemarca, Suedia si Polonia, in total fiind vorba de 45 de zile pentru perioadele 20 Septembrie 2014 pana in 26 Septembrie 2014 (Danemarca), 01 Martie 2015 pana in 10 Martie 2015 (Danemarca), 22 Iunie 2015 pana in 27 Iunie 2015 (Polonia), 01 Februarie 2016 pana in 05 Februarie 2016 (Suedia), 03 Aprilie 2016 pana in 08 Aprilie 2016 (Danemarca si Suedia), 24 August 2016 pana in 31 August 2016, 04 Septembrie 2016 pana in 06 Septembrie 2016, sume actualizate cu dobanda legala si cu rata inflatiei;


- obligarea paratei la plata salariului a ferent perioadei 22.05. x15, perioada pentru care nu a fost incheiat contractul de munca in forma scrisa, cuantumul salariului lunar fiind de 6. 400 lei brut fractie de norma, 4ore/zi;


- obligarea paratei la plata contributiilor la bugetul de stat, atat din partea angajatorului cat si din partea angajatului, respectiv impozitul pe venituri din salarii, pentru pensii - CAS, CASS (sanatate), somaj, aferente drepturilor salariale mentionate la capetele de cerere 1- 5 din actiune, la care se adauga penalitatile/dobanzile/penalitatile de intarziere datorate bugetului de stat;


- obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata pricinuite de proces, din ambele cicluri procesuale, pentru motivele de fapt si de drept mentionate in cererea de chemare in judecata .


Invedereaza ca prin incheierea de sedinta din 09.10.2017 prima instanta a respins proba cu declaratia martorului Hakan Sundqvist propus de reclamant desi parata nu s-a opus acestui mijloc de proba, in conditiile in care acest martor a fost sigura persoana care l-a insotit pe reclamant in delegatiile din strainatate si cu declaratia caruia putea sa dovedeasca programul zilnic de lucru din strainatate si ca s-a prestat munca suplimentara precum si in zilele de sambata si duminica.


Mentioneaza ca proba a fost solicitata in mod legal, prin intampinare.


Totodata, prin incheierea din 23.10.2017 s-a respins si proba cu expertiza contabila cu care a vrut sa dovedeasca cuantumul pretentiilor.


Cele doua incheieri sunt nemotivate, in sensul in care nu se indica motivele pentru care s-au respins probele solicitate, contrar prevederilor art. 425 lit. b Cod pr. civ. care impun ca orice hotarare judecatoreasca, inclusiv incheierile sa fie motivate.


Potrivit art. 425 alin. 1 Cod procedura civila, hotararea trebuie sa cuprinda partea introductiva, considerentele si dispozitivul, iar in cuprinsul considerentelor se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.


Motivarea hotararilor judecatoresti se impune din perspectiva dreptului la un proces echitabil, intrucat numai pe aceasta cale se poate verifica maniera in care, in circumstantele concrete ale cauzei, a fost solutionat procesul . Exigenta motivarii este esentiala in administrarea adecvata a justitiei, in conditiile in care considerentele reprezinta partea cea mai intinsa a hotararii, locul in care se indica motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei.


Practic este o situatie in care nu au fost motivate solutiile de respingere a probelor, ceea ce echivaleaza cu o necercetare completa a fondului litigiului, astfel incat se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Suceava, pentru a fi puse in discutie si administrate probele solicitate si care au fost respinse nemotivat.


Un alt motiv de nelegalitate a sentintei este reprezentat de faptul ca, fara niciun temei legal, instanta a retinut ca, depozitia martorului R. a. nu va fi valorificata de catre instanta, avand in vedere calitatea sa, motiv pentru care si argumentele invocate de reclamant prin raportare la acest martor nu vor fi valorificate.


Proba cu declaratia martorului R. a. a fost propusa chiar de catre parata. Desi s-a opus la incuviintarea probei, invocand calitatea de administrator si asociat al paratei, prin incheierea de sedinta din 12.06.2017, instanta de fond a admis acest mijloc de proba . Incheierea de sedinta nu a fost atacata cu apel, astfel incat a intrat in puterea lucrului judecat, proba ramanand castigata cauzei.


De altfel, art. 315 alin. 2 permite ascultarea martorilor chiar daca acestia se afla in legatura cu una dintre parti: art. 315. - (1) Nu pot fi martori: 3. cei aflati in dusmanie sau in legaturi de interese cu vreuna dintre parti;


(2) Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si persoanele prevazute la alin. (1) pct. 1- 3.


Declaratia martorului odata admisa, putea sa fie apreciata de prima instanta in conditiile art. 324 Cod pr. civ. in aprecierea declaratiilor martorilor, instanta va tine seama de sinceritatea acestora si de imprejurarile in care au luat cunostinta de faptele ce fac obiectul declaratiei respective.


Or prima instanta nu a invocat aspecte care vizeaza sinceritatea martorului sau faptul ca martorul nu ar fi avut posibilitatea reala de a tine cont de aspectele de fapt in legatura cu care a fost audiat, astfel incat prima instanta era tinuta sa ia in considerare aceasta declaratie, deosebit de importanta in economia litigiului, prin prisma faptului ca a invocat ca relatia de munca a avut loc cu .reprezentata de administratorul statutar R. a. , in timp ce parata a sustinut ca relatia de munca a fost cu R. a. nu cu societatea .


Avand in vedere si calitatea martorului de asociat si administrator ai paratei, declaratia acestuia este una cu o relevanta deosebita pentru justa solutionare a cauzei.


Pentru toate aceste aspecte solicita sa se anuleze solutia cu privire la inlaturarea acestei declaratii urmand a fi luata in considerare la solutionarea apelului.


Cu privire la fondul litigiului apreciaza ca sentinta este nelegala pentru urmatoarele considerente:


Referitor la capatul de cerere prin care a solicitat sa se constate ca in perioada 22.05. x15, in calitate de angajat, a avut raporturi juridice de munca cu parata S. C, W. S.R.L., in calitate de angajator cu un salariu lunar brut de 6. 400 lei, la care se adauga contributiile prevazute de lege, judecatorul fondului a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a, in considerarea urmatoarelor argumente:


- reclamantul nu a desfasurat munca in beneficiul . ci a avut o relatie de colaborare cu numitul R. a_;


- in perioada 22.05. x15 nu a existat un raport de subordonare intre partile in litigiu;


- in perioada 22.05. x15 reclamantul a avut discutii cu compania suedeza in limba engleza, iar masina cu care s-a deplasat in afara tarii nu este inmatriculata in Romania astfel incat acesta s-a deplasat in exterior in interesul companiei suedeze;


- potrivit raspunsurilor date de parata la interogatoriul administrat acesteia, aceasta nu a acordat reclamantului sume de bani cu titlu de salarii si nu a suportat cheltuielile de transport si cazare in strainatate;


- reclamantul in aceasta perioada nu a avut o fisa a postului ci a lucrat la un proiect electric de ansamblu pentru un utilaj si ca in perioada februarie - aprilie 2014 a avut discutii cu R. a. pentru a presta activitate;


- reclamantul si R. a. au cazut de acord cu privire la raporturile de colaborare si au avut discutii legate de incheierea unui contract individual de munca, insa numai daca se dovedea ca prototipul utilajului proiectat si implementat de reclamant functiona;


- reclamantul nu ar fi semnat vreun document din care sa rezulte ca a primit sume de bani;


- martorul M.C. a declarat ca in perioada aprilie 2014 - iunie 2015, cand martorii si reclamantul au colaborat cu R. a. nu era un program fix si ca toti primeau indicatii de la R. a. existand relatii de colaborare, bazate pe incredere;


- activitatea desfasurata de reclamant se derula intr-un imobil proprietate personala a numitului R. a_; costurile cu deplasarile efectuate in exteriorul tarii, in perioada 2014 - 2015 nu au fost suportate de firma parata;


- activitatea reclamantului in intervalul de referinta nu s-a desfasurat cu anume ritmicitate, periodicitate care sa contureze o regularitate in desfasurarea activitatii pentru ca astfel, sa se circumscrie caracteristicilor unui raport de munca;


- martorii au relatat ca reclamantul a efectu at lucrarea in timpul liber, in mod sporadic;


- in acea perioada reclamantul a urmat cursuri de master la zi, astfel incat nu putea fi prezent in acelasi timp in doua locuri;


- reclamantul a solicitat o suma de 25 euro pe ora, adica un tarif orar, insa a fost de acord sa primeasca, in perioada 22.05. x15 un tarif de 16 euro pe ora, iar tariful orar este un element caracteristic utilizat doar in cazul contractelor de colaborare sau de prestari servicii, imprejurare care deriva din dispozitiile art. 166 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care arata ca, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna;


- potrivit mentiunilor din certificatul constatator emis de ONRC societatea parata a fost inregistrata cu certificat de inregistrare B x emis la 27.03.2015, iar incepand cu data de 25.03.2015 sediul social este in, cam.2, jud. Suceava, fiind asigurat in baza contractului de comodat din 25 martie 2015, aspecte fata de care instanta a inlaturat ca neintemeiate apararile reclamantului prin care arata ca R. a. are calitate de administrator statutar si de asociat al paratei in intervalul 22.05. x15, intrucat data inregistrarii firmei este 27.03.2015;


- potrivit martorului Turenschi, discutiile au fost purtate cu R. a. , atat martorii cat si reclamantul percepandu-1 direct, ca si persoana fizica, si nu in calitate de reprezentant legal al vreunei societati, discutiile fiind purtate de la egal la egal;


- modul de derulare al proiectului este relevant in definirea raporturilor in litigiu in perioada 22.05. x15;


- depozitia martorului R. a. nu va fi valorificata de catre instanta, avand in vedere calitatea sa, motiv pentru care si argumentele invocate de reclamant prin raport are la acest martor nu vor fi valorificate.


In ceea ce priveste perioada 22.05. x15 considera ca sentinta primei instante este nelegala in ceea ce priveste admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a, deoarece, din probatoriul administrat in cauza reiese ca reclamantul a avut raporturi juridice de munca cu .in care salariu lunar brut a fost stabilit intre parti la un cuantum de 6. 400 lei, impunandu-se anularea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului litigiului, conform art. 480 alin. 3 pentru motivele pe care le va analiza in continuare:


Fata de sustinerea instantei conform careia, potrivit mentiunilor din certificatul constatator emis de ONRC societatea parata a fost inregistrata cu certificat de inregistrare B x emis la 27.03.2015, iar incepand cu data de 25.03.2015 sediul social este in, cam.2, jud. Suceava, fiind asigurat in baza contractului de comodat din 25 martie 2015, aspecte fata de care instanta a inlaturat ca neintemeiate apararile reclamantului prin care arata ca R. a. are calitate de administrator statutar si de asociat al paratei in intervalul 22.05. x15, intrucat data inregistrarii firmei este 27.03.2015, considera ca aceasta este nelegala.


Arata ca .este infiintata din data de 07.12.2007 iar nu din 27.03.2015, cum in mod gresit a retinut instanta de fond, avand numarul de ordine in Registrul Comertului Jx atribuit din data de 07.12.2007, asa cum reiese din Furnizarea de informatii nr. x din 09.06.2017.


Totodata, in acelasi act se poate observa ca R. a. D.este asociat si administrator al societatii inca din data de 22.11.2007, astfel incat in mod nelegal a retinut instanta ca a inceput sa fie administrator din 2015.


Deci instanta trebuia sa analizeze daca relatiile de munca nu au avut loc cu administratorul statutar al .in calitatea de reprezentant legal al acesteia.


La fel de nelegala este si sustinerea instantei de fond ca in realitate a fost un contract de prestari servicii/colaborare cu R. a. D.iar nu un raport juridic de munca cu parata .


Precizeaza ca nici contractul de prestari servicii si nici contractul de colaborare nu sunt contracte numite, nefiind reglementat de legislatia in vigoare.


Singurele referinte legislative se regasesc in Codul fiscal si normele de aplicare ale acestuia: Potrivit art. 7 alin. 1 punctul 2 din Codul fiscal, activitatea dependenta reprezinta ``orice activitate desfasurata de o persoana fizica intr-o relatie de angajare``. In acelasi timp, o activitate independenta este ``orice activitate desfasurata cu regularitate de catre o persoana fizica, alta decat o activitate dependenta`` (art. 7 alin. 2 punctul 4). In continuare, Codul fiscal precizeaza in art. 7 alin. 1 punctul 2.1 ca ``orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:


- beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;


- in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca sau altele asemenea si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;


- platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;


- platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit``.


art. 46. (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.


Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 22.01.2004


Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care si-1 asuma intreprinzatorul; activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.


(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din activitati de productie, comert sau prestari de servicii ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.


Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 22.01.2004


Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de catre persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.


Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:


- activitati de productie;


- activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;


- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;


- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;


- vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;


- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;


- transport de bunuri si de persoane .


Pe langa aceste dispozitii legale, pentru ca intre parti sa fi existat un raport juridic de prestari servicii/colaborare, iar nu un raport de munca, acestea trebuia sa fie organizate ca persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau intreprinderi familiale, nefiind posibila incheierea unui astfel de contract de catre o persoana fizica simpla.


In acest sens, sunt dispozitiile O. U. G. nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale:


art. 1. - (1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza accesul la activitatile economice din economia nationala astfel cum sunt prevazute in Codul CAEN, procedura de inregistrare in registrul comertului, de autorizare a functionarii si regimul juridic al persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, precum si al intreprinderilor individuale si familiale.


art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:


a) activitate economica - activitate cu scop lucrativ, constand in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii;


g) intreprindere individuala - intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica;


h) intreprindere familiala - intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de membrii unei familii;


i) persoana fizica autorizata - intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de o persoana fizica ce foloseste, in principal, forta sa de munca;


jl) sediul profesional - sediul principal/locatia declarata la registrul comertului, in vederea inregistrarii si autorizarii functionarii persoanei fizice autorizate, intreprinderii individuale sau familiale, reprezentand elementul de identificare al acesteia in raporturile juridice la care participa.


Or, la dosar nu exista dovezi din care sa reiasa ca numitul R. a. era inregistrat pentru desfasurarea de activitati economice.


Desi parata a incercat sa acrediteze ca in aceasta perioada a existat o relatie de ``colaborare/cooperare`` cu numitul R. a. , asociat si administrator al, concluzie insusita de prima instanta, probatoriul administrat confirma sustinerile din cererea de chemare in judecata .


Astfel, relatia dintre parti a fost una specifica unui raport de munca, iar angajatorul a fost .care a actionat prin reprezentantii sai legali si organele de conducere: administratorul statutar si asociatii.


Conform art. 10 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu .


Din definitia legala a contractului de munca reiese ca elementele esentiale ale unui raport juridic de munca sunt: subordonarea angajatului fata de angajator, remuneratia muncit sub forma platii periodice a salariului, precum si protectia salariatului.


Referitor la perioada in care a inceput sa prestez munca pentru parata, solicita sa se constate ca, parata prin administratorul R. a. , audiat in calitate de martor a recunoscut ca a inceput sa presteze munca din luna aprilie 2014, acesta declarand ca: in derularea acestui proiect s-au inregistrat doua etape; una in perioada martie - aprilie 2014 - iunie 2015 si una ulterioara (f.248 dosar). Aceasta declaratie este sustinuta si de cea a martorului M.C.care a declarat ca a lucrat in perioada aprilie 2014 - iunie 2015 si stie ca reclamantul a lucrat si cu Turenschi tot din anul 2014 (f.246 dosar).


Declaratia martorului Turenschi G.C.urmeaza a fi inlaturata ca fiind nesincera, acesta fiind contrazisa in mod evident declaratiile celorlalti doi martori care au declarat la unison ca si-a desfasurat activitatea inca din aprilie 2014, pe cand martorul a negat acest lucru.


Cat priveste persoana angajatorului si faptul ca intre parti a existat o relatie de subordonare, solicita sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:


Numitul a. R. are calitatea de administrator statutar si de asociat al . asa cum reiese din certificatul constatator dep us la dosarul cauzei (f.170 dosar).


Relatiile de munca dintre reclamant dar si martorul M.C. S-au desfasurat cu parata . a. R. actionand in calitate de reprezentant legal si asociat al paratei.


Perceptia angajatilor a fost ca a. R.coordona activitatea in calitate de administrator al paratei, dupa cum a declarat in mod expres martorul M.C_: cand era in perioada de colaborare nu tinea nimeni evidenta orelor lucrate. Administratorul era cel care tinea evidenta orelor lucrate (f.245 dosar) ; reclamantul personal primeam indicatii de la a. R., iar reclamantul comunica prin mesaje electronice cu societatea din Suedia (celalalt asociat al paratei (f.246 dosar).


Desi a. R. a mentionat ca a avut relatii de cooperare cu reclamantul cat si cu ceilalti martori in calitatea sa de persoana fizica si ca a achitat sume de bani periodice, nu a depus la dosarul cauzei nicio dovada in sensul in care a achitat din banii sai personali.


Reclamant a avut activitatea coordonata nu numai de administratorul asociat R. a. ci si de asociatul majoritar al paratei, respectiv PA W. aKTIENBOLAG care detine 76, 1% din partile sociale ale societatii. Acest aspect a fost confirmat atat de martorul M.C.(care a precizat ca reclamantul primea indicatii prin email de la asociatul paratei din Suedia) cat si de emailurile depuse la dosarul cauzei din cuprinsul carora reiese ca societatea din Suedia ii dadea indicatii cu privire la atributiile de munca, dar mai ales de dovada plecarii in Danemarca la solicitarea asociatului majoritar. Elocvent in acest sens este raspunsul la intrebarea nr. 3 la interogatoriu: Recunoasteti faptul ca in perioada 01 Martie 2015 - 10 Martie 2015, inainte de a fi incheiat contractu l de munca inregistrat in REVISAL reclamantul a fost trimis de unitatea angajatoare in Danemarca, in interes de serviciu . Precizati cine a achizitionat biletele de avion si cine a achitat cazarea? Parata a raspuns ca Reclamantul nu a fost trimis de catre .in deplasare in perioada precizata. Din informatiile pe care le avem biletele si cazarea au fost achitate de catre W.S. E. Suedia. Iata deci ca desi administratorul paratei a declarat in calitate de martor ca era vorba despre un proiect de garaj, personal, proiectul s-a dovedit a nu fi unul personal ci unul coordonat de asociatul majoritar al paratei, societatea din Suedia. De altfel, administratorul paratei a. R. a declarat in calitate de martor ca in derularea acestui proiect au existat doua etape una in martie - aprilie 2014 - iunie 2015 si una ulterioara. Practic aceasta a recunoscut ca a fost vorba despre unul si acelasi proiect, neputandu-se discuta despre un proiect personal si unul al paratei, cum in mod tendentios a afi rmat parata.


Prin intampinarea depusa la dosarul cauzei parata recunoaste ca acea asa zisa colaborare cu R. a. in calitate de persoana fizica a avut loc in vederea punerii la punct a unui proiect ce urma sa se implementeze si sa se dezvolte in cazul in care ar fi devenit functional, prin societatea parata. Insusi faptul ca parata cunoaste in detaliu cum a avut loc relatia dintre parti in perioada de referinta este o dovada ca raportul de munca s-a derulat cu parata. In atare situatie se pune intrebarea legitima, daca proiectul a fost unul personal al lui R. a. , de ce a fost implicat si asociatul majoritar, asociatul din Suedia.


In perioada 22.05. x15 activitatea s-a desfasurat in spatiul pus la dispozitia paratei de catre a. R., asa cum acesta a declarat in mod expres in calitate de martor, astfel incat este evident ca raportul de munca s-a desfasurat cu parata.


Tot administratorul paratei a. R. a declarat in calitate de martor ca atat in perioada 22.05. x15 cat si in perioada ulterioara, dupa ce a fost incheiat contract individual de munca in forma scrisa, reclamantul a lucrat in acelasi loc de munca si a avut atributii de serviciu identice, fara a interveni vreo schimbare, aspect care denota ca munca a fost prestata in mod continuu fata de parata, fara a fi intocmite insa forme legale. In acest sens administratorul paratei audiat in calitate de martor a declarat ca potrivit contractului individual de munca reclamantul a fost angajat.


De altfel si martorul M.C. a declarat ca si-a desfasurat activitatea in aceleasi conditii si in perioada de dinaintea incheierii contractului de munca si dupa, adica in acelasi loc si indeplinind aceleasi atributii in ambele perioade .


Cat priveste cuantumul salariului stabilit de parti pentru 22.05. x15 acesta a fost de 6. 400 lei brut, asa cum a recunoscut si administratorul paratei in declaratia data in calitate de martor: reclamantul mi-a spus ca doreste 18 euro/ora. Am dat banii progresiv. Am cazut de comun acord ambele parti asupra pretului. Suma de bani am notat-o intr-un caietel pe care pana acum nu l-am gasit. Astfel, la un program de 4 ore zi (18 euro/ora) pentru 20 de zile lucratoare pe luna la un curs 4, 5 lei= 1 euro rezulta un salariu de 6. 480 lei, adica salariul la care a facut referire in cererea de chemare in judecata .


Sustinerea instantei de fond potrivit careia stabilirea unui tarif orar este specifica contractelor de prestari servicii este lipsita de fundament legal, deoarece, acest aspect tine de negocierea partilor, angajatul avand dreptul sa se gandeasca la salariul solicitat in functie de tariful orar. Nu exista o dispozitie legala care sa interzica stabilirea unui orar tarifar. Important este ca salariul sa se achite cel putin o data sau de doua ori pe luna, iar nu zilnic, ceea ce nu s-a intamplat.


Relevant este ca dupa incheierea contractului de munca in forma scrisa, salariul negociat in functie de tariful orar a fost preluat in contract, fiind vorba despre aceeasi suma.


Desi administratorul societatii a declarat ca in perioada 22.05. x15 a platit periodic sume de bani atat subsemnatului cat si martorului M.C., aspect recunoscut si de martorul M.C., la dosarul cauzei nu s-au depus dovezi de plata a salariilor dupa cum dispune ari.168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): art. 168. - (1) Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. (2) Statele de plata, precum si celelalte documente justificative . arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii.


Prin urmare parata trebuie obligata la plata drepturilor salariale pentru aceasta perioada dar si a contributiilor aferente datorate bugetului de stat, inclusiv a contravalorii concediului de odihna si a sporurilor, diurnelor, avand in vedere ca acestea nu au mai fost analizate din cauza admiterii exceptiei, cauza urmand a fi trimisa spre rejudecare pentru analizarea fondului raportului juridic.


In ceea ce priveste solutia de respingere a capetelor de cerere privind obligarea paratei la plata sporului pentru munca suplimentara si a sporului pentru munca in zilele de sambata si duminica, aceasta este nelegala.


Toti martorii au declarat la unison ca a fost prestata munca suplimentara, inclusiv administratorul paratei care a declarat ca cateodata s-a stat si pana la ora 04:00.


Prezenta administratorului langa angajati cand prestau munca suplimentara, reprezinta practic solicitarea angajatorului de a presta munca .


O chestiune deosebit de importanta este aceea ca, parata nu a intocmit pontaje foi de prezenta nesocotind astfel prevederile art. 119 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit al programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.


In acest sens este de observat ca si prin raspunsurile la interogatoriu si prin declaratiile administratorului societatii audiat in calitate de martor, parata a recunoscut ca nu a intocmit foi colective de prezenta .


Conform art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare, astfel incat parata trebuia sa depuna la dosarul cauzei pontajele zilnice cu care sa demonstreze ca nu a lucrat ore suplimentare sau in zilele de sambata si duminica.


Or, acest aspect, coroborat cu declaratiile tuturor martorilor audiati in dosar care au declarat la unison ca s-au lucrat ore suplimentare precum si in zilele de sambata si duminica, conduce la concluzia ca pretentiile solicitate prin actiune sunt intemeiate urmand a fi acordate ca atare.


In mod surprinzator instanta de fond ia apararea paratei si gaseste scuze pentru lipsa pontajelor, motivand buna credinta care a stat la baza raporturilor de munca si atmosfera destinsa care s-a vrut a fi creata la locul de munca, fara a avea in vedere protectia salariatilor care se afla in relatii de subordonare cu angajatorul.


Mai mult decat atat desi Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza foarte definitia muncii suplimentare prin intermediul art. 120 (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara, administratorul societatii a declarat ca nu intelege notiunea de munca suplimentara si nici nu isi explica ce inseamna ea.


Faptul ca parata nu respecta dispozitiile Codului muncii tocmai pentru a nu da socoteala salariatilor pentru munca suplimentara prestata, este dovedit si cu modalitatea nelegala de intocmire si incheiere a contractului individual de munca, deoarece in niciunul dintre contractele depuse la dosarul cauzei nu este mentionat programul de lucru.


Or, in special in ceea ce priveste contractele de munca cu timp partial, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede la art. 105 ca (1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:


a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;


b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;


c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.


In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele prevazute la alin. (l) contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga.


Invedereaza ca desi la un contract de munca cu timp partial este interzisa efectuarea de ore suplimentare, pe langa faptul ca zilnic a fost prestata munca suplimentara, in contract este evidentiat si spor pentru munca suplimentara si spor pentru munca in zilele de sambata si duminica.


Lipsa programului de lucru din contractele individuale de munca, neintocmirea pontajelor si declaratiile martorilor demonstreaza ca a fost prestata munca suplimentara in orele de program dar si in zilele de sambata si duminica.


Deosebit de aceasta, delegatiile din strainatate au presupus munca suplimentara si in zilele de sambata si duminica asa cum a recunoscut administratorul paratei cand a fost audiat in calitate de martor . A solicitata audierea cetateanului suedez care l-a insotit in deplasari pentru a dovedi aceste aspecte, insa instanta de judecat a respins acest mijloc de proba . Si in cazul delegatiilor parata nu a depus documente din care sa reiasa numarul de ore lucrate zilnic si daca s-a lucrat in zilele de sambata sau duminica desi avea aceasta obligatie legala .


Nu in ultimul rand solicita sa se observe ca desi pentru munca suplimentara si cea prestata in zilele de sambata si duminica parata prin administrator a precizat ca s-au acordat zile libere compensatorii, in lipsa pontajelor nu se demonstreaza acordarea acestora, in timp ce pentru munca in zilele de sambata si duminica Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu permitea acordarea de zile libere ci plata unui spor.


Prin urmare sustinerile primei instante privind acordarea de zile libere este fara temei legal.


In cauza parata nu a facut dovada platii acestor sporuri conform art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): art. 168. - (11 Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Deosebit de aceasta, sustinerea instantei de fond conform careia munca prestata sambata si duminica nu a fost dovedita este contrazisa chiar de declaratiile martorilor si ale administratorului paratei care au declarat ca s-a lucrat sambata si duminica.


In plus instanta nu analizat daca s-a prestat munca sambata si duminica, respingand aceste solicitari pentru aceleasi argumente ca la sporul pentru munca suplimentara, desi regimul juridic al acestora este diferit.


In plus deplasarile in strainatate erau si in zilele de sambata si duminica cand se lucra.


Fata de solutia privind capatul de cerere prin care a solicitat obligarea paratei la plata diurnei pentru deplasarile din strainatate si aceasta este nelegala, deoarece dovada platii diurnei nu se face cu martori ci cu state de plata sau virament bancar, dupa cum in mod nelegal a sustinut instanta de fond .


Totodata, faptul ca nu a formulat solicitari de plata a diurnei si nu a avut nemultumiri nu inseamna ca a primit diurna si a renuntat la aceste drepturi salariale.


Solicita sa se constate ca, administratorul statutar a precizat ca s-a achitat diurna la nivelul de 35 euro/zi insa nu s-a facut dovada sumelor cu titlu de diurna, si aceasta este nelegala.


Totodata, plata diurnei pentru fiecare zi in care a fost plecat in afara tarii, in Franta, Germania, Danemarca, Suedia si Polonia, trebuie realizata conform H.G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin raportare la art. 17 din hotarare, diurna trebuie acordata pentru perioadele:


- 20 Septembrie 2014 pana in 26 Septembrie 2014 in Danemarca (cu autovehicol drum dus intors fara repaus de odihna si fara cazare) - 7 zile . Mentioneaza ca in aceasta perioada a lucrat fara a avea incheiat contract individual de munca inregistrat in REVISAL, insa poate dovedi cu mijloace de proba ca a muncit in folosul societatii.


- 01 Martie 2015 pana in 10 Martie 2015 in Danemarca (avion - doar duminica libera) - 10 zile . Mentioneaza ca in aceasta perioada a lucrat fara a avea incheiat contract individual de munca inregistrat in REVISAL, insa poate dovedi cu mijloace de proba ca a muncit in folosul societatii.


- 22 Iunie 2015 pana in 27 Iunie 2015 in Polonia (cu autoutilitara drum dus intors fara repaus de odihna) - 6 zile;


- 01 Februarie 2016 pana in 05 Februarie 2016 Suedia (avion) - 5 zile;


- 03 Aprilie 2016 pana in 08 Aprilie 2016 in Danemarca si Suedia (Avion) - 6zile;


- 24 August 2016 pana in 31 August 2016 (avion - lucrat duminica) - 8 zile;


- 04 Septembrie 2016 pana in 06 Septembrie 2016 (avion) 3 zile;


In total 45 de zile ce sunt dovedite cu bilele de avion si documente foto-video. Referitor la temeiul de drept al solicitarii, conform art. 5 din H.G. nr. 518/1995: (1) Personalului trimis in strainatate in conditiile prezentei hotarari i se acorda: a. In strainatate, o indemnizatie zilnica in valuta primita pe perioada delegarii si detasarii in strainatate, denumita in continuare indemnizatie de deplasare, compusa din: a) o suma zilnica, denumita in continuare diurna, in vederea acoperirii cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii in care isi desfasoara activitatea .


Analizand anexa la H.G. nr. 518/1995, se stabileste ca pentru Franta, Germania, Danemarca, Suedia si Polonia se acorda fiecarui angajat o diurna zilnica de 56 euro.


Deci pentru cele 45 de zile trebuie sa primeasca suma de 2. 520 euro.


Fata de solutia referitoare la capatul de cerere prin care a solicitat plata indemnizatiei pentru concediu de odihna, parata nefacand dovada achitarii acesteia conform art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si aceasta este nelegala.


art. 150 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca, (1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca . (2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. (3) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.


Or, art. 146 alin. 3 prevede ca, (3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .


Instanta de fond, in mod ilar a retinut ca din moment ce acest drept a fost prevazut in contractul de munca, a beneficiat de el.


Or, angajatorul trebuia sa faca dovada ca a beneficiat de acest drept si ca a primit sumele de bani cu titlu de indemnizatie de concediu, fie prin statul de plata semnat fie prin virament bancar.


Deosebit de aceasta, pentru contractul de munca cu norma partiala, numarul de zile de concediu este de minim 21, iar nu de 11 zile, cum in mod gresit a retinut prima instanta.


Totodata, este nelegala sustinerea instantei ca a beneficiat de concediu din moment ce parata nu intocmea foi colective de prezenta .


Deci si acest capat de cerere trebuia sa fie admis.


In drept, a invocat dispozitiile art. 466 si urm. Cod pr. civ. precum si celelalte dispozitii la care a facut referire.


Intimata-parata . a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei apelate ca fiind temeinica si legala.


La termenul de judecata din 10 mai 2018 instanta a dispus din oficiu administrarea probei cu expertiza tehnica judiciara contabila, raportul de expertiza efectuat si raspunsul la obiectiuni fiind depuse la dosar (filele 73- 125, 160- 169 ds. apel).


Verificand, in limitele motivelor de apel, conform art. 477, art. 479 alin. 1 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), stabilirea situatiei de fapt si aplicarea de catre prima instanta a dispozitiilor legale incidente in cauza, Curtea retine urmatoarele:


1. Apelul declarat impotriva incheierilor de sedinta din 9.10.2017 si 23.10.2017 ale Tribunalului Suceava


Prin incheiere a din 9.10.2017 (fila 252 ds. fd.) prima instanta a respins cererea reclamantului de audiere a martorilor Hakan Sundquist, propus de reclamant, si Graupner P., propus de parata, si proba cu expertiza contabila, solicitata de reclamant, apreciindu-se ca probele administrate in cauza sunt suficiente pentru solutionarea pricinii.


Prin incheierea din 23.10.2017 (filele 261- 262 ds. fd.) s-a constatat ca nu mai sunt cereri de formulat, s-a declarat inchisa cercetarea procesului si s-a dat cuvantul partilor in dezbateri, fiind dispusa amanarea pronuntarii.


Reclamantul apelant critica respingerea probei cu audierea martorului Hakan Sundquist si a probei cu expertiza contabila intrucat nu au fost motivate de instanta. Curtea retine ca aceste masuri nu s-au dispus prin incheierea din 23.10.2017, ci doar prin incheierea din 9.10.2017, astfel ca apelul declarat impotriva incheierii din 23.10.2017, pentru aceste motive de apel, este nefondat.


Fara indoiala ca instanta trebuie sa motiveze in fapt si in drept toate solutiile cu privire la cererile partilor, inclusiv cele privind incuviintarea/respingerea cererilor de administrare a unor probe, cu privire la incheierile de sedinta aplicandu-se art. 233 alin. 1 C. proCod civ. (nu ale art. 425 alin. 1 lit. b C. proCod civ. invocat de apelant) care la lit. j prevede ca incheierea trebuie sa cuprinda solutia data si masurile luate de instanta, cu aratarea motivelor, in fapt si in drept .


Curtea retine ca, intr-adevar, instanta nu a motivat respingerea cererii de audiere a martorului mentionat, aratand doar ca este solicitata in prelungire. Proba testimoniala pentru ambele parti a fost incuviintata la termenul de judecata din 12.06.2017, dispunandu-se citarea pentru urmatorul termen a cate unui martor pentru fiecare parte . La termenul de judecata din 9.10.2017 au fost audiati martorii Ture n schi G.C., M.C. si R. a. D.


In ceea ce priveste proba cu expertiza, instanta a motivat ca administrarea probei nu se impune intrucat probele administrate sunt suficiente, critica apelantului fiind neintemeiata.


F aptul ca instanta nu a motivat respingerea cererii de audiere a unui martor nu atrage nulitatea incheierii, nu echivaleaza cu o necercetare a fondului litigiului, si nu determina trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, astfel cum a solicitat apelantul. Astfel, potrivit art. 479 alin. 2 C. proCod civ. instanta de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 478 alin. 2. Sunt probe noi in apel si cele care au fost incuviintate de prima instanta, dar nu au mai fost administrate, indiferent de motiv, cum este cazul in speta de fata. Prin urmare, remediul procesual in acest caz este propunerea prin cererea de apel a probelor respinse, pentru ca acestea sa fie administrate in apel, calea de atac avand caracter devolutiv. Acest remediu se aplica si cand proba a fost respinsa ca neutila de prima instanta, instanta de apel putand sa aprecieze ca proba este utila si sa o administreze in apelul care are caracter devolutiv.


Pe de alta parte, solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel sunt strict reglementate de lege in art. 480 C. proCod civ. si din acestea dispozitii rezulta ca trimiterea spre rejudecare la prima instanta se poate dispune in mod exceptional cand prima instanta a solutionat procesul fara a .ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, conditionat insa de solicitarea expresa a partilor, ori in situatia in care prima instanta a fost necompetenta. Sintagma `` cand prima instanta a solutionat procesul fara a _`` are in vedere situatiile in care solutia s-a dat in temeiul unei exceptii procesuale sau cand lipseste total motivarea solutiei pronuntate, ceea ce nu este cazul in speta de fata, prima instanta indicand in considerentele sentintei motivele de fapt si de drept pentru care nu a admis actiunea reclamantului.


In cererea de apel s-a precizat ca, in cazul in care cauza se va retine spre judecare, se solicita administrarea celor doua probe respinse de prima instanta. La termenul de judecata din 10 mai 2018, cand s-au pus in discutie probele, aparatorul apelantului a precizat ca nu solicita administrarea acestor probe in apel, ci in rejudecarea cauzei dupa admiterea apelului.


Fata de cele retinute, va fi respins apelul declarat impotriva incheierilor de sedinta din 9.10.2017 si din 23.10.2017 ca nefondat.


2. Apelul declarat impotriva Sentintei civile nr. 1265/6.11.2017 a Tribunalului Suceava


Un prim motiv de apel vizeaza faptul ca prima instanta nu a valorificat declaratia martorului R. a. propus de parata. In considerentele sentintei, in analiza exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei pentru primul capat de cerere, prima instanta a aratat ca ``Depozitia martorului R. a. nu va fi valorificata de catre instanta, avand in vedere calitatea sa, motiv pentru care si argumentele invocate de reclamant prin raportare la acest martor nu vor fi analizate``.


Conform art. 324 C. proCod civ., in aprecierea declaratiilor martorilor instanta va tine seama de sinceritatea acestora si de imprejurarile in care au luat cunostinta de faptele ce fac obiectul declaratiei respective. Faptul ca prima instanta a apreciat ca nu poate sa aiba in vedere la stabilirea situatiei de fapt declaratia martorului mentionat, administrator al paratei, nu atrage nelegalitatea sentintei primei instante, fiind la latitudinea judecatorului eficienta pe care o da unei probe, important fiind sa motiveze in hotarare modul cum a stabilit situatia de fapt in baza probelor administrate. Stabilirea situatiei de fapt tine de temeinicia sentintei si nu de legalitatea ei, iar aceasta este suspusa controlului instantei de apel, in limitele criticilor formulate. Astfel, conform art. 479 alin. 1 C. proCod civ., instanta de apel va verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta.


Este lipsita de temei legal solicitarea apelantului de a se anula ``solutia cu privire la inlaturarea acestei declaratii``. Nu exista o solutie in dispozitivul sentintei in acest sens, ci este doar unul din considerentele expuse in motivarea sentintei.


Conform art. 461 C. proCod civ.: `` 1) Calea de atac se indreapta impotriva solutiei cuprinse in dispozitivul hotararii.


(2) Cu toate acestea, in cazul in care calea de atac vizeaza numai considerentele hotararii prin care s-au dat dezlegari unor probleme de drept ce nu au legatura cu judecata acelui proces sau care sunt gresite ori cuprind constatari de fapt ce prejudiciaza partea, instanta, admitand calea de atac, va inlatura acele considerente si le va inlocui cu propriile considerente, mentinand solutia cuprinsa in dispozitivul hotararii atacate.``


Prezentul apel nu vizeaza exclusiv considerentele hotararii, ci solutiile din dispozitiv, astfel incat considerentele primei instante vor f i analizate de instanta de apel in raport de criticile formulate, fara a se putea dispune anularea anumitor considerente.


In concluzie, criticile apelantului vizand ignorarea depozitiei martorului R. a. pentru stabilirea situatiei de fapt pentru primul capat de cerere vor fi avute in vedere de instanta de apel in verificarile la care face referire art. 479 alin. 1 C. proCod civ.


Prima instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a S.C. ``W_`` S.R.L. Suceava, pentru cererea privind constatarea existentei raporturilor de munca intre reclamant si parata in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015, solutie criticata in apel, sustinandu-se faptul ca, din probatoriul administrat in cauza, rezulta ca reclamantul a avut raporturi juridice de munca cu aceasta societate . In limitele acestor critici, instanta de apel va analiza doar daca probele administrate in cauza confirma cele sustinute de reclamant, fara a analiza daca in raport de si tuatia de fapt ce se va stabili era incidenta sau nu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, in lipsa unor critici exprese in acest sens.


Curtea apreciaza, ca si prima instanta, ca in speta nu s-a facut dovada existentei unor raporturi de munca intre reclamant si S.C. ``W_`` S.R.L. Suceava 22.05.2014 - 30.06.2015, ci a existat doar un acord verbal de colaborare pentru realizarea unui proiect, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.


Astfel cum a retinut corect prima instanta, prin Decizia nr. 37/2016 a I. C. C. J s-a stabilit ca ``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 57 alin. (5) si (6) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011, art. 35 din Codul de procedura civila si art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca pentru si sub autoritatea celeilalte parti are deschisa calea actiunii in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia si in situatia in care respectivul raport de munca a incetat anterior sesizarii instantei.``


art. 16 alin. 1 interpretat prevede `` Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.``


In esenta, Inalta Curte a stabilit ca, in situatia in care contractul de munca nu s-a incheiat in forma scrisa, cerinta prevazuta pentru validitatea contractului de munca, dupa incetarea raporturilor de munca salariatul poate introduce o actiune in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia. In speta nu exista un contract de munca incheiat in scris intre reclamant si S.C. ``W_`` S.R.L. Suceava pentru perioada 22.05.2014 - 30.06.2015, fapt necontestat, dar reclamantul pretinde ca au existat raporturi de munca .


Pentru a se constata existenta unui raport de munca, acesta trebuie sa indeplineasca conditiile ce rezulta din definitia contratului de munca . Potrivit a rt.10 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu .


Prin urmare, in speta trebuie sa se faca dovada ca reclamantul a prestat munca pentru parata, sub autoritatea acesteia, cu intelegerea de a primi un salariu . Elementele care caracterizeaza un contract/raport de munca sunt prestarea muncii, salariul, subordonarea salariatului fata de angajator . Relatia de subordonare este justificata intrucat salariatul desfasoara activitatea intr-o unitate apartinand angajatorului, utilizeaza mijloacele de munca ale acestuia (masini, utilaje, materii prime, materiale etc.), iar ca activitatea sa fie eficienta este necesara o organizare si o disciplina a muncii. Angajatorul stabileste programul de lucru al salariatului, ii stabileste sarcinile, ii poate da ordine, are dreptul de a controla indeplinirea sarcinilor de serviciu si de a sanctiona abaterile de la disciplina muncii (art. 40 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Pentru a se stabili elementele ce caracterizeaza un raport de munca nu se aplica prevederile Codului fiscal pentru definirea activitatii dependente si independente, invocate de reclamant, ci prevederile speciale ale Codului muncii care definesc contractul de munca, lege speciala, scopul definirii acestor notiu ni de catre Codul fiscal fiind aplicarea corecta a prevederilor sale privind impozitarea veniturilor.


Conditiile sus mentionate nu sunt indeplinite in ceea ce priveste raporturile avute de reclamant cu parata anterior incheierii unui contract de munca in forma scrisa.


Astfel, din declaratia martorului Turenschi G.C.(filele 241- 243 ds. fd.), propus de reclamant, rezulta ca s-a angajat la societatea parata in aceeasi saptamana cu reclamantul, in anul 2015, fiind recomandat chiar de acesta, care insa la acea data nu era salariatul societatii, si ca anterior angajarii a existat o intelegere intre ei si R. a. , administratorul societatii parate, de a coopera pentru un proiect ce viza realizarea unui utilaj, cu promisiunea angajarii, daca proiectul va functiona. Martorul a mai aratat ca in acea perioada el si reclamantul urmau cursuri de M., ca reclamantul se ocupa de softul masinii proiectate, iar in perioada colaborarii au primit de la R. a. o suma de bani pentru inceperea proiectului.


Din declaratia martorului M.C.(filele 244- 246 ds. fd.), propus de reclamant, rezulta ca la un moment dat a fost abordat de R. a. pentru a colabora pentru realizarea unui utilaj, iar cand a inceput colaborarea i - a cunoscut pe reclamant si pe martorul Turenschi G.C., el a facut partea de desene si partea mecanica, aceasta din urma parte si impreuna cu martorul Ture n schi, iar reclamantul partea electrica. Initial nu s-a discutat nimic despre bani, dar pe masura ce s-a marit timpul petrecut la societatea lui R. a. aceasta le mai dadea niste bani din cand in cand, la o luna, la doua luni, cate 1000/1500 de lei, considerand ca sunt aferenti cheltuielilor cu naveta, hrana, si nu era fixat un program de munca . Martorul a aratat ca reclamantul s-a angajat la societate in luna iunie 2015.


Ambii martori au aratat ca locul unde s-a desfasurat colaborarea, un service apartinand lui R. a. , este acelasi cu cel in care si-au desfasurat activitatea dupa angajare .


In ceea ce priveste declaratia martorului R. a. , acesta are calitatea de administrator al societatii parate, astfel ca declaratia sa a fost in mod corect apreciata de prima instanta ca fiind una subiectiva, dat fiind calitatea sa. Faptul ca proba cu declaratia acestui martor a fost incuviintata de instanta nu inlatura posibilitatea instantei de a aprecia declaratia martorului conform art. 324 C. proCod civ. citat anterior. Apelantul insista in apel ca aceasta declaratie sa fie valorificata, cu toate ca s-a opus incuviintarii probei la prima instanta.


Analizand declaratia acestui martor, Curtea constata ca nici din declaratia sa nu rezulta ca in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015 reclamantul a avut un raport de munca cu societatea parata, ci ca a existat o colaborare pentru realizarea utilajului, astfel cum au aratat si ceilalti martori participanti la acelasi proiect, acesta precizand in plus intelegerea financiara avuta cu reclamantul pe perioada realizarii utilajului, obiect al proiectului comun, care nu este de natura a confirma insa cele invocate de reclamant. Martorul a precizat ca reclamantul i-a solicitat un tarif pe ora, iar banii i-a dat progresiv, initial utilajul nu a functionat, l-a reconfigurat, pentru partea electrica a apelat tot la reclamant care a cerut alti bani, pe care i-a platit inainte sa vada daca functioneaza sau nu. intr-adevar, martorul a aratat ca au existat doua etape in derularea proiectului, dar pentru perioada 2014- iunie 2015 a precizat ca a fost doar o intelegere verbala, iar inainte de iunie 2 015 banii pentru colaboratori au fost dati de el, din banii personali. Martorul a aratat ca in perioada de colaborare activitatea s-a desfasurat in spatiul pus de el la dispozitie, coordona activitatea in sensul ca arata ce este de facut, aducea materiale.


Analizand e-mailurile depuse de reclamant la dosar, Curtea constata ca nici acestea nu confirma raportul de munca al reclamantului cu societatea parata in perioada mentionata. Corespondenta s-a purtat cu P.Graupner, ce lucra pentru societatea actionar majoritar la societatea parata, cu sediul in Suedia, anterior incheierii contractului de munca, iar din discutii se deduce ca vizau rezolvarea unor probleme de functionare a unui utilaj. De asemenea, s-au depus e-mail-uri privind corespondenta avuta cu Hakan Sundqvist in septembrie 2015, in care i se prezinta reclamantului o contraoferta pentru propunerea sa privind un contract de munca, cu precizarea ca acesta nu fusese implicat in actualul contract de munca negociat cu R. a. F aptul ca din e-mailurile depuse la dosar rezulta ca in realizarea tehnica a proiectului s-a implicat si firma din Suedia nu confirma existenta raportului de munca cu firma parata.


Curtea va inlatura considerentele primei instante privind data infiintarii societatii parate, din cert ificatul emis de ONRC (fila 170 ds. fd.) rezultand ca societatea a fost infiintata in anul 2007, nu 2015, cum eronat s-a retinut.


Nici interogatoriul paratei (filele 173- 179 ds. fd.) nu confirma raportul de munca in acea perioada .


Din inscrisurile depuse la dosar (filele 53- 55 ds. fd.) traduse (filele 166- 167) rezulta ca reclamantul s-a deplasat in martie 2015 in Danemarca, iar rezervarea a fost facut de firma din Suedia, astfel ca nu face dovada raportului de munca cu societatea parata.


Toate aceste probe demonstreaza ca anterior incheierii contractului de munca cu reclamantul, in cursul anului 2014, la initiativa lui R. a. , s-a demarat un proiect de realizare a unui utilaj, colaborare la care a u participat reclamantul si martorii audiati, fiecare avand o contributie la realizarea acestui proiect. Reclamantul nu a fost angajat de societatea parata pentru realizarea partii electrice si de soft a utilajului, ci acesta a participat la proiectul de realizare a utilajului, cu promisiunea angajarii daca acesta va functiona. Nu rezulta din probele administrate ca acesta isi desfasura activitatea sub autoritatea paratei, ca i se fixase un program de munca, ca i s-au stabilit sarcinile obligatorii, or acest raport de subordonare este de esenta raportului de munca .


Faptul ca activitatea s-a desfasurat in spatiul pus la dispozitie de R. a. , acelasi cu cel in care si-a desfasurat activitatea ulterior, nu este suficient pentru a caracteriza intelegerea cu acesta ca fiind un raport de munca . Pe de alta parte, chiar in unul din e-mail-uri (fila 162 ds. fd.) reclamantul ii spunea lui Hakan Sundquist ca si-a folosit resursele proprii (unelte, echipament de lucru, laptop, birou, hartie, imprimare). Mai mult, in interogatoriu (fila 220 ds. fd.) reclamantul a aratat ca in perioada 2014- iunie 2015 nu a avut o fisa a postului, ci a dezvoltat un proiect electric de ansamblu al utilajului la care lucra cu utilajele si echipamentele sale personale, ca nu a avut un program de lucru stabilit, desi mergea zilnici la societate .


Din declaratiile martorilor participanti la proiect rezulta ca in perioada de colaborare pentru realizarea utilajului au primit niste bani de la R. a. La interogatoriu reclamantul a sustinut ca a primit pana in iunie 2015 aproximativ 2500 de euro, in mai multe rate, de regula cand facea presiuni sa fie platit, fara a indica de la cine a primit banii. In speta nu s-a facut dovada ca de fapt banii ar fi fost dati din contul societatii parate in conditiile in care R. a. a sustinut ca a finantat proiectul din banii proprii.


In concluzie, din probele administrate in cauza nu a rezultat ca intre reclamant si societatea parata a existat un raport de munca in perioada 22.05.2014 - 30.06.2015, astfel ca actiunea acestui a fost in mod corect respinsa de prima instanta, inclusiv drepturile salariale solicitate pentru aceasta perioada (contravaloarea concediului de odihna neefectuat, contravaloare diurna, salariu, contributii la bugetul de stat).


Ulterior, reclamantul a incheiat cu societatea parata contractul individual de munca cu timp partial nr. 6/30.06.2015 pentru functia de inginer electronist, durata timpului de munca fiind de 4 ore pe zi, si 20 de ore pe saptamana. La data de 8.10.2015 contractul inceteaza prin acordul partilor (fila 184 ds. fd.)


La 21.10.2015 se incheie intre aceleasi parti contractul individual de munca nr. 9, tot cu timp partial, timpul de lucru fiind de 4 ore pe zi, respectiv 80 de ore pe luna. Reclamantul si-a dat demisia la data de 31.10.2016 (fila 189 ds. fd.), contractul de munca incet and incepand cu data de 1.11.2016 (fila 191 ds. fd.)


La dosar reclamantul a depus si un act aditional la contractul nr. 6/30.06.2015, care ar fi fost intocmit la 19.09.2015, in care se modifica durata timpului de munca la 8 ore/zi, 40 de ore pe saptamana, cu o repartizare inegala a programului de lucru, durata concediului de odihna si salariul. Desi actul depus la dosar nu este semnat de nicio parte (fila 22 ds. fd.), Curtea constata ca din raportul per salariat din REVISAL (fila 107 ds. apel) rezulta ca acest act aditional a fost inregistrat, modificari le fiind aplicabile in intervalul 22.09.2015- 7.10.2015.


Pentru perioada in care a lucrat pentru societatea parata in temeiul celor doua contracte de munca, reclamantul a solicitat mai multe drepturi salariale.


Astfel, acesta a solicitat obligarea paratei la plata sporului pentru munca suplimentara efectuata fata de cele 4 ore prevazute in contractul de munca, respectiv un numar de 288 de ore suplimentare, plus 8 ore/zi suplimentare cand a fost trimis in interes de serviciu in strainatate.


Astfel cum s-a aratat, ambele contracte de munca au fost incheiate cu timp partial, 4 ore pe zi respectiv 80 de ore pe luna, cu exceptia intervalului 22.09.2015- 7.10.2015 cand contractul a fost cu timp normal de munca . Prima instanta este in eroare cand apreciaza ca cel de-al doilea contract este cu norma intreaga, in contract fiind specificat clar ca timpul de munca este de 4 ore pe zi/80 de ore pe luna, in comparatie cu timpul normal de munca, adica 8 or e pe zi, 160 de ore pe luna.


Conform art. 105 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): `` (1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:


c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora. ``


In cele doua contracte cu timp partial se mentioneaza interdictia de efectuare a orelor suplimentare cu exceptiile prevazute de lege si doar in primul contract se mentioneaza ca in situatia efectuarii orelor suplimentare sporul e de 75%, iar pentru sambata si duminica sporul e de 5 RON.


Interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptiile prevazute de lege, in cazul contractelor cu timp partial e imperativa. Aceasta inseamna ca daca salariatul lucreaza in fapt 8 ore pe zi lucratoare, in loc de 4 ore cum se mentioneaza in contract, astfel cum a sustinut reclamantul, de fapt contractul este cu timp normal de munca si aceste ore vor fi platite ca atare, fara aplicarea unui spor pentru orele suplimentare, pentru ca altfel s-ar eluda dispozitiile imperative ale legii. Insa, daca se depaseste 40 de ore pe luna, orele efectuate in plus trebuie considerate ca munca suplimentara conform art. 120 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Curtea apreciaza ca din probele administrate in cauza, inclusiv raportul de expertiza administrat in apel, nu rezulta orele suplimentare efectuate de reclamant, in mod exceptional, astfel cum prevede Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), si nici pentru intervalul 22.09.2015- 7.10.2015, cand contractul de munca a fost cu timp normal de munca conform actului aditional.


intr-adevar, era obligatia societatii sa intocmeasca fisele de pontaj, sa tina evidenta muncii, conform art. 119 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), obligatie pe care nu si-a indeplinit-o. Dar acest fapt nu scuteste reclamantul sa faca dovada celor sustinute, si anume efectuarea unui numar de 288 de ore suplimentare, in medie 5 ore suplimentare in fiecare zi lucratoare.


Astfel, m artorul Turenschi a declarat ca este angajat cu norma intreaga, ca programul la firma este intre 8- 17 cu o pauza de pranz, dar reclamantul nu avea acelasi program, fiind zile cand venea la serviciu si zile cand nu venea, dar cand venea statea si pana la ora 17. Martorul M.C. a sustinut ca activitatea la firma incepea la ora 8 si se termina la ora 17/17. 30 cu o pauza de masa, si ca reclamantul, desi avea initial un contract de munca part time, dupa ce ii preda el partea de mecanica, statea si cate 3/4 zile la serviciu, lucrand 7/9 ore pe zi, dar in restul timpului nu il vedea la societate, reclamantul spunandu-i ca are si alte proiecte. Prin urmare, contrar sustinerilor sale, reclamantul nu a lucrat zilnic, de luni pana vineri, cate 8/9 ore pe zi.


In ceea ce priveste orele lucrate in perioada in care reclamantul era trimis in delegatie nu exista probe la dosar privind efectuarea acestora, sarcina probei revenind reclamantului conform art. 249 Cod proCod civ.


In raport de cele constatate, sunt irelevante considerentele primei instante privind conditia efectuarii orelor suplimentare la solicitarea angajatorului pentru ca mai intai trebuie sa se faca dovada efectuarii de ore suplimentare.


Referitor la sporul pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica pentru un numar de 28 de zile, Curtea retine prevederile a rt.137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care prevad: ``(1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.


(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.


(3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca .``


Rezulta din aceste dispozitii ca, daca salariatul lucreaza sambata sau duminica, el trebuie sa primeasca un spor la salariu stabilit in contractul colectiv sau individual de munca . Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu stabileste un cuantum minim sau maxim al sporului, ci acesta trebuie fixat de partile raportului de munca . In lipsa unei prevederi in contract, instanta nu poate stabili aleatoriu cuantumul sporului. In speta doar in primul contract, valabil in perioada 30.06.2015- 8.10.2015 se prevede cuantumul sporului pentru orele lucrate sambata si duminica, respectiv 5 RON.


In raspunsul la interogatoriu (fila 176 ds. fd.) parata a sustinut ca reclamantul nu a lucrat niciodata duminica, iar pentru zilele de sambata isi lua zile libere. Nu s-a indicat cand a lucrat reclamantul sambata. Nici din declaratiile martorilor propusi de reclamant nu se poate stabili cu certitudine in care zile si cate zile de sambata ar fi lucrat reclamantul. Martorul Turenschi a aratat ca nu isi aminteste cu exactitate, dar crede ca au existat si zile de sambata in care reclamantul a venit la serviciu, iar martorul M. a declarat ca nu cunoaste cu exactitate daca reclamantul lucra sambata si duminica, duminica in niciun caz, dar e posibil ca reclamantul sa fi mers in vreo sambata la serviciu pentru a termina treaba lui. Martorul Turenschi a sustinut ca a fost si el cu reclamantul in Polonia si Germania, iar activitatea s-a desfasurat in timpul saptamanii. Prin urmare, nu se poate stabili cu certitudine ca reclamantul a lucrat 28 de zile sambata si ca acestea sunt situate in timpul primului contract de munca, singurul care stabilea si cuantumul sporului. In ceea ce priveste perioada delegarilor, simplul fapt ca acestea includeau si zile de sambata si duminica nu face dovada ca s-a si lucrat in aceste zile .


In concluzie, in mod corect a u fost respinse pretentiile reclamantului privind plata sporului pentru munca suplimentara si a sporului pentru zilele de repaus saptamanal, insa pentru considerentele aratate de instanta de apel.


Referitor la contravaloarea concediului de odihna neefectuat, astfel cum a constatat si expertul, nu exista dovada efectuarii si remunerarii concediului de odihna aferent celor doua contracte de munca . Contrar opiniei primei instante, aceast a dovada nu se face cu o cerere de concediu, chiar daca poarta mentiunea aprobarii (cu referire doar la anul 2016), ci cu statele de plata in care se mentioneaza plata concediului de odihna (art. 150 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si alte inscrisuri care sa confirme ca acest concediu ar fi fost efectiv efectuat, iar dovada in acest sens revenea angajatorului, in conditiile in care acesta are obligatia de a face programarea salariatilor in concediu (art. 148 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Conform art. 146 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca . In temeiul acestei dispozitii legale, reclamantului i se cuvine compensarea in bani a concediului de odihna anual neefectuat in anii 2015 si 2016.


In ceea ce priveste insa cuantumul sumei cuvenite, Curtea apreciaza ca sunt intemeiate obiectiunile reclamantului apelant la raportul de expertiza efectuat in apel in sensul ca durata concediului anual de odihna, in raport de care trebuia calculata suma compensatorie pentru concediul de odihna neefectuat, nu este cea indicata in cele doua contracte individuale de munca, ci durata minima legala, expertul neaducand niciun argument in sens contrar prin raspunsul la obiectiuni.


Astfel, in ambele contracte de munca cu timp partial se prevede ca durata concediului de odihna este de 11 zile lucratoare.


Insa, conform art. 145 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare, iar durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.


Din aceste dispozitii rezulta ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul de munca, individual sau colectiv, dar nu poate fi mai mica de 20 de zile lucratoare. In lipsa unei dispozitii legale exprese contrare, aceasta regula se aplica si pentru contractele de munca cu timp partial. In sprijinul acestei concluzii se are in vedere ca, anterior abrogarii, art. 140 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevedea ca d urata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Insa dupa abrogarea acestui articol prin O.U.G. nr. 65/2005 legiuitorul nu a mai prevazut aceasta distinctie, rezultand ca intentia sa a fost de a acorda concediul minim de 20 de zile lucratoare indiferent de tipul de contract incheiat.


Acordul partilor din contracte nu poate fi avut in vedere fata de prevederile art. 144 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.


Aceasta inseamna ca, desi intelegerea partilor a fost in sensul ca durata concediului de odihna este de 11 zile, se aplica cu prioritate dispozitiile Codului muncii privind durata minima a concediului de odihna anual.


Pentru a stabili contravaloarea concediului de odihna neefectuat instanta de apel a avut in vedere calculul efectuat de expert (fila 113 ds. apel), insa in raport de un numar de 20 de zile de concediu legal in loc de 11 zile . Astfel, pentru concediul de odihna neefectuat in temeiul primului contract de munca reclamantului i se cuvine suma de 2. 643, 33 lei, in loc de 1. 586 lei cum a calculat expertul, iar pentru concediul de odihna neefectuat aferent celui de-al doilea contract i se cuvine suma de 5.198, 11 lei, in loc de 2. 859 lei.


Pe de alta parte, din aceasta suma nu se poate scadea suma de 3. 319 lei, cu privire la care expertul apreciaza ca a fost incasata necuvenit de catre reclamant, in lipsa unei cereri reconventionale a paratei care sa vizeze aceasta suma pentru ca instanta sa poata analiza daca este intr-adevar vorba de o plata nedatorata.


In ceea ce priveste cererea de actualizare a acestor sume cu rata inflatiei si plata de dobanzi legale, Curtea retine ca potrivit art. 166 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


Potrivit art. 1. 530 Cod civil creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii fara justificare sau, dupa caz, culpabile a obligatiei iar art. 1. 531 alin. 1, 2 Cod civil prevede ca repararea prejudiciului suferit trebuie sa fie integrala, c uprinzand pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.


De asemenea, art. 1. 535 alin. 1 Cod civil prevede ca in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu.


Prin urmare, actualizarea sumei neplatite cu titlu de drepturi salariale si dobanzile legale penalizatoare, calculate conform O.G. nr. 13/2011, se cuvin reclamantului de la scadenta, debitorul in acest caz fiind de drept in intarziere conform prevederilor art. 1. 523 Cod civil raportat la art. 166 alin. 1 si 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In ceea ce priveste insa data scadentei, expertul este in eroare ca aceasta este data formularii cererii de apel, obiectiunea reclamantului apelant fiind intemeiata.


Conform art. 146 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dreptul de a cere compensarea in bani a concediului neefectuat se naste la data incetarii contractului de munca, aceasta fiind data scadentei, iar in cazul neplatii drepturilor salariale, astfel cum s-a aratat, debitorul este de drept in intarziere daca nu plateste la scadenta, nefiind necesar sa fie pus anterior in intarziere, iar in caz contrar punerea in intarziere sa se raporteze la data cererii de chemare in judecata .


In consecinta, reclamantului i se cuvine suma de 2643, 33 lei actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 9.10.2015, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data, si pana la data platii efective iar suma de 5198, 11 lei va f i actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 2.11.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data, si pana la data platii efective.


Cum expertul a calculat gresit si sumele cuvenite drept compensare si data de la care se cuvine actualizarea cu rata inflatiei si dobanda legala, instanta nu poate avea in vedere calculele efectuate de acesta, insa a indicat elementele necesare pentru plata daunelor interese.


Reclamantul a solicitat si contravaloarea diurnei de 56 de euro pentru fiecare zi in care ar fi fost trimis in delegatie pentru 6 perioade . In ceea ce priveste deplasarile anterioare incheierii contractelor de munca, astfel cum s-a mentionat mai sus, drepturile salariale solicitate sunt aferente cererii de constatare a raportului de munca pentru perioada 22.05.2014 - 30.06.2015, cerere corect respinsa de prima instanta, astfel ca reclamantului nu i se cuvine diurna pentru deplasarile efectuate in strainatate in temeiul prevederilor Codului muncii.


In consecinta, instanta trebuie sa analizeze daca reclamantului i se cuvine diurna si cuantumul acesteia pentru patru deplasari efectuate in cursul anului 2016 si anume: 1.02.2016 - 5.02.2016 in Suedia, 3.04.2016- 8.04.2016 in Danemarca si Suedia, 24.08. x16 si 04.09.2016- 6.09.2016.


Societatea parata nu a contestat sustinerile reclamantului privind plecarile in delegatie, dar a invocat faptul ca a platit cheltuielile efectuate in timpul deplasarilor plus diurna de 35 de euro cand se deplasa impreuna cu administratorul societatii (intampinare fila 78 ds. fd., raspuns la interogatoriu la intrebarile 6, 7 si 13, filele 174- 175 ds. fd.). Reclamantul a depus la dosar in copie bilete electronice pentru deplasarea in perioada 3.04.2016- 8.04.2016 in Danemarca si Suedia (filele 57- 62 ds. fd.), in perioada 24.08. x16 in Germania (filele 63- 69 ds. fd.) si pentru perioada 04.09.2016- 6.09.2016 in Germania ((filele 70- 72 ds. fd.). Martorul Turenschi a aratat ca a fost si el plecat in delegatie si a primit diurna in jur de 30 de euro pe zi si i s-a platit cazarea, masa si drumul. Martorul M. a confirmat faptul ca reclamantul a fost plecat si in strainatate in Suedia, Danemarca, Germania, fara a putea da amanunte exacte privind aceste deplasari, si ca din cate stie deplasarile erau platite de R. a. Declaratiile acestor martori, contrar aprecierii primei instante, sunt irelevante in ceea ce priveste dovada platii diurnei, acestia nesustinand ca diurna a fost platita reclamantului.


Expertul a stabilit ca pentru deplasarea efectuata in aprilie 2016 reclamantul a primit diurna, acesta primind cu titlu de avans deplasare suma de 2300 de lei si a restituit apoi o diferenta de 780 de lei, in suma primita fiind inclusa si diurna in cuantum de 35 de euro.


Pentru restul perioadelor expertul a apreciat ca nu exista probe privind deplasarea reclamantului in strainatate, concluzie pe care instanta de apel o va inlatura avand in vedere probele de la dosar si pozitia paratei.


In acest sens instanta retine ca, in conformitate cu dispozitiile art. 44 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.


In speta nu s-a facut dovada stabilirii cuantumului diurnei prin contract colectiv de munca si nici prin contractul individual de munca . Prin urmare, cuantumul diurnei nu se putea stabili decat prin raportare la dispozitiile legale incidente in materie si anume, dispozitiile H.G. 518/1995. Prin acest act normativ au fost stabilite drepturile si obligatiile personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, in ac tul normativ sus mentionat regasindu-se singura reglementare legata a nivelului diurnei. Potrivit art. 5 alin. 1 lit. A subpct. a, personalului trimis in strainatate i se acorda o indemnizatie zilnica in valuta, denumita diurna, in vederea acoperirii cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii in care isi desfasoara activitatea, iar potrivit art. 7 alin. 1, diurna in valuta se diferentiaza pe doua categorii si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, conform anexei la H.G. 518/1995.


In conformitate cu dispozitiile a rt.16 din H.G. 518/199 5, prevederile acestui act normativ se aplica personalului trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar de natura celor prevazute la art. 1 lit. a-1, precum si personalului din regiile autonome si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care se deplaseaza temporar in strainatate pentru aducerea la indeplinire a actiunilor mentionate la art. 1.


Totodata, potrivit art. 17 din H.G. 518/1995, se recomanda agentilor economici, altii decat cei prevazuti la art. 16 alin. (1), precum fundatiilor, asociatiilor si altor asemenea, sa aplice in mod corespunzator prevederile prezentei hotarari, iar in situatia in care persoanele juridice sus mentionate acorda drepturi superioare, cheltuielile efectuate cu aceasta destinatie, care se au in vedere la calcularea profitului impozabil, nu pot depasi pe cele cuvenite personalului respectiv, in limitele si in conditiile stabilite prin actul normativ sus mentionat.


In raport de dispozitiile legale sus citate rezulta, pe de o parte, ca nivelul legal al diurnei este cel prevazut in anexa la H.G. 518/1995 si, pe de alta parte, ca agentii economici au posibilitatea de a negocia si acorda salariatilor lor un alt cuantum al diurnei decat cel legal, dar in niciun caz ca acestia ar putea sa nu plateasca diurna, dispozitiile art. 44 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) fiind obligatorii. Este culpa angajatorului ca nu a stabilit prin contract de munca cuantumul diurnei cuvenite reclamantului, astfel incat in speta trebuie avut in vedere nivelul legal al diurnei. Angajatorul nu isi poate invoca propria culpa pentru a eluda dispozitiile legale si a nu respecta dreptul reclamantului la plata diurnei.


Din dispozitiile art. 44 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) rezulta ca diurna trebuie platita, independent daca angajatorul plateste transportul si cazarea, astfel ca reclamantului i se cuvine diurna la nivelul stabilit in anexa la H.G. 518/1995, adica 35 de euro pe zi avand in vedere tarile in care a fost trimis in delegatie.


Diurna de 56 de euro pe zi pretinsa de reclamant se cuvine personalului din categoria a Ii-a conform anexei la H.G. 518/1995, in care se includ conform notei la anexa: viceprim-ministrii, ministrii, ministrii delegati, secretarii de stat, subsecretarii de stat, personalul incadrat in functii asimilate acestora prin acte normative, secretarii generali, secretarii generali adjuncti, inaltii reprezentanti ai prim-ministrului, precum si prefectii, subprefectii, primarul general si viceprimarul capitalei, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, ambasadorii, sefii reprezentantelor diplomatice ale Romaniei, academicienii si membrii corespondenti ai Academiei Romane, seful Statului M.General, loctiitorii sefului Statului M.General si directorul Statului M.General, seful Corpului de control si inspectie, sefii departamentelor Ministerului Apararii Nationale si loctiitorii acestora, seful Statului M. al Fortelor Terestre, seful Statului M. al Fortelor Navale, seful Statului M. al Fortelor Aeriene, loctiitorii secretarilor de stat din cadrul unitatilor care au astfel de functii. Reclamantul nu a avut o astfel de functie si nici nu poate fi asimilata functia avuta la societatea parata cu aceste functii, in lipsa unei prevederi legale.


Pentru calcul diurnei trebuie avute in vedere si urmatoarele prevederi din H.G. nr. 518/1995:


`` art. 5 alin. 1 lit. a. a):


(1) Personalului trimis in strainatate in conditiile prezentei hotarari i se acorda:


a. In strainatate, o indemnizatie zilnica in valuta primita pe perioada delegarii si detasarii in strainatate, denumita in continuare indemnizatie de deplasare, compusa din:


a) o suma zilnica, denumita in continuare diurna, in vederea acoperirii cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii in care isi desfasoara activitatea;


art. 7 1 alin. 1 lit. a, alin. 2:


(1) Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere:


a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei;


(2) Pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: 50% pana la 12 ore si 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.``


Fata de cele retinute, instanta a calculat diurna cuvenita reclamantului pentru deplasarile efectuate in cursul anului 2016, mai putin cea din aprilie 2016 pentru care, potrivit expertizei, i s-a platit diurna in cuantumul legal, inmultind numarul de zile in care acesta a fost plecat in delegatie cu suma de 35 de euro pe zi. s-a avut in vedere faptul ca pentru trei deplasari angajatorul nu a facut dovada platii diurnei, sarcina probei revenindu-i.


In consecinta, va obliga parata la plata catre reclamant a urmatoarelor sume cu titlu de diurna:


- echivalentul in lei al sumei de 175 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.03.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective;


- echivalentul in lei al sumei de 280 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.09.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective;


- echivalentul in lei al sumei de 105 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.10.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective.


In ceea ce priveste daunele interese s-a avut in vedere ca diurna este un drept salarial, ca pentru neplata drepturilor salariale, astfel cum s-a argumentat mai sus, angajatorul este de drept in intarziere de la data scadentei, adica de la data la care trebuia sa le plateasca, ca despagubirea trebuie sa fie integrala, adica atat pierderea efectiv suferita cat si beneficiul nerealizat, iar data scadentei pentru plata diurnei este data platii drepturilor salariale aferente lunii in care s-a efectuat deplasarea. Conform contractului de munca, lit. J. 3 (fila 20 ds. fd.), data la care se plateste salariul este pana la data de 15 a lunii urmatoare.


Reclamantul a mai solicitat si obligarea paratei la plata catre bugetul de stat a impozitului si a contributiilor datorate de angajator si angajat, calculate la drepturile salariale solicitate. Curtea apreciaza ca cererea este intemeiata in temeiul art. 40 alin. 2 lit. f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), insa doar pentru drepturile salariale neplatite pentru care actiunea trebuie admisa, conform celor constatate mai sus.


Pentru toate aceste considerente, retinand ca motivele de apel sunt intemeiate in parte, in baza art. 480 alin. 1, 2 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), Curtea va admite apelul, va schimba in parte Sentinta civila nr. 1265/6.11.2017 a Trib unalului Suceava, in sensul ca va a dmite in parte actiunea, va obliga parata la plata catre reclamant a urmatoarelor sume reprezentand compensatii pentru concediul de odihna neefectuat: 2643, 33 lei, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 9.10.2015, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data, si pana la data platii efective; 5198, 11 lei, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 2.11.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data, si pana la data platii efective, va o .plata catre reclamant a urmatoarelor sume cu titlu de diurna:


- echivalentul in lei al sumei de 175 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.03.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective;


- echivalentul in lei al sumei de 280 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.09.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective;


- echivalentul in lei al sumei de 105 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.10.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective.


Totodata va obliga parata la plata catre bugetul de stat a impozitului si a contributiilor datorate de angajator si angajat, calculate la drepturile salariale pentru care actiunea a fost admisa.


Curtea mai arata ca c ererea reclamantului de efectuare a unei noi expertize contabile a fost respinsa ca neutila la termenul de judecata din data de 12.03.2019. Curtea retine in acest sens ca reclamantul apelant este in eroare cand sustine ca instanta a admis obiectiunile formulate la raportul de expertiza, in fapt instanta doar luand act ca s-au depus obiectiuni a solicitat expertului sa raspunda la acestea. Proba nu era utila, chiar daca expertul a interpretat eronat unele dispozitii legale, astfel cum s-a argumentat mai sus, intrucat pe baza raportului efectuat instanta a avut suficiente elemente pentru a efectua un calcul a drepturilor salariale cuvenite, iar in ceea ce priveste plata dobanzilor si actualizarea cu rata inflatiei a indicat elementele in raport de care pot fi determinate.


Fata de solutia mentionata, Curtea va inlatura obligatia reclamantului de plata a cheltuielilor de jud ecata din fata primei instante si in temeiul art. 453 C. proCod civ. va obliga parata sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata de la prima instanta in cuantum de 600 de lei. Reclamantul a facut dovada efectuarii unor cheltuieli de judecata in cuantum de 2. 300 de lei reprezentand onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) (facturi si chitante filele 258, 259 ds. fd.) insa instanta a admis cererea de cheltuieli de judecata in parte, proportional cu pretentiile admise. Nu a fost luata in calcul suma de 300 de lei, contravaloarea traducerii e-mail-urilor, intrucat sunt cheltuieli facute pentru dovada pretentiilor respinse.


Vor fi pastrate celelalte dispozitii ale sentintei care nu sunt contrare prezentei decizii.


In temeiul art. 453 C. proCod civ. Curtea va obliga parata intimata sa plateasca reclamantului apelant cheltuieli de judecata din apel in cuantum de 3000 lei constand in onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) in cuantum de 1.190 lei (factura si ordin de plata filele 182, 183 ds. apel) si onorariu expert in cuantum de 2.000 de lei (ordin de plata filele 50 si 180 ds. apel). La acordarea cheltuielilor din apel Curtea a avut in vedere ca reclamantului apelant i s-a respins apelul declarat impotriva incheierilor de sedinta din 09.10.2017 si 23.10.2017 pronuntate de Tribunalul Suceava.


In ceea ce priveste onorariul expertului parte, Curtea constata ca nu s-a facut dovada platii conform art. 452 C. proCod civ., la dosar fiind depus doar contractul incheiat cu acesta, nu si dovada platii onorariului. Contractul face doar dovada obligatiilor asumate de parti, nu si a faptului ca obligatiile au fost indeplinite. Or, conform art. 452 C. proCod civ., partea trebuie sa faca dovada existentei si intinderii cheltuielilor.


In temeiul art. 339 alin. 2 C. proCod civ. Curtea va obliga reclamantul apelant sa plateasca Biroului local pentru expertize judiciare si tehnice contabile de pe langa Tribunalul Suceava suma de 2000 de lei in contul expertului B.G., reprezentand onorariu expert neachitat pentru efectuarea raportului de expertiza. Apelantul a achitat onorariul expertului in parte (800 de lei onorariu provizoriu plus 1.200 de lei, parte din diferenta de achitat), desi i s-a pus in vedere acestuia sa mai achite 3.200 de lei prin incheierea din 12.03.2019, in conditiile in care plata onorariului expertului a fost stabilita in sarcina apelantului prin incheierea din 10.05.2018.


Fiind parte cazuta in pretentii, Curtea va r espinge ca nefondata cererea paratei intimate de acordare a cheltuielilor de judecata din apel.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


D E C I D E:


Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul D.F.(CNP x), domiciliat in mun. Suceava, H, B, Suceava si cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) Gudula S.din mun. Suceava, cam.2, jud. Suceava, impotriva incheierilor de sedinta din 09.10.2017 si 23.10.2017 pronuntate de Tribunalul Suceava - Sectia I civila - dosar nr. x.


Admite apelul declarat de reclamantul D.F.impotriva Sentintei civile nr. 1265 din 6 noiembrie 2017 pronuntata de Tribunalul Suceava - Sectia I civila - dosar nr. x, intimata fiind parata . Suceava, cu sediul in comuna Scheia, a, jud. Suceava.


Schimba in parte Sentinta civila nr. 1265/6.11.2017 a Tribunalului Suceava, in sensul ca:


Admite in parte actiunea .


Obliga parata la plata catre reclamant a urmatoarelor sume reprezentand compensatii pentru concediul de odihna neefectuat:


- 2643, 33 lei, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 9.10.2015, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data, si pana la data platii efective;


- 5198, 11 lei, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 2.11.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data, si pana la data platii efective.


Obliga parata la plata catre reclamant a urmatoarelor sume cu titlu de diurna:


- echivalentul in lei al sumei de 175 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.03.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective;


- echivalentul in lei al sumei de 280 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.09.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective;


- echivalentul in lei al sumei de 105 de Euro, suma actualizata cu rata inflatiei incepand cu data de 15.10.2016, la care se va calcula si dobanda legala, incepand cu aceeasi data si pana la data platii efective.


Obliga parata la plata catre bugetul de stat a impozitului si a contributiilor datorate de angajator si angajat, calculate la drepturile salariale pentru care actiunea a fost admisa.


Inlatura obligatia reclamantului de plata a cheltuielilor de judecata din fata primei instante.


Obliga parata sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata de la prima instanta in cuantum de 600 de lei.


Pastreaza celelalte dispozitii ale sentintei care nu sunt contrare prezentei decizii.


Obliga parata intimata sa plateasca reclamantului apelant cheltuieli de judecata din apel in cuantum de 3000 lei.


Obliga reclamantul apelant sa plateasca Biroului local pentru expertize judiciare si tehnice contabile de pe langa Tribunalul Suceava suma de 2000 de lei in contul expertului B.G., reprezentand onorariu expert neachitat pentru efectuarea raportului de expertiza.


Respinge ca nefondata cererea paratei intimate de acordare a cheltuielilor de judecata din apel.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 364 din data de 2 aprilie 2019


Citeşte mai multe despre:    motivare incuviintare/respingere probe    aprecierea declaratiilor martori prin raportare la imprejurarile in care au luat la cunostinta de fapte si sinceritatea acestora    obligativitatea incheierii contractului de munca in forma scrisa    elemente ce caracterizeaza un raport de munca    contract indiviual de munca cu timp partial    munca suplimentara    evidenta muncii    contravaloare concediu de odihna neefectuat la incetarea contractului individual de munca    durata minima legala a concediului de odihna    diurna pentru activitate prestata in strainatate
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe