Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii

Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii

  Publicat: 15 Jul 2021       180 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
CURTEA,

Prin Sentinta civila nr. 64/09.01.2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a Ii-a C. administrativ si Fiscal, in Dosarul nr., instanta a admis exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, invocata de parata C.C.C.C.C.prin intampinare si a respins ca inadmisibila cererea de chemare in judecata, formulata de reclamantele B. B., D.D.D. si A. A. , in contradictoriu cu parata C.C.C.C.C.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Procesul prin care diferitele sisteme sociale si de mediu (infrastructura, servicii, activitati informative, documentare) devin accesibile fiecaruia si, in special, persoanelor cu handicap.
Persoana care, de obicei in schimbul unui avantaj banesc, face legatura intre vanzator si cumparator sau incheie o tranzactie intre doua parti, cu imputernicirea acestora;
Din punct de vedere contabil, pierderi latente din creante sau din datorii exprimate in monede straine.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Puterile publice existente in stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 10 decembrie 1948.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Document elaborat de Consiliul Europei, la Torino, la 18 octombrie 1961 si intrat in vigoare la 26 februarie 1965. Pana la adoptarea Cartei sociale europene (revizuite), la Strasbourg, la 3 mai 1996, Carta din 1961 a fost modificata si completata succesiv in 1988, 1991 si 1995.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Impotriva acestei sentinte, reclamantele, in termen legal, in temeiul articolului 488 alineat (1) pct. 8 Cod procedura civila, au formulat recurs, prin care au solicitat admiterea recursului, retinerea cauzei spre rejudecare, schimbarea in tot a sentintei civile, cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata formulata de catre Pirlac G., a.-p.(fosta P_) I.a€” a. si P.(fosta O_) a. - E.


Totodata, retinand culpa procesuala a ANPM, au solicitat obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu, potrivit dispozitiilor articolului 4531 Cod procedura civila.


Pentru a dispune in sensul celor solicitate mai sus, au solicitat sa se aiba in vedere urmatoarele motive:


Articolul 453 Cod procedura civila, ``(1) Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata . (2) Cand cererea a fost admisa numai in par te, judecatorii vor stabili masura in care fiecare dintre parti poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata . Daca este cazul, judecatorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecata``.


S.prezentare a situatiei de fapt


In data de 03 iulie 2019, recurentele-reclamante au inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti o actiune prin care au solicitat obligarea ANPM (i) sa emita actele prin care sa stabileasca si sa recalculeze incepand cu data de 01.08.2016 si pentru viitor salariul de baza si sporurile de care beneficiaza fiecare dintre acestea la nivelul maxim stabilit in cadrul ANPM pentru functionari cu aceeasi incadrare ca a recurentelor-reclamante, cu valorificarea tuturor drepturilor nascute ulterior datei de 01.08.2016, (ii) la plata diferentelor de drepturi salariale dintre sumele incasate si sumele rezultate in urma recalcularii actualizate cu indicele de inflatie si cu dobanda legala aferenta pana la data platii efective (iii) la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu acest litigiu.


F.de cererea introductiva formulata, ANPM a formulat intampinare, prin care in invocat printre altele si inadmisibilitatea actiunii introductive raportat la dispozitiile articolului 30 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice (``Legea nr. 284/2010``).


La termenul de judecata din data de 09.01.2010, instanta de fond, acorda cuvantul partilor pe fondul cauzei, retinand ulterior cauza in pronuntare. In urma deliberarii, instanta de judecata admite exceptia inadmisibilitatii actiunii introductive si a respins ca inadmisibila cererea de chemare in judecata formulata de acestea.


Pentru a se pronunta in acest sens, instanta a retinut in motivare, printre altele ca:


(i) Raportat la dispozitiile articolului 30 din Legea nr. 284/2010 si articolului 37 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice (``Legea nr. 153/2017``) coroborat cu decizia inaltei Curti de Casatie si Justitie (``ICCJ``) nr. 9 din data de 29 mai 2017 pronuntata intr-un recurs in interesul legii (``Decizia ICCJ nr. 9/2017``), subsemnatele aveau obligatia de a parcurge procedura speciala obligatorie, in sensul de a contesta deciziile salariale in termenul prevazut de lege.


(ii) Subsemnatele nu au formulat nicio cerere catre ANPM inainte de sesizarea instantei de judecata cu privire la emiterea actelor prin care sa se stabileasca si sa se recalculeze pentru viitor salariul de baza si sporurile de care beneficiaza subsemnatele.


Recurentele-reclamante apreciaza neintemeiata si nelegala sentinta civila pronuntata.


Instanta de fond a interpretat in mod eronat dispozitiile legale raportat la obiectul si situatia de fapt din speta dedusa judecatii. Acestea nu erau obligate sa parcurga procedura speciala prevazuta de dispozitiile coroborate ale articolului 30 din Legea nr. 284/2010 si 37 din Legea nr. 153/2017


Apreciaza eronat rationamentul instantei de fond cu privire la interpretarea dispozitiilor legale raportat la obiectul prezentei cauze .


Astfel, au solicitat sa se retina faptul ca obiectul actiunii consta in obligarea ANPM la recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii, incepand cu data 01.08.2016 si plata diferentelor salariale.


Contrar celor retinute de catre prima instanta, recurentele-reclamante nu erau obligate sa solicite mai intai anularea deciziilor emise si prin care nu au fost acordate drepturile salariale si apoi sa solicite recunoasterea dreptului pretins.


Apreciaza ca dispozitiile articolului 30 din Legea nr. 284/2010 si articolului 37 din Legea nr. 153/2017 nu sunt aplicabile in cauza intrucat, este necesara indeplinirea procedurii prealabile numai atunci cand se sesizeaza instanta de contencios administrativ cu actiuni ce au ca obiect anularea/revocarea/modificarea actelor administrative - comunicate, prin care angajatorii carora li se aplica au facut incadrarea/reincadrarea personalului platit din fonduri publice si au stabilit drepturile salariale ce se acorda potrivit acestei incadrari/reincadrari, respectiv au stabilit salariile de baza .


Or, in cauza, in dezacord cu opinia primei instantei, nu se solicita anularea/modificarea actului administrativ prin care s-a facut incadrarea acestora, ci acordarea salariului la nivelul maxim, situatie in care este aplicabil dreptul comun, respectiv Legea nr. 188/1999 care nu prevede obligativitatea formularii plangerii prealabil.


Mai mult, prima instanta interpreteaza eronat si Decizia ICCJ nr. 9/2017. Drepturile salariale ale acestora nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite, ceea ce inseamna ca procedura prealabila sesizarii instantei, prevazuta de articolul 34 din Legea nr. 330/2009, articolul 30 din Legea nr. 284/2010, articolul 37 din Legea nr. 153/.si articolului 11 din O.U.G. nr. 83/2014 nu este incidenta in cauza, opinie care este in concordanta cu interpretarea data de ICCJ prin Decizia ICCJ nr. 9/2017.


Pentru recunoasterea unui drept salarial precum cel invocat de catre recurentele-reclamante, care solicita aplicarea principiului ``pentru munca egala salariu egal``, nu este necesara parcurgerea unei proceduri administrative, ci poate fi solicitat direct pe cale judecatoreasca. Astfel, pe de o parte, acestea urmaresc eliminarea unei politici discriminatorii generalizate, pe de alta parte, legislatia nu exceleaza in claritate. Ramane ca procedurile administrative prealabile, precum cea prevazuta de articolul 30 din Legea nr. 284/2010, sa se aplice in cazul situatilor tipice, asezate, cand se urmareste o anumita incadrare ori un anumit drept ce face parte din pachetul salarial, cu dovedirea comunicarii catre angajati a ordinul de incadrare, ceea ce nu este cazul in spetaA«.


In acest sens a statuat si jurisprudenta in materie:


``Solutionand cu precadere exceptia inadmisibilitatii actiunii, Tribunalul retine ca persoanele reprezentate de reclamant solicita ca salariile de baza care rezulta din aplicarea art. 3/1 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, asa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 43/2016, sa se stabileasca prin raportare la salariile de baza maxime corespunzatoare aflate in plata in cadrul Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF. Aceste drepturi salariale nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite, ceea ce inseamna ca procedura prealabila sesizarii instantei, prevazuta de art. art. 34 din Legea nr. 330/2009, art. 30 din Legea nr. 284/2010 si art. 11 din O.U.G. nr. 83/2014, nu este incidenta in cauza. Solutia este in concordanta cu interpretarea data de inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 9/2017, pronuntata in solutionarea recursului in interesul legii ce a format obiectul Dosarului nr. 1/2017``.


De asemenea, intr-o alta speta, instanta a retinut:


``In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii, instanta retine ca obiectul cererii de chemare in judecata este reprezentat de constatarea nelegalitatii incadrarii reclamantei in ceea ce priveste salariul de baza, astfel incat va respinge exceptia inadmisibilitatii formulata de catre parata``.


Avand in vedere argumentele prezentate, au solicitat sa se constate ca in mod eronat a admisa exceptia inadmisibilitatii cererii introductive, acestea neavand obligatia de a parcurge procedurile speciale retinute in cuprinsul Sentintei Civile.


Obligarea ANPM sa emita actele prin care sa stabileasca si sa recalculeze incepand cu data de 01.08.2016 si pentru viitor salariul de baza si sporurile de care beneficiaza fiecare dintre recurentele-reclamante la nivelul maxim stabilit in cadrul ANPM pentru functionari cu aceeasi incadrare ca a acestora, cu valorificarea tuturor drepturilor nascute ulterior datei de 01.08.2016 precum si a plata diferentelor salariale si a dobanzii legale


Recurentele-reclamante apreciaza ca sunt indreptatite sa beneficieze de recalcularea salariului in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 71/2015 si a Deciziei nr. 794/2016 pronuntata de catre Curtea Constitutionala a Romaniei (``CCR``).


Este unanim recunoscut faptul ca aceeasi munca trebuie remunerata cu acelasi salariu . Aceasta regula deriva direct din principiul constitutional al interzicerii discriminarii si este apropiata de bunul simt juridic si economic.


Cu ocazia adoptarii pachetului de masuri bugetare menit sa asigure echilibrul finantelor publice in contextul traversarii fenomenului economic denumit generic ``criza economica din 2008 `` s-a produs o distorsiune a principiului remunerarii bugetarilor pentru munca egala, salariu egal. De asemenea, diferente salariale exista si ca efect a interpretarii diferite a dispozitiilor legale relevante.


Insa, legiuitorul a inteles sa revina la principiul consacrat. Egalizarea .diferite se poate realiza in trei moduri: 1. micsorarea venitului mai mare pana la nivelul venitului mai mic, 2. micsorarea venitului mai mare si majorarea venitului mai mic pana la un nivel intermediar comun, 3. majorarea venitului mai mic pana la nivelul venitului mai mare. Legiuitorul a optat pentru aceasta ultima varianta.


Astfel, prin articolului I din Legea nr. 71/2015 s-a aprobat O. U. G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice (``O. U. G. nr. 83/2014``), iar potrivit articolului 1 alineat (5) 1 din O. U. G. nr. 83/2014:


``Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii


Actul normativ mai sus mentionat a fost adoptat in scopul de a elimina discrepantele legate de aplicarea dispozitiilor legilor de salarizare, care au determinat in acest domeniu diferente .de persoane cu aceeasi pregatire si vechime, care desfasoara aceeasi activitate .


Folosind interpretarea teleologica, dispozitiile Legii nr. 71/2015, asa cum reiese din Raportul comun asupra proiectului de lege pentru aprobarea O. U. G. nr. 83/2014, adoptat de Comisia pentru munca si protectie sociala si Comisia pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor, au avut in vedere eliminarea discriminarii . aceleasi functii, in aceleasi conditii de studii si vechime, fiind aplicabile tuturor categoriilor bugetare carora le sunt incidente prevederile O. U. G. nr. 83/2014 - ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.


De asemenea, si din nota privind aplicarea prevederilor Legii nr. 71/2015 semnata de ministrul Muncii Familiei Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si ministrul Finantelor Publice, rezulta necesitatea aplicarii dispozitiilor articolului 1 alineat (5) 1 din Legea nr. 71/2015 personalului din toate institutiile si autoritatile publice, pentru a evita crearea unei discriminari salariale .publice care va genera procese in instanta, care vor fi castigate de salariati si vor duce la plata acestor drepturi, actualizate la data platii cu rata inflatiei, precum si a cheltuielilor de judecata aferente.


Sintagma ``salarizat la acelasi nivel`` din cadrul articolului 1 alineat (5) 1 nu se refera la categoriile de functionari si personal contractual salarizat la acelasi nivel cu aparatul Parlamentului, ci trebuie raportata la notiunea de acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014, avuta in vedere la articolul 1 alineat (1) si (2) din O. U. G. nr. 83/2014, prin care legiuitorul a intentionat pastrarea in plata a salariilor in cursul anului 2015 la acelasi nivel cu cel din luna decembrie a anului 2014.


Trebuie acordata prioritate intentiei exprimate a legiuitorului, retinand ca normele mentionate au fost emise pentru eliminarea discriminarilor salariale existente . aceleasi functii, in aceleasi conditii de studii si vechime, iar nu pentru crearea altor discriminari, institutii, neputand fi primit punctul de vedere conform caruia s-ar fi reglementat inlaturarea discriminarii numai cu privire la categorii restranse de personal?.


De asemenea, prin Decizia nr. 23 din data de 26 septembrie .pronuntata de ICCJ in dezlegarea unei chestiuni de drept, s-a stabilit ca:


``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor articolului 1 alineat (5) 1 din O. U. G. nr. 83/2014, sintagma ``salarizat la acelasi nivel`` are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de articolul 2 alineat (1) litera (a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut in vedere in interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor articolului 1 alineat (1) si (2) din O. U. G. nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice``.


Potrivit articolului 1 alineat (1) si (2) din O. U. G. nr. 57/2015, in anul 2016, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2015, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, la fel si cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia lunara bruta de incadrare.


Prin urmare, legiuitorul a prevazut relevanta drepturilor salariale existente in anul 2015 pentru calcularea celor stabilite in anul 2016.


De asemenea, alineatul 3 al aceluiasi articol prevede ca in cazul schimbarii conditiilor in care isi desfasoara activitatea, personalul beneficiaza de drepturile corespunzatoare noilor conditii, la nivelul acordat pentru functiile similare in plata din institutia/autoritatea publica in care acesta este incadrat.


In continuare, dispozitiile incidente ale articolului 31 din O.U.G. nr. 57/2015, asa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 43/2016, au urmatorul continut:


``Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare, aferent unui program normal al timpului de munca, mai mic decat cel stabilit in plata la nivel maxim pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii .


In aplicarea prevederilor alin. (1), prin institutie sau autoritate publica se intelege acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. In cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate.``


Analizand constitutionalitatea textului legal anterior mentionat, care defineste notiunea de ``institutie sau autoritate publica``, CCR a stabilit ca nivelul maxim al salariului de baza urmeaza sa se stabileasca prin raportare la aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul fiecarei categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica. Chiar daca decizia a fost pronuntata in legatura cu un litigiu care viza o alta categorie de personal platit din fonduri publice, ea este general obligatorie.


Potrivit articolului 2 alineat (1) litera (a) din Legea nr. 284/2010, dispozitiile prezentei legi se aplica: personalului din autoritati si institutii publice, respectiv Parlamentul, Administratia Prezidentiala, autoritatea judecatoreasca, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritati ale administratiei publice locale, alte autoritati publice, autoritati administrative autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale.


Din coroborarea prevederilor invederate, rezulta ca acestea se aplica si personalului din cadrul ANPM.


Recurentele-reclamante au reiterat faptul ca, avand in vedere diferentele salariale rezultate in urma aplicarii acestei legi, astfel cum a fost ea limitata prin legi anuale de salarizare, legiuitorul a intervenit pentru inlaturarea acestor inechitati.


Astfel, a fost adoptata O. U. G. nr. 20/.prin care a fost modificata O. U. G. nr. 57/2015. Potrivit art. I pct. 1 din O. U. G. nr. 20/2016, la O. U. G. nr. 57/2015 se introduce un nou articol, articolul 31, care la alineat (1) are urmatorul cuprins:


``(1) Prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), incepand cu luna august 2016, personalul platit din fonduri publice care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare mai mic decat cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii``.


Aceasta derogare este una fireasca, absolut necesara fata de realitatile din sistemul bugetar, intrucat ea are drept scop evitarea discriminarilor salariale .salarizate potrivit Legii nr. 284/2010, cu consecinta egalizarii, la nivelul maxim al salariului de baza din cadrul institutiei, aferent functiei detinute, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate in situatii similare in cadrul aceluiasi ordonator de credite.


In conditiile acestei succesiuni de acte normative, se impune concluzia ca masura eliminarii diferentelor salariale . aceeasi functie, grad/treapta, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, dupa caz, in cadrul aceleiasi institutii, daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, se aplica incepand cu data de 9 aprilie 2015 si personalului din cadrul autoritatilor administratiei publice locale, respective ANPM.


In acelasi context, au solicitat sa se aiba in vedere si considerentele continute de Decizia nr. 794/2016 pronuntata de catre CCR, care, plecand de la implicatiile articolului 16 din Constitutie, subliniaza importanta respectarii principiului nediscriminarii prin egalizarea venitului salarial astfel incat munca egala sa fie remunerata cu un salariu egal (paragrafele 30 - 32 sunt explicite).


Pentru aceste argumente, recurentele-reclamante considera ca au dobandit dreptul substantial de a solicita recalcularea si plata salariului, astfel incat sa fie remunerate la nivelul maxim aflat in plata in cadrul institutiei parate, prin raportare la conditii identice de incadrare in functia publica (functie, treapta, grad, gradatie).


Revine autoritatii publice intimate obligatia de a identifica salariul maxim aflat in plata in cadrul institutiei pentru un functionar incadrat in conditii identice cu cele ale recurentelor-reclamante si sa recalculeze venitul salarial, astfel incat acestea sa fie platite la acest nivel maxim.


Sub acest aspect, au depus la dosarul cauzei inscrisuri din care rezulta ca, dl. B.G. a. , coleg al lor, beneficiaza de drepturi salariale majorate fata de acestea, desi situatia juridica dintre acesta si recurentele-reclamante este aceeasi - acelasi grad, gradatie, vechime in functie sau in specialitate, etc., nefiind permis ca functionari publici din cadrul aceleasi institutii cu acelasi grad, vechime, studii, etc., sa aiba salarii diferite.


In continuare, apreciaza ca egalizarea trebuie sa ia in considerare nivelul salarial maxim la nivel de categoriei profesionale, respectiv familiei ocupationale. Astfel, nivelul maxim de salarizare va fi cel existent in cadrul categoriei profesionale, respectiv familie ocupationale, pentru conditii identice de incadrare in functia publica. Acest aspect a fost punctat de CCR in Decizia nr. 794/2016 (paragraf 32). considerentele instantei constitutionale extind logic si in mod natural rationamentul instantei supreme, argumentele nefiind contradictorii, ci complementare.


Este important poate sa mentioneze si ce nu reprezinta principiul egalizarii la nivel maxim. Prin intrarea in vigoare a articolului 1 alineat (5) 1 din O. U. G. nr. 83/2014 astfel cum a fost aprobata prin Legea nr. 71/2015 nu au renascut nici vechile trepte de salarizare, nici sporurile, nici alte componente ale pachetului salarial abrogate. Dreptul de egalizare este unul nou si presupune obligatia autoritatii publice la recalcularea salariilor si plata eventualelor diferente salariale.


In continuare, considera ca angajatorul are obligatia de a proba ca respecta principiul ``munca egala plata egala``, iar nu angajatul. Aceasta pentru ca primul are acces facil la toate datele referitoare la incadrarea functionarilor sai si platile pe care le efectueaza. Din alta perspectiva, pentru angajat aceasta obligatie ar fi o veritabila probatio diabolica.


In concluzie, recursul formulat este intemeiat, intimata ANPM urmand a fi obligata sa plateasca recurentele-reclamante, incepand cu luna august 2016, salariile de baza care rezulta din aplicarea dispozitiilor legale, prin raportare la salariile de baza maxime corespunzatoare aflate in plata in cadrul ANPM.


Recurentele-reclamante au reiterat faptul ca modificarile si completarile aduse prin Legea de aprobare a ordonantei privind salarizarea personalului platit din fonduri publice au fost menite sa inlature tocmai inechitatile salariale existente inainte de aparitia legii de aprobare, prevederile mentionate supra urmand a fi aplicate personalului din toate institutiile si autoritatile publice .


O altfel de interpretare ar fi de natura sa creeze o vadita discriminare salariala, ceea ce ar fi in contradictie cu spiritul instituirii prin Legea nr. 284/2010, scopul declarat al legii salarizarii fiind tocmai eliminarea discrepantelor salariale din sistemul bugetar, iar caracterul unitar fiind de esenta incadrarii personalului.


In acest sens, cu referire la articolul 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (``Conventia``) privind interzicerea discriminarii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (``Curtea``) a apreciat ca diferenta de tratament devine discriminare atunci cand se induc distinctii .comparabile, fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva (cauza Marks contra Belgiei).


De altfel, instanta europeana, in cauza D.contra Romaniei, a constatat existenta discriminarii .persoane care apartineau aceleiasi categorii profesionale, iar in prezenta cauza exista o discriminarea . aceleiasi categorii profesionale, care se afla in situatii comparabile, neexistand justificare din partea institutiei publice angajatoare sa remunereze diferit angajatii aflati in situatii identice.


De asemenea, articolul 23 alineat (2) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede in mod expres ca ``toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la un salariu egal pentru munca egala``.


Totodata, Carta sociala europeana revizuita, ratificata de Romania prin Legea nr. 74/2009, instituie necesitatea adoptarii (de catre statele care au acceptat art. 4 referitor la o salarizare echitabila) masurile necesare in vederea garantarii unei salarizari echitabile, care sa tina cont inclusiv de dreptul la o salarizare egala pentru munca de valoare egala.


In mod similar, Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptat in 1966 si ratificat de Romania prin Decretul nr. 212/1974, contine dispozitii relative la nediscriminare, inclusiv dreptul la un salariu echitabil si la o remunerare egala pentru o munca de valoare egala.


Articolul 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) interzice discriminarea, prevazand ca in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii, orice discriminare directa sau indirecta fiind interzisa.


Prevederi asemanatoare sunt cuprinse si in Protocolul 12 la Conventie, articolul 14 din Conventie, articolul 25 alineat (1) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, articolul 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.


In jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (``CJUE``), cauza Von D. Kamann c. M. NordS. - E., s-a statuat ca ordinea juridica unionala permite tuturor persoanelor care se considera nedreptatite de o discriminare rezultata din acte normative sa o invoce efectiv in litigiile de pe rolul tribunalelor nationale.


De asemenea, dispozitiile articolului 16 alineat (1) din Constitutia Romaniei (``Constitutia``) prevad faptul ca ``cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari``.


Este adevarat ca principiul egalitatii in fata legii prevazut de articolul 16 alineat (1) din Constitutie si al nediscriminarii prevazut de articolul 5 alineat (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu inseamna uniformitate, fiind admise solutii legislative diferite pentru situatii diferite, justificate obiectiv. In acelasi sens, CJUE a statuat principiul egalitatii ca unul din principiile generale ale dreptului european, in sfera dreptului unional, principiul egalitatii exclude ca situatiile comparabile sa fie tratate diferit iar situatiile diferite sa fie tratate similar, cu exceptia cazului in care tratamentul este justificat obiectiv.


In consecinta, cum aceste prevederi internationale au prioritate in raport cu dreptul national, conform articolului 20 alineat (1) din Constitutie, in conditiile in care munca desfasurata este identica cu cea a celorlalti colegi, apreciaza ca diferenta de remunerare nu este justificata.


F.de toate aceste considerente, considera intemeiat recursul formulat, astfel incat, au solicitat admiterea acestuia, retinerea cauzei spre rejudecarea si obligarea ANPM sa stabileasca si sa recalculeze incepand cu data de 01.08.2016 si pentru viitor salariul de baza si sporurile de care beneficiaza fiecare dintre recurentele-reclamante la nivelul maxim stabilit in cadrul ANPM pentru functionari cu aceeasi incadrare, cu valorificarea tuturor drepturilor nascute ulterior datei de 01.08.2016 precum si plata diferentelor de drepturi salariale dintre sumele incasate si sumele rezultate in urma recalcularii actualizate cu indicele de inflatie si cu dobanda legala aferenta pana la data platii efective.


Avand in vedere argumentele prezentate anterior, au solicitat admiterea recursului, retinerea cauzei spre rejudecare, schimbarea in tot a Sentintei Civile, cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata formulata de catre Pirlac G., a.-p.(fosta P_) I.- a. si P.(fosta O_) a. - E.


Totodata, retinand culpa procesuala a ANPM, au solicitat obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu, potrivit dispozitiilor articolului 453 Cod procedura civila.


In drept: articolul 488, 453, 158 Cod procedura civila, orice act normativ mentionat in prezenta cerere precum si principiile in care isi are sediul materia.


La data de 18.03.2020, intimata-parata C.C.C.C.C.(denumita in cele ce urmeaza ``a. N. P. M.``), in temeiul prevederilor art. 490, alin. (2) Cod procedura civila, a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat pentru urmatoare considerente:


Recurentele apreciaza ca instanta de fond a interpretat in mod eronat dispozitiile legale raportat la obiectul si situatia de fapt, acestea nefiind obligate sa parcurga procedura speciala prevazuta de dispozitiile coroborate ale art. 30 din Legea - cadru nr. 284/2010 si art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017.


Considera ca instanta de fond in mod corect a admis exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata retinand ca recurentele nu au formulat nicio cerere adresata institutiei noastre, inainte de sesizarea instantei de contencios administrativ, prin care sa solicite stabilirea altor drepturi salariale incepand cu data de 01.08.2016, respectiv 01.01.2017.


In considerentele hotararii recurate, instanta retine ca recurentele solicita, de fapt, modificarea unor acte administrative, respectiv a deciziilor de salarizare prin care le-au fost stabilite drepturile salariale la data de 01.08.2016 si 01.01.2017.


Apreciaza ca o astfel de interpretare este corecta din moment ce recurentele contesta neacordarea unor diferente salariale semnificative incepand cu data de 01.08.2016, respectiv 01.01.2017, pretinsa neacordare producandu-se prin emiterea unor acte administrative de stabilire a drepturilor salariale, acte in care drepturile salariale pretins neacordate nu au fost cuprinse, devenind astfel incidente prevederile legale care impun obligativitatea contestarii respectivelor acte cu respectarea procedurii legale.


In speta, procedura legala contestarii actelor administrative, prin care se stabilesc drepturi salariale, este cea prevazuta de art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, act normativ in vigoare pana la 31.06.2017, potrivit caruia:


``(1) Solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite.


(2) Contestatia poate fi depusa in termen de 15 zile lucratoare de la data luarii la cunostinta a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.


(3) Ordonatorii de credite vor solutiona contestatiile in termen de 10 zile lucratoare.


(4) impotriva masurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii solutionarii contestatiei in scris.``


Dupa cum retine si instanta de fond, dispozitiile referitoare la procedura contestarii actelor administrative, prin care se stabilesc drepturi salariale, prevazuta de art. 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 reprezinta norma speciala, pe cand cele cuprinse la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt norma generala, legea speciala avand prioritate fata de legea generala.


De asemenea, considera ca instanta a interpretat corect Decizia nr. 9/2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in considerentele hotararii recurate instanta invocand dispozitiile paragrafelor 44, 45 si 47 din aceasta decizie, potrivit carora:


``44. Prin urmare, ar putea fi calificata ca fiind o procedura administrativa interna, obligatorie numai in situatia in care angajatorul a emis un act de stabilire a salariului de baza, fixarea unui termen de contestare a acestuia fiind menita sa confere siguranta actului intrat in circuitul civil.


45. Daca angajatorul a emis si a comunicat decizia de stabilire a salariilor salariatul trebuie sa urmeze procedura speciala obligatorie, statornicita de legile salarizarii in vigoare la momentul respectiv.


47. Rolul procedurii descrise in legile de salarizare este tocmai asigurarea posibilitatii ordonatorului de credite de a corecta rapid orice eroare in stabilirea salariilor.``


Avand in vedere cele mentionate anterior, considera ca instanta de fond a aplicat corect normele de drept material incidente in cauza, hotararea instantei de fond fiind legala si temeinica.


Cu privire la mentiunile recurentelor de la punctul III din cererea de recurs, apreciaza ca acestea sunt consideratii ce tin de fondul cauzei, fara a avea vreo legatura cu motivul de nelegalitate invocat in recurs, respectiv cel de la art. 488, alin. (1), pct. 8 Cod procedura civila.


Potrivit art. 486, alin. (1), lit. d) Cod procedura civila, ``cererea de recurs va cuprinde urmatoarele mentiuni: motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.``


Este adevarat faptul ca, uneori, in dezvoltarea motivelor de recurs este necesara reiterarea unor aspecte de fond, insa nu este cazul in speta de fata, deoarece instanta a solutionat litigiul fara a judeca pe fond .


Pentru toate considerentele aratate mai sus, a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea Sentintei civile nr. 64 din data de 09.01.2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti in Dosarul nr., ca fiind si legala si temeinica.


In drept a invocat dispozitiile art. 490, alin. (2) Cod procedura civila.


Examinand recursul, prin prisma motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Codul de procedura civila, Curtea constata ca este fondat.


Curtea are in vedere ca recursul este o cale de atac extraordinara, nedevolutiva, prin care se supune Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv, in cazurile prevazute de lege, instantei ierarhic superioare, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept .


Motivul de casare/nelegalitate de la art. 488 alin. 1 pct. 8Cod Procedura civila intervine in caz de incalcare prin hotarare sau aplicare gresita a nomelor de drept material . Va fi incident acest motiv atunci cand instanta de fond, desi a recurs la textele de lege substantiala aplicabile spetei, fie le-a incalcat, in litera sau spiritul lor, adaugand sau omitand unele conditii pe care textele nu le prevad, fie le-a aplicat gresit. Din analiza textului normativ reiese ca legiuitorul a avut in vedere normele de drept material, domeniul de aplicare al acestui motiv de recurs neputand fi insa delimitat prin retinerea unui sens strict formal al notiunii in discutie, adica acele reglementari care nu sunt de ordin procesual. In realitate, trebuie observat ca dihotomia operata in continutul art. 488 alin. 1Cod Procedura civila sub aspectul motivelor de casare/nelegalitate priveste, pe de o parte, norma de procedura civila (motivele de casare/nelegalitate de la art. 488 alin. 1 pct. 1 - 7Cod Procedura civila), iar pe de alta parte, norma de drept material (motivul de casare de la art. 488 alin. 1 pct. 8Cod Procedura civila), acesteia din urma circumscriindu-i-se ipotezele in care nelegalitatea imputata hotararii recurate priveste fondul raportului juridic litigios, iar nu neregularitati procedurale in legatura cu pronuntarea acesteia, care sunt specifice primelor 7 motive de casare/nelegalitate.


In concret, recurentele-reclamante critica solutia data de instanta de fond cu privire la exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata invocata de intimata-parata C.C.C.C.C., prin intampinare, bazandu-se pe motivarea ca instanta de fond a interpretat in mod eronat dispozitiile legale aplicabile in raport de obiectul si situatia de fapt deduse judecatii.


In acest sens, recurentele-reclamante arata ca nu erau aplicabile prevederile art. 30 intrucat prin actiunea nu s-a solicitat anularea/modificarea actului administrativ prin care s-a facut incadrarea recurentelor-reclamante, ci acordarea salariului la nivel maxim, situatia in care este aplicabil dreptul comun, respectiv Legea nr. 188/1999 care nu impunea obligativitatea formularii plangerii prealabile.


Curtea constata ca prin cererea de chemare in judecata, recurentele-reclamante au solicitat obligarea intimatei-parate la recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii, incepand cu data de 01.08.2016. Reclamantele au invocat ca temei al pretentiilor principiul constitutional al egalitatii in fata legii si Decizia Curtii Constitutionale nr. 794/2016.


Instanta de fond a considerat ca actiunea este inadmisibila intrucat reclamantele nu au urmat procedura reglementata de art. 30 din Legea nr. 284/2010 si art. 37 din Legea nr. 153/2017, recurentele-reclamante fiind mai intai obligate la solicitarea anularii deciziilor prin care le-au fost acordate drepturile salariale, apoi la recunoasterea dreptului pretins.


Prin Decizia ICCJ nr. 9/2017 pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a stabilit ca ``in interpretarea unitara a dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 330/2009, art. 30 din Legea nr. 284/2010, art. 7 din Legea nr. 285/2010 si a art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014, dispozitiile legale nu instituie o procedura prealabila sesizarii instantelor din cadrul jurisdictiei muncii cu actiuni avand ca obiect obligarea angajatorilor la plata, in temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de munca sau acte aditionale la acestea din urma``.


Prima instanta a considerat ca nu se regaseste situatia mentionata in Decizia nr. 9/2017 in speta de fata intrucat reclamantele urmareau modificarea unor acte administrative.


Verificand solicitarile reclamantelor din cererea de chemare in judecata, Curtea constata ca nu s-a solicitat anularea/modificarea actului administrativ prin care a fost facuta incadrarea recurentelor-reclamante, ci acordarea salariului la nivelul maxim, conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 794/2016 care se referea la neconstitutionalitatea unor prevederi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare.


Practic, reclamantele solicita tocmai stabilirea si acordarea unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite, adica suntem tocmai in situatia pentru care I.C.C.J. a stabilit prin Decizia nr. 9/2017 ca nu este necesara procedura prealabila de contestare prevazuta in legile privind salarizarea unitara a personalului bugetar.


Prin urmare, Curtea constata ca solutia primei instante data exceptiei inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, se bazeaza pe interpretarea eronata a dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 284/2010 si art. 37 din Legea nr. 153/2017, prevederi care nu erau aplicabile in raport de pretentiile reclamantelor astfel cum au fost deduse judecatii.


Procedand in acsetaa maniera, prima instanta a solutionat procesul fara a .cererii de chemare in judecata .


Fata de cele aratate mai sus, constatand intemeiat motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila, Curtea, in baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 si art. 498 alin. 2 din Codul de procedura civila, va admite recursul, va casa sentinta recurata si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite recursul formulat de recurentii - reclamanti B. B., a. P.(fosta P_) D.D., P.(fosta O_) A. A. , cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) H.R., situat in Bucuresti, 3bl. M101, impotriva Sentintei civile nr. 64 din data de 09.01.2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II a C. administrativ si Fiscal, in Dosarul nr., in contradictoriu cu intimata-parata C.C.C.C.C., cu sediul in Bucuresti, Splaiul Independentei, nr. 294, corp B, sector 6.


Caseaza sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, azi, 05.10.2020.




Pronuntata de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020


Citeşte mai multe despre:    Contestatie act administrativ fiscal    litigiu privind functionarii publici    recalcularea salariului    egalizare salarii    salariu maxim aflat in plata
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Prelungirea raportului de serviciu dupa implinirea varstei de pensionare, pana la varsta de 65 de ani. Conditii. Aplicarea prioritara a dreptul european
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - 533/28.05.2020

Functionari publici. Plata sporurilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia Comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 401 din 18.02.2010