Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Retrocedarea terenului expropriat. Bun comun. Actiune numai a unuia din soti. Inaplicabilitatea regulii unanimitatii

Retrocedarea terenului expropriat. Bun comun. Actiune numai a unuia din soti. Inaplicabilitatea regulii unanimitatii

  Publicat: 20 Dec 2007       6248 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Conexarea actiunii nesolutionata in prima instanta cu o alta actiune aflata in faza apelului declarat impotriva hotararii primei instante. Inadmisibilitate

Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Distanta dintre rude, masurata prin numarul nasterilor intervenite intre rudele in linie dreapta (tatal si fiul sunt rude de gradul I, bunicul si nepotul - de gradul II etc.)
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constβnd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pβna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Art. 163 alin. 1 C. proc. civ. - "nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante";
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Art. 163 alin. 1 C. proc. civ. - "nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante";
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Distanta dintre rude, masurata prin numarul nasterilor intervenite intre rudele in linie dreapta (tatal si fiul sunt rude de gradul I, bunicul si nepotul - de gradul II etc.)
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act adoptat de organele de stat,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Regula unanimitatii nu este aplicabila la proprietatea comuna a sotilor, codevalmasul putand introduce singur actiune impotriva tertului – in speta retrocedarea unui teren expropriat – intrucat are ca scop marirea patrimoniului comun, profitand implicit si celuilalt sot.
- Litispendenta, reglementata prin art. 163 C. proc. civ., exista numai in cazul in care doua sau mai multe actiuni au aceeasi cauza, acelasi obiect si aceleasi parti inaintea mai multor instante, iar nu si in cazul in care acestea difera.
- Conexarea actiunilor in temeiul art. 164 C. proc. civ., ca masura de buna administrare a justitiei, este posibila numai atunci cand mai multe pricini, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura, se afla inaintea aceleiasi instantei sau instante deosebite, dar de acelasi grad .

***



La data de 18 februarie 2000, reclamanta H.I. a chemat in judecata pe parati Consiliul Local al Municipiului Bucuresti si Municipiul Bucuresti – prin primarul general solicitand a se constata nulitatea absoluta a Decretului nr.34/1974, prin care a fost expropriat in mod abuziv un teren in suprafata de 280 mp, situat in Bucuresti, si pentru a fi obligati paratii, in principal, sa-i retrocedeze terenul, iar in subsidiar, si la alegerea paratilor, fie sa-i constituie drept de proprietate in compensare asupra altui teren, fie sa-i acorde despagubiri in echivalent banesc calculate si negociate potrivit criteriilor prevazute prin Legea 33/1994 .
Judecatoria sectorului 1 Bucuresti a pronuntat sentinta civila nr.5225 din 20 martie 2000, prin care a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti.
La data de 2 octombrie 2000, reclamanta H.I. a introdus in cauza, in conditiile art.57 – 59 C. proc.civ., pe intervenienta fortata Regia Autonoma de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat – R.A.A.P.P.S.
Atat cererea principala, cat si cererea de chemare in judecata a altei persoane, au fost respinse ca inadmisibile prin sentinta civila nr.942 din 10 iunie 2002 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a IV – a civila. S-a retinut ca: imobilul in litigiu a fost dobandit de catre reclamanta la data de 7 ianuarie 1956 si ca, prin declaratie autentica din 10 mai 2002, sotul acesteia a declarat ca nu a avut nici o contributie la dobandirea imobilului; prezumtia de comunitate a bunurilor dobandite in timpul casatoriei nu poate fi insa rasturnata printr-o declaratie autentica a unuia dintre soti, ci numai prin conventie sau hotarare judecatoreasca de partaj, astfel ca, la introducerea cererilor adresate instantei, nu a fost respectata regula unanimitatii, ceea ce le face inadmisibile.
Reclamanta a declarat apel impotriva sentintei primei instante la data de 5 septembrie 2002.
In timp ce apelul se afla pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, reclamanta H.I. impreuna cu fostul ei sot S.I. au depus la Tribunalul Bucuresti, la data de 6 noiembrie 2003, o actiune civila avand acelasi obiect cu actiunea solutionata prin sentinta civila atacata prin apelul mai sus aratat, indreptata fiind in contra paratilor Municipiul Bucuresti – prin primarul general, Ministerul Finantelor Publice si Regia Autonoma de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat .

Prin Incheierea din 4 decembrie 2003, Tribunalul Bucuresti, sectia a V – a civila a admis exceptia de litispendenta invocata de reclamanta H.I. si a trimis cauza la Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III – a civila in vederea reunirii cu dosarul avand ca obiect apelul declarat de reclamanta impotriva sentintei civile nr.942 din 10 iunie 2002 a Tribunalului Bucuresti, sectia a IV – a civila.

Cauza, astfel inaintata, a fost inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti, ca dosar distinct, si, ulterior, prin incheierea din 11 martie 2004, a fost conexat la dosarul cu apelul declarat impotriva sentintei tribunalului, in temeiul prevederilor art. 164 alin. 2 C. proc.civ.
Prin decizia civila nr.593/A din 25 martie 2004, Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III – a civila a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta H.I. impotriva sentintei civile nr.942 din 10 iunie 2002 a Tribunalului Bucuresti, sectia a IV –a civila si a respins ca inadmisibila actiunea civila din 6 noiembrie 2003 introdusa de reclamantii H.I. si S.I.
Apelul a fost respins ca nefondat cu motivarea ca solutia data in prima instanta este corecta, intrucat actiunea in revendicare introdusa de reclamanta H.I. trebuia exercitata cu respectarea regulii unanimitatii.

Cu privire la actiunea introdusa de reclamantii H.I. si S.I. s-a constatat ca este inadmisibila, deoarece a fost introdusa ulterior intrarii in vigoare a Legii nr.10/2001 fara parcurgerea procedurii administrative obligatorii prealabile sesizarii instantei de judecata, precum si ulterior implinirii termenului prevazut prin art.21(5) din Legea nr.10/2001, ceea ce are drept consecinta pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent .

Reclamantii H.I. si S.I. au declarat recurs impotriva deciziei instantei de apel, sustinand ca a fost data cu incalcarea legii.
Dezvoltand recursul, reclamantii fac sustineri cu privire la fondul litigiului, argumentand, in detaliu, motivele de fapt si de drept care justifica admiterea actiunilor.

Recursul este intemeiat in limitele celor ce succed.

Cauza de fata este rezultatul reunirii a doua cauze separate.
In prima pricina, compusa din actiunea initiala din 18 februarie 2000 si cererea de chemare in judecata a altor persoane din 2 octombrie 2000, calitate de reclamant are H.I., iar parati sunt Municipiul Bucuresti, Consiliul Local al municipiului Bucuresti si, pe cale de interventie fortata, Regia Autonoma de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat .
A doua pricina, formulata in timp ce prima se afla in faza apelului, are ca reclamanti pe H.I. si S.I., iar ca parati Municipiul Bucuresti, Ministerul Finantelor Publice si Regia Autonoma de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat .

Sub acest aspect, in mod corect instanta de apel nu a primit exceptia de litispendenta admisa de Tribunalul Bucuresti, care i-a trimis cea de a doua pricina in vederea reunirii cu cea aflata in apel.

Procedand, insa, la conexarea cauzei aflata in prima instanta la cauza aflata in apel, Curtea de apel a incalcat dispozitiile art.164 C. proc.c iv., in temeiul careia a luat masura conexarii.
Astfel, in sensul art.164 C. proc.c iv. conexarea pricinilor, ca masura de buna administrare a justitiei, este posibila numai atunci cand mai multe pricini, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti (cum este cazul in speta) si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura, se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, dar de acelasi grad .

Cu alte cuvinte, nu se pot conexa doua pricini care se gasesc inaintea a doua instante care nu sunt de acelasi grad, prima actiune fiind venita in apel, la curtea de apel, deci susceptibila de un singur grad de jurisdictie, iar a doua fiind intentata tribunalului in prima instanta, susceptibila fiind de doua grade de jurisdictie, pentru ca ar insemna sa fie lipsita de un grad de jurisdictie pricina de prima instanta, ceea ce este inadmisibil.

Consecinta directa a nelegalei conexari este faptul ca instanta de apel a solutionat pentru prima data o actiune din competenta materiala exclusiva a tribunalului ca prima instanta, astfel ca, indiferent de solutia data acestei actiuni gresit conexate, hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante, caz de recurs de ordine publica prevazut prin art.304 pct. 3 C. proc.civ.

Dar hotararea este esential nelegala si in privinta solutionarii apelului.
Regula unanimitatii a fost gresit aplicata in cazul reclamantei in consideratia faptului ca in materia revendicarii unui bun comun, actiunea trebuie pornita de amandoi sotii.
In realitate, cerinta unanimitatii de reclamanti este specifica raporturilor dintre coindivizari si terti, justificat de faptul ca un singur coproprietar, avand numai un drept limitat exprimat printr-o cota parte care nu este determinata in materialitatea sa, nu poate revendica un bun de la un tert, deoarece actiunea in revendicare are ca scop recunoasterea dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului in litigiu si aducerea lui in patrimoniul acestuia, iar nu simpla recunoastere a dreptului de proprietate asupra unei cote ideale.
In schimb, regula unanimitatii nu este aplicabila la proprietatea comuna a sotilor, codevalmasul putand introduce singur actiune in revendicare impotriva tertului intrucat are ca scop marirea patrimoniului comun, profitand implicit si celuilalt sot.

Mai mult, in concret, fostul sot al reclamantei a declarat in forma autentica faptul ca nu are nici o contributie la dobandirea bunului revendicat de reclamanta.

In aceste conditii, in mod nelegal instanta de apel a confirmat solutia de inadmisibilitate data cauzei in prima instanta, incalcand obligatia stabilita prin art. 297 alin.1 C. proc.civ. de a anula sentinta supusa apelului si de a evoca fondul pricinii, pronuntand astfel o hotarare casabila potrivit art.304 pct. 9 C. proc.civ.
Pentru considerentele expuse recursul a fost admis, decizia atacata a fost casata in intregime, cauza reunita in apel a fost disjunsa, prima pricina a fi trimisa la aceeasi instanta de apel pentru rejudecarea apelului prin evocarea fondului, iar secunda a fost trimisa spre competenta solutionare, in prima instanta, Tribunalului Bucuresti.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 5065 din 9 iunie 2005


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Conditiile si durata perioadei de proba. Noi obligatii in sarcina angajatorilor
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

LEGEA nr. 367/2022 a dialogului social
LEGEA nr. 367/2022 privind dialogul social (Inlocuieste Legea nr. 62/2011) Publicata in MONITORUL ...

Legea 283/2022 privind modificarea Codului muncii si a Codului administrativ
Legea nr. 283/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum si a O ...

OUG nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 din Codul Penal
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 28 ...