din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1684 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Conditii privind incadrarea in grupe superioare de munca. Regasirea activitatilor prestate printre cele enumerate in Ordinul nr. 50/1990 si existenta conditiilor deosebite de munca la locul de munca

Conditii privind incadrarea in grupe superioare de munca. Regasirea activitatilor prestate printre cele enumerate in Ordinul nr. 50/1990 si existenta conditiilor deosebite de munca la locul de munca

  Publicat: 14 Jul 2021       716 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Prin Sentinta civila nr. 651/15 mai 2019, pronuntata de Tribunalul B., in Dosarul nr. x, s-a respins, ca neintemeiata, cererea formulata de catre reclamanta S.G., domiciliata in Bucuresti, Soseaua V., nr. 37, sectorul 2, cu resedinta in B., Bulevardul Unirii, si cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedura la Cabinetul de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) �N. aleodor M_�, cu sediul in mun. B., bis, judetul B., in contradictoriu cu para ta, cu sediul in mun. B., judetul B.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
O interfata care este capabila sa incarce, pe rand,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Dovada scrisa prin care
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
O interfata care este capabila sa incarce, pe rand,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.

Pentru a hotari astfel, Tribunalul a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Din carnetul de munca . nr. x (filele 12- 19), rezulta ca reclamanta S.G. a fost angajata la Intreprinderea de C. b.in functia de frezor, incepand cu data de 09.11.1982, iar contractul de munca a incetat incepand cu data de 23.01.1992.


A retinut Tribunalul ca, potrivit dispozitiilor art. 27 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Aceste prevederi se coroboreaza cu cele ale art. 273 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, prin care se prevede ca administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea ce intarzie in mod nejustificat administrarea acesteia, precum si cu prevederile art. 10 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit carora partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa isi probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a procesului, urmarind, tot astfel, finalizarea acestuia.


A constatat Tribunalul ca sarcina probei este inversata in conflictele de munca si revine angajatorului in considerarea faptului ca inscrisurile doveditoare sunt detinute de unitate si astfel trebuie depuse de catre aceasta in dosar, insa, atunci cand reclamantul afirma o anumita situatie de fapt (sau o situatie contrara), care poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, sarcina administrarii probei revine celui ce face afirmatia in fata judecatii, in conformitate cu prevederile dreptului comun.


A retinut Tribunalul ca reclamanta a afirmat o situatie care nu rezulta explicit din carnetul de munca, astfel ca ii revenea obligatia de a o dovedi, prin orice mijloc de proba, in conformitate c u prevederile art. 10 alin. 1 din noul Cod de procedura civila.


Potrivit concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza, activitatea desfasurata de catre reclamanta s-ar fi incadrat in dispozitiile pct. 34 alin. 4 din Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 50/1990, norma care are in vedere ``polizarea, slefuirea si lustruirea pieselor din metale feroase si neferoase``. In momentul incadrarii in grupa superioara de munca, legiuitorul a avut in vedere anumite conditii in care se realizau operatiunile, polizarea, slefuirea si lustruirea pieselor din metale feroase si neferoase, neputand fi extinse la orice tipuri de activitati care cuprindeau aceste faze de executie.


Pct.160 din Anexa II la Ordinul nr. 50/1990, avut in vedere de catre parata pentru incadrarea salariatilor in grupa a Ii-a de munca, prin Decizia nr. 339/1998, se refera la ``p ersonalul de la locurile de munca sau activitatile cu conditii de munca nocive, grele sau periculoase, cu temperaturi scazute sau ridicate, in mediu cu pulberi diverse, umiditate, zgomot, trepidatii, gaze toxice, radiatii, vapori de lacuri si vopsele, in intreprinderile din industria materialelor de constructii (hale sau poligoane de prefabricate din beton si beton celular autoclavizat, linii tehnologice de fabricare a ipsosului, gipsului, agrocalcarului si dolomitei, produselor ceramice, materialelor de zidarie, dalelor mozaicate, marmorocului, ateliere de tamplarie-modelarie-chituire, executarea de carcase si confectii metalice precum si activitatea manuala de incarcari-descarcari si manipularea materiilor prime, semifabricatelor, produselor finite si combustibililor.`` In cauza nu se poate retine nici incadrarea in grupa a Ii-a de munca, in temeiul pct. 160 din Anexa II a Ordinului nr. 50/1990, temei de drept mentionat in actele intocmite de catre parata, intrucat norma legala se referea la intreprinderile din industria materialelor de constructii, specific pe care angajatorul nu l-a dovedit.


Este de retinut ca, p rin decizia in interesul Legii nr. 9 din 16 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 891 din 8 noiembrie 2016, obligatorie conform art. 517 alin. 4 din Codul de procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis: ``In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor pct. 6 - 8 si 12 din Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr. 50/1990, instantele de judecata au posibilitatea analizarii si constatarii pe cale judiciara, ulterior abrogarii acestui act normativ, a incadrarii muncii prestate in perioada 18 martie 1969- 1 aprilie 2001, dupa caz, in grupele I sau a-Ii-a de munca``. Desi din dispozitivul deciziei in interesul legii s-ar putea considera ca o astfel de actiune, in constatarea pe cale judiciara, ulterior abrogarii actului normativ, a incadrarii muncii prestate in grupele I sau a-Ii-a de munca, ar fi admisibila in orice situatie, din considerente rezulta ca s-a avut in vedere situatia in care angajatorul nu a efectuat demersuri in aplicarea Ordinului nr. 50/1990. La paragraful 39, fraza a Ii-a din decizie, se arata clar ca ``sesizarea nu priveste situatia in care angajatorul a efectuat procedura in baza ordinului, dar, din diverse motive, a apreciat ca titularul dreptului individual pretins nu se incadreaza sau l-a incadrat intr-o alta grupa si salariatul contesta incadrarea``. In prezentul litigiu, angajatorul a urmat procedura de incadrare a salariatilor in grupele de munca, prin emiterea de decizii administrative.


La ultimul paragraf din decizia in interesul legii, se arata ca: ``Aspectul extinderii aplicarii Ordinului nr. 50/1990 pentru activitati similare desfasurate de alti angajatori si necuprinse in Lista locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale din varianta consolidata a ordinului a fost dezlegat prin argumentele aduse in rezolvarea problemei de la punctul 1 in care s-a statuat ca premisa derularii acestei proceduri in fata instantei este ca tipul de activitate sa se regaseasca in anexele I si II ale variantei consolidate a ordinului. Per a contrario, nu pot fi adaugate, pe cale pretoriana, alte activitati si locuri de munca fata de cele din anexe, chiar daca indeplinesc aceleasi conditii de munca posibil vatamatoare. Puteau fi nominalizate, prin asimilare, in temeiul dispozitiilor art. 3, alte categorii de personal in activitate ale aceluiasi angajator decat cele enumerate expres, dupa criteriul: muncitori, ingineri, subingineri etc., cu conditia generala de a lucra efectiv (acele categorii de personal care au lucrat efectiv) in locuri de munca sau in activitatile nominalizate in anexa si aplicate acelui angajator (alin. 1 al pct. 3) sau personalul muncitor care a realizat anumite tipuri de lucrari expres nominalizate in ordin (respectiv extinderi, modernizari sau reparatii ale capacitatilor de productie) in respectivele unitati ce au facut obiectul incadrarii, acesta fiind motivul pentru care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii (alin. 2 al pct. 3). Sintagma ``aceleasi conditii``, contrar opiniei celor care au impartasit solutia extinderii domeniului de aplicare a Ordinului nr. 50/1990, nu se refera la conditiile generale de munca nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizica sau psihica, riscuri de explozii, iradiere etc. ale altor salariati aflati in raport de munca cu alti angajatori in domenii ce nu au fost indicate in anexe, ci la conditiile concrete descrise de alin. 1 si 2 ale pct. 3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres in anexe``.


s-a subliniat ca premisa derularii acestei proceduri in fata instant ei este ca tipul de activitate sa se regaseasca in anexele I si II ale variantei consolidate a ordinului. Or, functia detinuta de catre reclamanta nu este nominalizata in Anexa a Ii-a a Ordinului nr. 50/1990 si nici parata nu a apreciat ca aceasta meserie putea fi in orice conditii lucrata in grupa a Ii-a de munca . In aceasta situatie, chiar daca activitatea reclamantei s-a desfasurat in medii necorespunzatoare, asemanatoare cu cele din sectoarele de activitate mentionate in Ordin, chiar daca, in concret, conditiile de lucru au fost tot nefavorabile din punct de vedere al microclimatului, riscului de imbolnavire, cu cele ale altor salariati aflati in raport de munca cu alti angajatori, nu se poate constata dreptul la grupa de munca, in lipsa unei prevederi legale sau a deciziilor administrative emise de catre angajator .


Pentru aceste considerente, Tribunalul a respins cererea, pentru lipsa oricarui temei de drept care sa justifice recunoasterea grupei de munca .


Impotriva sentintei a declarat apel in termenul legal reclamanta S.G., criticand-o ca netemeinica si nelegala.


In dezvoltarea motivelor de apel s-a aratat ca, in cauza, s-a incuviintat administrarea probei cu inscrisuri si cu expertiza specialitatea-protectia mediului, fiind astfel intocmit un raport de expertiza ale carui concluzii erau in sensul incadrarii in grupa a Ii-a de munca a activitatilor efectiv prestate in cadrul societatii intimate, insa, cu toate acestea, instanta de fond a respins actiunea, retinand in considerente faptul ca nu pot fi primite concluziile raportului de expertiza, intrucat incadrarea apelantei in grupa de munca corespunzatoare s-ar fi putut face doar daca activitatea prestata s-ar regasi expres mentionata in anexele la Ordinul nr. 50/1990, sau ar fi fost regasita activitatea sa in deciziile interne emise de intimata, creand astfel inconsecvente si inechitati, a caror eliminare s-a urmarit, de altfel, de legiuitor prin actul normativ anterior mentionat.


A aratat apelantul ca prima instanta a ignorant efectiv prevederile legale aplicabile in cauza, inlaturand fara nicio justificare in fapt si drept, o proba utila, concludenta si pertinenta, administrata in conditii de legalitate.


Astfel, expertul in specialitatea protectia mediului era singurul in masura sa stabileasca noxele/riscurile potentiale la care a fost supusa, ceea ce reprezinta de fapt conditiile deosebite in care si-a desfasurat activitatea, dar si regasirea activitatilor efectiv prestate printre cele enumerate de legiuitor in cuprinsul Ordinului nr. 50/1990, daca este cazul, ceea ce s-a si intamplat.


Expertul desemnat a analizat cu minutiozitate activitatile specifice meseriei sale de frezor si a conchis in mod corect faptul ca, acestea se regasesc enumerate de legiuitor in Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 50/1990, la pozitia 34, alin. 4 si totodata pe baza inscrisurilor aflate la dosarul cauzei si a celor din arhiva societatii intimate, a retinut faptul ca si-a desfasurat activitatea in conditii deosebite de munca, conditii care au fost, de altfel, recunoscute si de catre prima instanta in ultimul paragraf al paginii 6 din sentinta: ``.. chiar daca activitatea reclamantei s-a desfasurat in conditii necorespunzatoare, asemanatoare cu cele din sectoarele de activitate mentionate in Ordin, chiar daca in concret, conditiile de lucru au fost tot nefavorabile din punct de vedere al microclimatului riscului de imbolnavire, cu cele ale altor salariati a��``.


A mai aratat apelanta ca expertul a retinut in cuprinsul raportului de expertiza intocmit in cauza, faptul ca incadrarea in grupa superioara de munca se face daca se demonstreaza existenta conditiilor deosebite de munca la locul in care si-a desfasurat activitatea (probate de buletinele de expertizare - v. Anexa nr. 1, Anexa nr. 2) si daca activitatea desfasurata se incadreaza intre activitatile mentionate in Anexa nr. II a Ordinului nr. 50/1990 - conditii indeplinite, astfel cum rezulta din precizarile facute cu privire la procesele tehnologice din atelierele unde a lucrat si la activitatile specifice, care pot fi incadrate la pct. 34 alin. 4 din Ordinul nr. 50/1990``.


Mai mult decat atat, din analiza amanuntita a deciziilor emise de catre societatea intimata (Anexa 3, Anexa 4 si Anexa 5), se poate observa faptul ca, desi in cadrul sectiei Mecano Energetic se realizau lucrari de tipul celor incadrate in Anexa nr. 1 la Decizia nr. 412/03.06.2013 si in Anexa II a Ordinului nr. 50/1990, iar microclimatul de lucru era comun pentru tot personalul din cadrul acestei sectii (zgomot peste limita admisa, conform Buletinelor de analiza a zgomotului si a noxelor aflate la dosarul cauzei), intimata nu a aplicat prevederile art. 3 ale Ordinului nr. 50/1990., in conditiile in care si activitatea intimatei se regasea la pct. 34 alin. 4 - ``Polizarea, slefuirea si lustruirea pieselo r din metale feroase si neferoase`` din Ordinul nr. 50/1990, creandu-se astfel inechitati, in ceea ce o priveste pe apelanta.


A invederat apelanta ca la intocmirea raportului de expertiza, expertul desemnat in cauza a analizat Buletinele de Analiza a Noxelor si a Zgomotului, care se regaseau in arhiva intimatei-paratei, mentiunile din statele de plata, fisele de pontaj si toate celelalte inscrisuri aflate la dosarul cauzei, stabilind ca fata de acestea, cat si fata de fisa postului activitatea efectiv prestata se regaseste la pct. 34 alin. 4, respectiv: slefuire si lustruire a pieselor din metale feroase si neferoase din Ordinul nr. 50/1990.


De asemenea, in Buletinul de analiza nr. 270 - 282 din data de 15.09.1992, nr. 509 - 517/27.09.1990, aflate la do sar (Anexate la Raportul de expertiza) se prevede faptul ca, in toate atelierele din cadrul sectiei Mecano Energetic, unde existau masini de prelucrat prin aschiere (categorie in care este inclus si strungul, alaturi de masini de rectificat, masini de debitat, freze, raboteze, morteze, masini de gaurit, polizoare, etc.) nivelurile acustice inregistrate erau de 95 dB(A)-peste limita maxima admisa, conform art. 475/1998 din Normele Generale de Protectie a Muncii, ceea ce conduce la concluzia ca, locul efectiv de munca, era un loc de munca cu conditii deosebite.


De asemenea, prin Raportul privind incadrarea salariatilor in grupa a-Ii-a de munca nr. 2131/04.06.2010, atasat intampinarii la prima instanta, intimata recunoaste faptul ca la nivelul societatii s-au creat inechitati, ca urmare a incadrarii in grupa a-Ii-a de munca, de catre conducerea executiva de la momentul respectiv, fara o explicatie sau o analiza pertinenta ce se impunea, conform Ordinului nr. 50/1990, doar a unora dintre salariati, in conditiil e in care si altii au desfasurat activitati similare cu ale acestora si in acelasi conditii pentru acelasi angajator .


Apelanta a solicitat a se avea in vedere si faptul ca, prin Decizia nr. 258/20.09.2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca Ordinului nr. 50/1990 nu i se poate restrange aplicarea numai la activitatile si functiile prevazute in forma initiala a actului. O astfel de interpretare se impune cu atat mai mult cu cat, forma dobandita de ordinul respectiv, prin completarile si modificarile ulterioare a fost menita sa elimine inconsecventele si inechitatile existente.


Din acest motiv, a accepta restrangerea sferei de aplicare a Ordinului si a crea categorii distincte de beneficiari, in raport cu situatia pe care acestia o aveau atunci cand i s-au adus modificari sau completari, ar insemna sa se creeze discriminari tocmai acolo unde s-a urmarit tratarea egala si nediferentiata a tuturor celor care au activat in conditii similare de munca, indiferent de perioada in care au lucrat.


A precizat apelanta ca Ordinul nr. 50/1990 nu poate avea un caracter limitativ, cu atat mai mult cu cat, principiul de baza al incadrarilor in grupe superioare de munca nu este numai regasirea in listele angajatorului, ci incadrarea se face atat pe baza existentei conditiilor deosebite si uzurii capacitatii de munca a persoanelor care lucreaza in acest climat nefavorabil, cat si pe baza regasirii activitatilor efectiv prestate in cuprinsul Ordinului nr. 50/1990.


A aratat apelanta ca prima instanta prin solutia dispusa a dat o interpretare discretionara si limitativa atat mentiunilor din cartea de munca, cat si dispozitiilor legale care reglementeaza si justifica acordarea grupei a-Ii-a munca .


De asemenea, apelanta a precizat ca instanta de fond a ignorat intregul ansamblu probator administrat in cauza, care justifica, faptul ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege (conditii deosebite de munca si regasirea activitatilor prestate printre cele enumerate in Ordinul nr. 50/1990) pentru ca activitatea pe c are a prestat-o in cadrul societatii intimate, sa fie incadrata in grupa II de munca .


In ceea ce priveste retinerea instantei in sensul ca prevederile de la punctul 160 din Anexa nr. a Ordinului nr. 50/1990 ``nu se aplica decat unitatilor din industria materialelor de constructii``, a aratat apelanta ca atat prin Adresa nr. R 128/30.09.2002 cat si prin adresa nr. 8426/1803/03.03.2010 ale Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Sociale, s-a precizat ca nu este posibila incadrarea de catre societate a tuturor categoriilor de salariati la punctul 160 din Anexa II, atata timp cat pentru unele dintre categoriile de salariati exista prevederi exprese in Ordinul nr. 50/1990, urmand a fi incadrate doar respectivele categorii la alte puncte corespunzatoare din Or din, iar nu pe toate.


Precizarile Ministerului Muncii au fost generate de faptul ca, in mod gresit, prin Decizia nr. 339/1998, intimata incadrase toate locurile de munca (activitatile) desfasurate la nivelul unitatii, la punctul 160, in conditiile in care, doar unele activitati, puteau fi incadrate la acest punct, pentru celelalte activitati existand reglementari distincte in Anexa nr. II a Ordinului nr. 50/1990.


Astfel, printr-o analiza corecta si atenta a adreselor anterior mentionate, se ajunge la concluzia ca nu toate locurile de munca pot fi incadrate la punctul 160 din Anexa nr. 2, iar nu cum in mod gresit a interpretat instanta, ca niciunul dintre locurile de munca de la nivelul unitatii angajatoare, nu poate fi incadrat la acest punct .


De altfel, in clusiv legiuitorul, la punctul 160 Anexa II din Ordinul nr. 50/1990 modificat, enumera in mod clar si expres, categoriile de munca care pot fi incadrate in acest punct, fara sa existe o limitare a acestora doar la nivelul industriei materialelor d e constructii (care face parte din enumerare), asa cum in mod gresit a retinut instanta.


Chiar intimata prin Decizia 412 din 03.06.2013, nu anuleaza Decizia 339 din 28.04.1998 (prin care a incadrat toate locurile de munca la pct. 160), ci doar o rectifica, in sensul ca reincadreaza doar anumite locuri de munca la alte puncte din Ordinul nr. 50/1990, celelalte la care nu a facut referire in Decizia nr. 412 (anexe), ramand incadrate la punctul 160, asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar.


Astfel, prin solutia dispusa, instanta de fond, in mod gresit si cu o motivare stereotipa, a respins incadrarea in grupa a-Ii-a de munca a activitatii prestate in calitate de frezor.


A apreciat apelanta ca p entru solutionarea prezentei cauze, instanta de fond a avut de analizat daca locul de munca pe care l-a ocupat in cadrul societatii intimate ar fi putut fi incadrat pentru perioadele solicitate, in prevederile Ordinului nr. 50/1990, urmand sa dea eficienta raportului de expertiza intocmit in cauza, de catre expertul in specialitatea protectia mediului - singurul in masura sa aprecieze mediului toxic in care si-a desfasurat activitatea, activitatile specifice meseriilor, precum si substantele toxice (emulsie de racire, cupru, acid sulfuric, fibra de sticla, carborund, etc.) folosite in procesul de productie si sa stabileasca noxele care se degajau (intr-un mediu neventilat).


Prin inlaturarea concluziilor expertului, instanta de fond a incalcat principiul rolului activ in vederea stabilirii adevarului si pronuntarii unei hotarari legale si temeinice, aceasta inlaturand practic o proba utila, concludenta si pertinenta solutionarii cauzei.


De asemenea, instanta a interpretat in mod eronat punctul de vedere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie fata de aspectul extinderii aplicarii Ordinului nr. 50/1990 pentru activitati similare, ignorand faptul ca aceasta a statuat ca premisa derularii acestei proceduri in fata instantei este ca tipul de activitate sa se regaseasca in anexe, precum si posibilitatea nominalizarii, prin asimilare, in temeiul dispozitiilor art. 3, a altor categorii de personal in activitate ale aceluiasi angajator, decat cele enumerate expres, dupa criteriul: muncitori, ingineri, subingineri, etc. cu conditia, generala de a lucra efectiv in locurile de munca sau in activitatile nominalizate in anexa si aplicate aceluiasi angajator .


A invederat apelantul ca si-a desfasurat activitatea in cadrul aceluiasi angajator cu colegi carora le-a fost recunoscuta grupa a Ii-a de munca, iar conditiile concrete de munca corespund domeniului de activitate nominalizat expres in Anexa nr. II, la punctele 34 alin. 4.


Astfel, in conditiile in care, colegii sai care au lucrat in acelasi mediu/aceleasi conditii, au obtinut recunoasterea grupei de munca prin intermediul unor hotarari judecatoresti definitive, pronuntate in contradictoriu cu parata din prezenta cauza, tot de catre Tribunalul B., isi gaseste aplicabilitate jurisprudenta CEDO care in cauza B. a decis ca ``jurisprudenta contradictorie a unei instante poate fi asimilata unei diferentieri de tratament, care nu se bazeaza pe nicio justificare obiectiva si rezonabila``. O astfel de diferentiere ar reprezenta o incalcare a art. 14 din Conventie, combinat cu art. 1 din Protocolul nr. 1.


Faptul ca, dupa anul 1990, angajatorul si sindicatele nu s-au preocupat de identificarea si buna gestionare a riscurilor profesionale si imbunatatirea conditiilor de lucru, nu este, prin el insusi, de natura a exclude locurile de munca de la incadrarea in grupa a Ii-a, de vreme ce reclamantul a desfasurat activitati in astfel de locuri.


In conformitate cu dispozitiile pct. 3 din Ordinul 50/1990, pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite, care se incadreaza in grupele I si a-Ii-a de munca in vederea pensionarii, beneficiaza de incadrarea in grupa I si a-Ii-a de munca fara limitarea numarului, personalul care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maistri, tehnicieni, personal de intretinere si reparatii, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal, precum si alte categorii de personal ce lucreaza efectiv in locurile de munca si activitatile prevazute in anexele I si II.


Potrivit art. 7 din Ordinul nr. 50/1990, incadrarea in grupele I si II de munca se face proportional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe, cu conditia ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze in aceste locuri cel putin 50%, iar pentru grupa a Ii-a, cel putin 70% din programul de lucru.


De asemenea, potrivit art. 10 din acelasi Ordin, in cazul in care personalul lucreaza intregul program la mai multe locuri de munca, din care unele sunt incadrate in grupa I, iar celelalte in grupa a Ii-a de munca este de cel putin 50%, se va lua in considerare atat timpul efectiv lucrat in grupa I cat si timpul efectiv lucrat in grupa a II a, stipulandu-se ca daca sarcinile de munca ce trebuie efectuate datorita specificului se succed in locuri de munca prevazute in grupele I si II, in situatia in care nu se poate stabili cu exactitate timpul efectiv lucrat in fiecare din cele doua grupe, personalul va fi incadrat in grupa a II a de munca .


A apreciat apelantul ca, prin hotararea pronuntata, prima instanta nu s-a pronuntat pe fondul cauzei, intemeindu-si in totalitate motivarea pe principiul limitativ al Ordinului nr. 50/1990, aspect care contravine dispozitiilor legale si practicii judiciare si ignorand toate probele concludente, utile si pertinente administrate in cauza.


s-a solicitat admiterea apelului, anularea in tot a hotararii pronuntata si rejudecand fondul cauzei sa se dispuna admiterea cererii de chemare in judecata asa cum a fost formulata.


In drept, apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 215 din Legea nr. 62/2011 si ale art. 466 si urm. din noul Cod de procedura civila.


Intimata-parata . a formulat intampinare, conform dispozitiilor art. 471 alin. 5 din noul Cod de procedura civila, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei pronuntata de instanta de fond .


A aratat intimata-parata ca potrivit art. 158/alin. 4 - 7 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii public, adeverintele care atesta incadrarea in grupa de munca sunt verificate numai in situatia in care au fost emise in baza documentelor verificabile intocmite anterior datei de 01.04.2001.


Avand in vedere ca documentele emise de catre societate cu privire la incadrarea in grupa de munca, anterior anului 2001, nu atesta faptul ca apelantei-reclamante a beneficiat de grupa de munca, nu exista posibilitatea de a-i elibera o adeverinta in acest sens.


Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea apreciaza ca fondat apelul declarat, pentru considerentele ce vor fi expuse in cuprinsul prezentei motivari a deciziei:


Este fondata critica potrivit careia prima instanta a ignorat prevederile legale aplicabile in cauza, inlaturand fara nicio justificare in fapt si drept, o proba utila, concludenta si pertinenta, administrata in conditii de legalitate.


Expertul desemnat a constatat in mod corect faptul ca, activitatile desfasurate de apelanta se regasesc enumerate de legiuitor in Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 50/1990, la pozitia 34, care se refera la:, Confectionarea cojilor de bachelita si a modelelor usor fuzibile. Curatarea cu polizorul a pieselor turnate, in ateliere separate, amplasate in afara halei curatatoriei. Sablaj umed. Polizarea, slefuirea si lustruirea pieselor din metale feroase si neferoase``.


De asemenea expertul a retinut in cuprinsul raportului de expertiza intocmit in cauza, faptul ca incadrarea in grupa superioara de munca se face daca se demonstreaza existenta conditiilor deosebite de munca la locul in care si-a desfasurat activitatea (probate de buletinele de expertizare - v. Anexa nr. 1, Anexa nr. 2 si daca activitatea desfasurata se incadreaza intre activitatile mentionate in Anexa nr. II a Ordinului nr. 50/1990 - conditii indeplinite, astfel cum rezulta din precizarile facute cu privire la procesele tehnologice din atelierele unde a lucrat si la activitatile specifice, care pot fi incadrate la pct. 34 alin. 4 din Ordinul nr. 50/1990``.


Asadar, intimata nu a aplicat prevederile art. 3 ale Ordinului nr. 50/1990., in conditiile in care si activitatea intimatei se regasea la pct. 34 alin. 4 - ``Polizarea, slefuirea si lustruirea pieselor din metale feroase si neferoase``, creandu-se astfel inechitati, in ceea ce o priveste pe apelanta.


De asemenea, in Buletinul de analiza nr. 270 - 282 din data de 15.09.1992, nr. 509 - 517/27.09.1990, aflate la dosar (Anexate la Raportul de expertiza) se prevede faptul ca, in toate atelierele din cadrul sectiei Mecano Energetic, unde existau masini de prelucrat prin aschiere (categorie in care este inclus si strungul, alaturi de masini de rectificat, masini de debitat, freze, raboteze, morteze, masini de gaurit, polizoare, etc.) nivelurile acustice inregistrate erau de 95 dB (A)-peste limita maxima admisa, conform art. 475/1998 din Normele Generale de Protectie a Muncii, ceea ce conduce la concluzia ca, locul efectiv de munca, era un loc de munca cu conditii deosebite.


Prin Raportul privind incadrarea salariatilor in grupa a-Ii-a de munca nr. 2131/04.06.2010, atasat intampinarii la prima instanta, intimata recunoaste faptul ca la nivelul societatii s-au creat inechitati, ca urmare a incadrarii in grupa a-Ii-a de munca, de catre conducerea executiva de la momentul respectiv, fara o explicatie sau o analiza pertinenta ce se impunea, conform Ordinului nr. 50/1990, doar a unora dintre salariati, in conditiile in care si altii au desfasurat activitati similare cu ale acestora si in acelasi conditii pentru acelasi angajator .


Curtea va retine ca incadrarea in grupa superioara trebuie sa respecte principiul de baza al incadrarilor in grupe superioare de munca respectiv regasirea in listele anexa ale Ordinului nr. 50/1990, si apoi incadrarea pe baza existentei conditiilor deosebite si uzurii capacitatii de munca a persoanelor care lucreaza in acest climat nefavorabil, cat si pe baza regasirii activitatilor efectiv prestate in cuprinsul Ordinului nr. 50/1990.


Se va admite ca fondata critica ca instanta de fond a ignorat intregul ansamblu probator administrat in cauza, care justifica, faptul ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege (conditii deosebite de munca si regasirea activitatilor prestate printre cele enumerate in Ordinul nr. 50/1990) pentru ca activitatea pe care a prestat-o in cadrul societatii intimate, sa fie incadrata in grupa a-Ii-a de munca .


O analiza corecta si atenta a adreselor anterior mentionate determina concluzia ca nu toate locurile de munca pot fi incadrate la punctul 160 din Anexa nr. 2, iar nu cum in mod gresit a interpretat instanta, ca niciunul dintre locurile de munca de la nivelul unitatii angajatoare, nu poate fi incadrat la acest punct .


Este fondata critica potrivit careia prin solutia dispusa, instanta de fond, in mod gresit si cu o motivare stereotipa, a respins incadrarea in grupa a-Ii-a de munca a activitatii prestate in calitate de frezor.


Curtea apreciaza ca locul de munca pe care l-a ocupat in cadrul societatii intimate poate fi incadrat pentru perioadele solicitate, in prevederile Ordinului nr. 50/1990, urmand sa dea eficienta raportului de expertiza intocmit in cauza, de catre expertul in specialitatea protectia mediului - singurul in masura sa aprecieze mediul toxic in care si-a desfasurat activitatea, activitatile specifice meseriilor, precum si substantele toxice (emulsie de racire, cupru, acid sulfuric, fibra de sticla, carborund, etc.) folosite in procesul de productie si sa stabileasca noxele care se degajau (intr-un mediu neventilat).


Instanta de fond nu a interpretat in mod eronat punctul de vedere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie fata de aspectul extinderii aplicarii Ordinului nr. 50/1990 pentru activitati similare, intrucat Curtea apreciaza ca fiind corecta motivarea instantei de fond de respingere a actiunii prin raportare la premisa mentionata in argumentele 55 si 62 ale Deciziei nr. 9/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si anume ``ca tipul de activitate sa se regaseasca in anexele 1 si 2 ale variantei consolidate a Ordinului nr. 50/1990 conform pct. 62 din Dec. nr. 9/2016 a I.C.C.J. Astfel nu pot fi adaugate alte activitati si locuri de munca fata de cele din anexa, chiar daca indeplinesc aceleasi conditii de munca posibil vatamatoare`` (paragraful 62).


Pe calea dreptului de a se adresa justitiei nu pot fi apreciate ca desfasurate in grupa I si a-Ii-a de munca, alte activitati decat cele enumerate expres in anexe .


Instanta de judecata nu poate sa admita asimilarea de activitati din sectoare de activitate diferite pentru ca in felul acesta s-ar incalca prevederile dec. nr. 9/2016 a ICCJ, chiar daca Ministerul Muncii a raspuns asupra modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor Ordinului nr. 50/1990, in sensul asimilarii activitatii desfasurate de catre o categorie profesionala cu cele prevazute expres in anexele Ordinului, fara a mai fi necesara parcurgerea metodologiei cuprinsa la art. 1- 18 din actul normativ.


Nu se poate retine aplicabilitatea jurisprudentei CEDO care in cauza B. a decis ca ``jurisprudenta contradictorie a unei instante poate fi asimilata unei diferentieri de tratament, care nu se bazeaza pe nicio justificare obiectiva si rezonabila`` pentru ca discriminarea se refera la alte aspecte asa cum se vor arata in continuare


Nu se poate retine existenta unui regim discriminatoriu, astfel cum se sustine de catre apelanta.


P revederile cu caracter general ale art. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):


(1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.


(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.


(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. 2, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.


(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. 2, dar care produc efectele unei discriminari directe.


Dispozitiile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) vor fi interpretate prin coroborare cu dispozitiile O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare .


Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice. Nu se poate retine existenta unui regim discriminatoriu, astfel cum se sustine de catre apelanta.


P revederile cu caracter general ale art. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):


(1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.


(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.


(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. 2, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.


(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. 2, dar care produc efectele unei discriminari directe.


Dispozitiile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) vor fi interpretate prin coroborare cu dispozitiile O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare .


Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.


Fata de prevederile legale sus mentionate se va respinge critica ce vizeaza existenta unei discriminari a apelantului fata de alti salariati din alte societati, intrucat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, legat de articolul 14 privind interzicerea discriminarii, a apreciat ca diferenta de tratament devine discriminare, atunci cand se introduc distinctii intre situatii analoage si comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva.


Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa a statuat ca principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care in functie de scopul urmarit nu sunt diferite.


Jurisprudenta Curtii Constitutionale a statuat ca principiul egalitatii in fata legii justifica dreptul la diferentiere deoarece egalitatea nu inseamna uniformitate, iar situatiile diferite sub aspect obiectiv si rezonabil impun diferente de tratament.


Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa a statuat ca principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care in functie de scopul urmarit nu sunt diferite.


Jurisprudenta Curtii Constitutionale a statuat ca principiul egalitatii in fata legii justifica dreptul la diferentiere deoarece egalitatea nu inseamna uniformitate, iar situatiile diferite sub aspect obiectiv si rezonabil impun diferente de tratament.


Asadar prima instanta s-a pronuntat pe fondul cauzei, intemeindu-si in totalitate motivarea pe principiul limitativ al Ordinului nr. 50/1990, dar cu ignorarea dispozitiilor legale aplicabile spetei.


In considerarea tuturor acestor aspecte de fapt si de drept, Curtea va proceda, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 2 din noul Cod de procedura civila, la admiterea apelului, va s chimba in tot Sentinta civila nr. 651/15.05.2019, pronuntata de Tribunalul B., in sensul ca va admite actiunea .


Va constata ca apelanta-reclamanta S.G. beneficiaza de grupa a-Ii-a de munca in procent de 100% pentru perioada 09.11.1982 - 23.01.1992.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declarat de reclamanta S.G., domiciliata in Bucuresti, Soseaua V., nr. 37, sector 2, impotriva Sentintei civile nr. 651/15 mai 2019, pronuntata de Tribunalul B., in contradictoriu cu parata, cu sediul in B., judetul B.


Schimba in tot Sentinta civila nr. 651/15.05.2019, pronuntata de Tribunalul B., in sensul ca admite actiunea .


Constata ca apelanta-reclamanta S.G. beneficiaza de grupa a-Ii-a de munca in procent de 100% pentru perioada 09.11.1982 - 23.01.1992.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica astazi, 23 octombrie 2019.

Pronuntata de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 2556 din data de 23 octombrie 2019


Citeşte mai multe despre:    constatare incadrare in grupa a II-a de munca    incadrarea in grupa superioara trebuie sa respecte principiul de baza al incadrarilor in grupe superioare de munca respectiv regasirea in listele anexa ale Ordinului nr. 50/1990    incadrarea in grupa superioara de munca se face daca se demonstreaza existenta conditiilor deosebite de munca la locul in care si-a desfasurat activitatea    in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii    principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care in functie de scopul urmarit nu sunt diferite
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe




  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964