Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii. Raport de prepusenie. Actiunea in regres a comitentului. Conditii

Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii. Raport de prepusenie. Actiunea in regres a comitentului. Conditii

  Publicat: 17 Jul 2021       153 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Intrucat raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia, comitentul are dreptul de regres impotriva prepusului, respectiv de a recupera de la acesta despagubirile efectiv platite. Insa, prepusul se poate apara impotriva actiunii in regres a comitentului dovedind fapta proprie a acestuia, fapta care ar fi determinat total sau partial producerea prejudiciului.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana care indeplineste o actiune sau desfasoara o activitate sub directia, supravegherea si controlul unei alte persoane, denumita comitent.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act adoptat de organele de stat,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Caracteristica a raportului juridic de obligatii cu pluralitate de subiecte, mai multi creditori si un singur debitor, un singur creditor si mai multi debitori, mai multi creditori si mai multi debitori.
Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei persoane (prepusului).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei persoane (prepusului).
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei persoane (prepusului).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana care indeplineste o actiune sau desfasoara o activitate sub directia, supravegherea si controlul unei alte persoane, denumita comitent.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei persoane (prepusului).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Astfel, este necesar sa se faca distinctia intre culpa proprie a prepusului si culpa de serviciu a acestuia, prepusul va fi raspunzator pentru prejudiciul cauzat numai daca se dovedeste vinovatia sau culpa sa proprie, atunci cand a savarsit fapta prejudiciabila actionand prin depasirea atributiilor din continutul functiei, prin deviere de la acestea sau abuzand de functiile sale. In masura in care fapta a fost savarsita de prepus actionand strict in limitele functiei sale sau pentru a pune in aplicare ordinele, dispozitiile si instructiunile comitentului si in interesul acestuia, vinovatia se circumscrie notiunii de culpa de serviciu, care este imputabila comitentului.


Prin urmare, cata vreme prepusul a dovedit ca activitatea ilicita, retinuta in sarcina sa prin hotarare a instantei penale, a fost consecinta ordinelor si instructiunilor primite de la comitent, respectiv a modului in care acesta a organizat intreaga activitate legata de efectuarea garzilor in perioada in care a desfasurat activitatea de rezident in cadrul spitalului comitent, sunt intrunite conditiile privitoare la existenta unei culpe proprii a comitentului in organizarea activitatii prepusului sau.


Faptul ca la nivelul unitatii spitalicesti nu existau criterii continute in fisa de atributii, protocoale sau instructiuni, dupa care rezidentul sa se ghideze sau care sa-l determine pe acesta sa ia decizia de a apela la medicul sef de garda, in conditiile in care obligatia elaborarii unor asemenea criterii care sa reglementeze activitatea rezidentilor trimisi in linia I la unitatea de primiri urgente incumba comitentului, atrage culpa sa in producerea faptei prejudiciabile.


I.Circumstantele cauzei


1.Obiectul cererii de chemare in judecata:


Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata pe rolul Tribunalului Valcea la data de 7.11.2017, reclamantul Spitalul Clinic de Urgenta A. a solicitat, in contradictoriu cu parata B., admiterea actiunii in regres impotriva paratei si obligarea acesteia la plata sumei de 910.394 lei, reprezentand 896.604 lei, despagubiri morale, 12.090 lei cheltuieli de executare si 1.700 lei cheltuieli judiciare, precum si la plata dobanzii legale de la data ramanerii definitive a sentintei penale nr.152 din 21.01.2015, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, devenita definitiva prin decizia penala nr.536 din 9.04.2015, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, pana la momentul platii efective a sumelor datorate de parata catre spital; cu cheltuieli de judecata .


In drept, reclamantul a invocat dispozitiile art. 194 si urmatoarele Cod procedura civila si ale art. 1384 si urmatoarele din Codul civil.


La data de 08.03.2018, parata a depus intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive; pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata, ca neintemeiata, si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata .


2.Hotararea pronuntata in prima instanta:


Prin sentinta civila nr.1212 din 26.10.2018, Tribunalul Valcea - Sectia I civila a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei si a admis cererea de chemare in judecata, dispunand obligarea paratei la plata catre reclamanta a sumei totale de 910.394 lei (reprezentand: 894.604 lei daune morale, 12.090 lei cheltuieli de executare si 1.700 lei cheltuieli judiciare), precum si la plata dobanzii legale, incepand cu data de 9.04.2015, data la care sentinta penala nr.152 din 21.01.2015, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a ramas definitiva, pana la data achitarii integrale a sumei de 910.394 lei. A respins capatul de cerere formulat de reclamanta privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiat.


3.Hotararea pronuntata in apel:


Impotriva acestei hotarari a formulat apel, parata B., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


Prin decizia civila nr.4048 din 24.10.2019, Curtea de Apel Pitesti - Sectia I civila a admis apelul formulat de apelanta-parata B. impotriva sentintei civile nr. 1212/2018, pronuntata de Tribunalul Valcea-Sectia I civila, si a schimbat, in parte, sentinta, in sensul ca a respins cererea de chemare in judecata, ca nefondata; a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.


4.Calea de atac exercitata in cauza:


Impotriva deciziei civile nr.4048/2019, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti - Sectia I civila, a declarat recurs reclamantul Spitalul Clinic de Urgenta A., cale de atac cu a carei solutionare a fost investita Inalta Curte de Casatie si Justitie in prezenta cauza.


Prin cererea de recurs, intemeiata pe dispozitiile art.488 alin. (1) pct. 7 si 8 Cod procedura civila, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea hotararii atacate, iar pe fond, mentinerea sentintei civile nr. 1212/2018, pronuntata de Tribunalul Valcea - Sectia I civila.


In motivarea cererii, recurentul-reclamant a aratat ca hotararea recurata incalca autoritatea de lucru judecat a hotararii penale si este fundamentata pe considerente contradictorii.


Astfel, spre deosebire de prima instanta, care a admis actiunea in regres formulata de reclamantul-comitent impotriva paratei-prepus si a retinut autoritatea de lucru judecat a hotararii penale in fata instantei civile, respectiv indeplinirea conditiilor necesare pentru angajarea raspunderii civile delictuale, instanta de apel a facut analiza culpei de serviciu a prepusului, conform dispozitiilor vechiului Cod civil, care nu sunt incidente in cauza.


A mai aratat recurentul ca probatoriul administrat de instanta de apel nu o poate exonera de raspundere pe intimata-parata, intrucat decizia medicala i-a apartinut in exclusivitate.


Recurentul a aratat ca in sentinta penala si in decizia penala nu exista nicio mentiune referitoare la culpa proprie a spitalului in savarsirea infractiunii care a generat atragerea raspunderii civile si penale a paratei, dimpotriva s-a retinut culpa exclusiva a paratei, motiv pentru care parata trebuie sa suporte singura repararea prejudiciului pe care l-a cauzat prin fapta sa.


In continuare, recurentul a invederat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat, prin decizia nr. 290 din 20.01.2012, ca dispozitiile art. 1000 alin. (3) Cod civil (art. 1373 din noul Cod civil) referitoare la raspunderea comitentului pentru fapta prepusului instituie un caz de raspundere pentru fapta altuia si o solidaritate specifica intre comitent si prepus, stabilite exclusiv in beneficiul victimei; platind despagubirile, comitentul avanseaza in locul prepusului despagubirile pe care acesta le datoreaza victimelor, insa, la final, prevaleaza raspunderea pentru fapta proprie, astfel ca faptuitorii trebuie sa suporte singuri repararea prejudiciului pe care l-au cauzat prin fapta lor, comitentul avand dreptul sa se indrepte cu actiune in regres impotriva acestora pentru recuperarea sumelor platite. In cadrul actiunii in regres a comitentului, prepusii nu se pot apara invocand prezumtia de raspundere reglementata de art. 1000 alin. (3) Cod civil, ci, eventual, pot invoca si dovedi fapta proprie a comitentului, in conditiile art. 998 Cod civil (art. 1357 din noul Cod civil).


Conchizand cu privire la acest motiv de casare, recurentul a sustinut ca in speta a existat o hotarare penala de condamnare in care s-a retinut, in mod expres, lipsa oricarei culpe a comitentului in producerea prejudiciului, iar acest aspect nu poate fi repus in discutie in cadrul actiunii in regres, pentru ca se incalca autoritatea de lucru judecat a hotararii penale definitive, prin care s-au stabilit faptele, persoanele care le-au savarsit si vinovatia acestora.


In ceea ce priveste motivul de casare circumscris dispozitiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedura civila, recurentul-reclamant a invederat ca instanta de apel a retinut in mod gresit ca legea aplicabila este reprezentata de normele cuprinse in Codul civil din 1864, in vigoare la data savarsirii faptei ilicite - 23.06.2006; in opinia recurentului, legea aplicabila este cea de la data introducerii actiunii - 7.11.2017, respectiv noul Cod civil.


5.Apararile formulate in cauza:


Intimata-parata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.


A sustinut intimata-parata ca instanta care a pronuntat hotararea penala a transat raspunderea partii responsabile civilmente, in ideea de garantare a executarii despagubirii civile, in baza raspunderii comitentului pentru fapta prepusului.


Analiza efectuata de instanta civila, care este specifica actiunii in regres, nu a format obiectul analizei instantei penale, cu privire la existenta si proportionalitatea culpei proprii a comitentului.


Culpa proprie a recurentului-reclamant in organizarea activitatii personalului medical nu a fost analizata in procesul penal; prin urmare, nu s-a transat un asemenea aspect, el facand obiectul analizei actiunii in regres.


Cu referire la motivul de recurs prevazut de art. 488 al.(1) pct. 8 Cod procedura civila, intimata-parata a aratat ca in virtutea dispozitiilor tranzitorii, prin raportare la momentul savarsirii faptei ilicite, este aplicabil Codul civil de la 1864.


II.Solutia si considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie


Examinand decizia recurata prin prisma criticilor de nelegalitate formulate, Inalta Curte constata ca recursul nu este fondat si urmeaza a fi respins pentru considerentele ce vor succede:


Cu referire la primul motiv de recurs, prin care recurentul-reclamant a aratat ca hotararea recurata incalca autoritatea de lucru judecat a hotararii penale si este fundamentata pe considerente contradictorii, Inalta Curte retine ca a fost intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin.(1) pct. 7 Cod procedura civila.


Cu toate acestea, recurentul-reclamant a formulat in dezvoltarea acestui motiv de recurs si critici care pot fi circumscrise dispozitiilor art. 488 alin.(1) pct. 6 Cod procedura civila, cu referire la existenta in decizia supusa controlului judiciar a unor considerente contradictorii.


Criticile nu sunt fondate.


In acest sens, Inalta Curte retine ca, prin sentinta penala nr.152/2015, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, recurentul-reclamantul a fost obligat, in solidar cu intimata-parata, la plata catre partea civila C. a sumei de 100.000 euro, precum si la plata catre partea civila D. a sumei de 100.000 euro, reprezentand despagubiri morale, la cursul BNR din data platii; de asemenea, au fost obligati la plata sumei de 1.500 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat .


Prin decizia penala nr.536/2015, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, au fost respinse apelurile declarate impotriva sentintei penale nr.152/2015, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti.


Prin cererea de chemare in judecata promovata in prezenta cauza, recurentul-reclamant a exercitat actiunea in regres impotriva intimatei-parate, invederand ca a achitat sumele datorate prin hotararea penala sus-mentionata la care partile au fost obligate, in solidar, catre partile civile C. si D., in virtutea raportului de prepusenie existent la data savarsirii faptei cauzatoare de prejudiciu.


Cu referire la respectarea de catre instanta de apel a autoritatii de lucru judecat a hotararii penale sus-mentionate, Inalta Curte constata ca, potrivit dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, hotararea penala este supusa normelor de procedura in vigoare la data pronuntarii ei; prin urmare, in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 28 din noul Cod de procedura penala, care dispun in sensul ca hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei si a persoanei care a savarsit-o; instanta civila nu este legata de hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei ilicite.


Criticile formulate de recurentul-reclamant in dezvoltarea primului motiv de recurs pun in discutie limitele judecatii in fata instantei civile, din perspectiva indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale, cu precadere a culpei partilor in savarsirea faptei cauzatoare de prejudiciu, sustinandu-se ca in hotararile penale sus-mentionate s-a statuat in sensul ca decesul minorei E. a fost consecinta culpei intimatei-parate, dar si cu referire la lipsa oricarei culpe a comitentului in producerea prejudiciului.


In opinia recurentului-reclamant, instanta de apel a facut in mod gresit analiza ``culpei de serviciu a prepusului`` in temeiul dispozitiilor vechiului Cod civil, a caror incidenta in speta o contesta.


Inalta Curte retine ca prin sentinta penala nr.152 din 21.01.2015, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, s-a retinut in sarcina intimatei-parate faptul ca, pe fondul lipsei de experienta, aceasta fiind medic rezident la data de 23.06.2006, cu prilejul consultarii minorei E. (decedata la data de 7.07.2006), nu a dat dovada de prudenta si nu a luat toate masurile pentru a evita stabilirea unui diagnostic si a unui tratament eronat, aceasta fiind obligata sa solicite sprijinul medicilor specialisti si sa efectueze, in circumstantele particulare ale cauzei, o radiografie pulmonara.


Respingand apelurile declarate in cauza, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala a retinut ca, desi obligatia in discutie este una de diligenta, nu de rezultat, decizia de amanare a internarii apare a avea legatura cu decesul victimei, element care ar fi putut fi inlaturat prin consultarea medicilor specialisti.


Intrucat intimata-parata a avut calitatea de medic rezident la spitalul reclamant, specialitatea pediatrie, in perioada 1.05.2006 - 31.07.2006 (aceasta unitate spitaliceasca exercitand in mod efectiv directia, supravegherea si controlul asupra activitatii intimatei-parate) si vazand dispozitiile art. 1 alin.(3) din Ordinul ministrului sanatatii nr. 1214/1993, instanta penala l-a obligat pe recurentul-reclamant, in solidar cu intimata-parata, la plata despagubirilor acordate in solutionarea laturii civile, in calitate de comitent.


Inalta Curte mentioneaza ca este real ca in niciuna din cele doua hotarari penale nu s-a retinut culpa proprie a spitalului, insa acesta a participat la proces in calitate de parte responsabila civilmente.


Instanta penala a analizat raspunderea penala a inculpatei si a dispus angajarea raspunderii comitentului, care reprezinta un caz de raspundere civila pentru fapta altei persoane, pentru a spori garantiile de achitare a despagubirilor in favoarea partilor civile.


Nu se poate, insa, sustine ca instanta penala ar fi statuat cu privire la lipsa oricarei culpe a spitalului in producerea faptului prejudiciabil, in conditiile in care limitele investirii in procesul penal nu a ocazionat o analiza a raspunderii spitalului pentru fapta proprie.


In realitate, asa cum in mod corect a retinut instanta de apel, in procesul penal au fost analizate raspunderea intimatei-parate si raportul de prepusenie existent intre partile din prezentul proces, iar in prezentul demers judiciar trebuie analizate efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul.


Cum raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia, comitentul are dreptul de regres impotriva prepusului, respectiv de a recupera de la acesta despagubirile efectiv platite. Insa, prepusul pe poate apara impotriva actiunii in regres a comitentului dovedind fapta proprie a acestuia, fapta care ar fi determinat total sau partial producerea prejudiciului.


Din perspectiva legii civile aplicabile, Inalta Curte retine ca, potrivit dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 71/2011, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil: ``Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor``.


Prin urmare, in raport de data savarsirii faptei retinute in sarcina intimatei-parate (23.06.2006), sunt aplicabile, sub aspectul dreptului material, dispozitiile Codului civil de la 1864, data sesizarii instantei civile cu prezenta actiune in regres atragand incidenta legii noi numai sub aspect procesual.


Examinand in continuare criteriile in raport de care curtea de apel a conchis ca, in speta, nu sunt indeplinite conditiile pentru exercitarea actiunii in regres, Inalta Curte retine ca, potrivit principiilor care s-au cristalizat in doctrina si in jurisprudenta aferenta vechii reglementari,


prepusul are posibilitatea de a se apara in privinta regresului exercitat de comitent numai daca dovedeste fapta proprie a comitentului, care a determinat, in tot sau in parte, producerea prejudiciului.


Or, admitand apelul, cu consecinta schimbarii sentintei si respingerii cererii de chemare in judecata, instanta de apel a apreciat ca sunt intrunite conditiile privitoare la existenta unei culpe proprii a comitentului in organizarea activitatii prepusului sau.


Astfel, a retinut curtea de apel ca este necesar sa se faca distinctia intre culpa proprie a prepusului si culpa de serviciu a acestuia, respectiv ca prepusul va fi raspunzator pentru prejudiciul cauzat numai daca se dovedeste vinovatia sau culpa sa proprie, atunci cand acesta a savarsit fapta prejudiciabila actionand prin depasirea atributiilor din continutul functiei, prin deviere de la acestea sau abuzand de functiile sale. In masura in care fapta a fost savarsita de prepus actionand strict in limitele functiei sale sau pentru a pune in aplicare ordinele, dispozitiile si instructiunile comitentului si in interesul acestuia, vinovatia se circumscrie notiunii de culpa de serviciu, care este imputabila comitentului.


Curtea de apel a apreciat ca, in speta, apelanta - parata a dovedit ca activitatea ilicita retinuta in sarcina sa a fost consecinta ordinelor si instructiunilor primite de la comitent, respectiv a modului in care acesta a organizat si desfasurat intreaga activitate legata de efectuarea garzilor in perioada in care a desfasurat activitatea de rezident in cadrul spitalului comitent.


Inalta Curte constata ca din perspectiva motivelor de nelegalitate invocate in dezvoltarea primului motiv de recurs, care asa cum s-a aratat deja, pot fi incadrate in dispozitiile art.488 alin.


(1) pct. 6 si 7 Cod procedura civila, instanta de apel nu a incalcat autoritatea de lucru judecat a hotararii penale si nu a expus considerente contradictorii in motivare; in realitate, pornind de la statuarile din hotararile penale, referitoare la culpa intimatei-parate si vazand dispozitiile art. 28 alin. (1) din noul Cod de procedura penala, instanta civila a analizat apararile prepusului, privitoare la existenta culpei proprii a comitentului.


Astfel, instanta de apel a retinut ca in cadrul procesului penal nu au fost analizate aspectele legate de organizarea activitatii spitalului in repartizarea rezidentilor in unitatea de primiri urgente si in planificarea activitatii in garzi, aspecte care releva culpa proprie exclusiva a comitentului in savarsirea faptei prejudiciabile.


Pornind de la aprecierea pe care instanta penala a facut-o asupra culpei de serviciu a intimatei-parate, retinand lipsa de prudenta a medicului rezident, care, pe fondul lipsei de experienta, nu a solicitat sprijinul medicilor specialisti, respectiv nu a luat toate masurile pentru evitarea stabilirii diagnosticului ori tratamentului eronat, pe baza probatoriului administrat, curtea de apel a retinut ca la nivelul unitatii spitalicesti nu existau criterii continute in fisa de atributii, protocoale sau instructiuni, dupa care sa se ghideze rezidentul sau care sa-l determine pe acesta sa ia decizia de a apela la medicul sef de garda.


S-a apreciat ca obligatia elaborarii unor asemenea criterii care sa reglementeze activitatea rezidentilor trimisi in linia I la unitatea de primiri urgente, incumba comitentului, iar neexecutarea acestei obligatii, fata de modul in care era organizata activitatea, atrage culpa exclusiva a comitentului.


In concret, instanta de apel a retinut ca desfasurarea activitatii pe baza de cutume si uzante pe o perioada indelungata a creat o aparenta de legalitate si a indus ideea legalitatii ordinelor si instructiunilor comitentului in acest sens, din probatoriul administrat rezultand ca in cadrul spitalului nici medicii cu experienta (sef sectie spital) nu si-au pus problema cu privire la legalitatea organizarii activitatii rezidentilor, uzantele in spital fiind ca acestia sa lucreze nesupravegheati.


In plus, nu existau criterii in functie de care rezidentul sa poata aprecia cand este vorba despre un caz simplu sau unul mai complicat, lasand rezidentului posibilitatea sa actioneze ``cum credea de cuviinta``; apelanta-parata a fost desemnata sa lucreze in noaptea de 23.06.2006 in linia I de garda la unitatea de primiri urgente UPU, desi era rezident in anul II, fara a fi supravegheata de medicul titular de garda si fara sa i se indice criteriile in raport de care sa solicite sprijinul acestuia.


Or, potrivit art.33 alin.(1) din Ordinul nr.870/2004, pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar: ``Medicii rezidenti in perioada de pregatire in specialitate vor fi inclusi obligatoriu in linia de garda, in unitatea sanitara in care efectueaza stagiul de pregatire, dubland medicul de garda si efectuand o garda cu o durata de 18/19 ore pentru completarea duratei normale a timpului de munca .


(2) Medicii rezidenti, incepand cu anul III de rezidentiat, pot fi inclusi in linia de garda, pe specialitati, la aprecierea si pe raspunderea medicului sef de sectie, numai in situatia in care in spital sunt organizate doua linii de garda in aceeasi specialitate, efectuand atat garda pentru completarea duratei normale a timpului de munca, cat si garzi in afara programului normal de lucru.


(3) Medicii rezidenti, incepand cu anul III de rezidentiat, vor putea fi inclusi in linia de garda numai in specialitatea in care sunt confirmati ca medici rezidenti, pe raspunderea si sub supravegherea medicului titular de garda.


(4) Incepand cu anul IV de pregatire in specialitate, medicii rezidenti pot fi inclusi in linia I de garda efectuata in specialitatea in care au fost confirmati, in afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenta, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii, sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectueaza garda la domiciliu si care a fost desemnat in acest sens de catre seful de sectie.``


Pe cale de consecinta, instanta de apel a retinut ca intimatul-reclamant are o culpa in producerea faptei prejudiciabile in sensul ca prin modalitatea in care in care a exercitat in mod efectiv directia, supravegherea si controlul asupra activitatii medicului rezident prepus, a determinat producerea faptei ilicite.


Cu referire la criticile intemeiate pe dispozitiile art. 488 alin.(1) pct. 8 Cod procedura civila, care au vizat legea de drept material aplicabila, Inalta Curte retine caracterul nefondat al acestora prin raportare la dispozitiile art. 3 din Legea nr. 71/2011, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, conform carora ``actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor``, si la data savarsirii faptei ilicite - 23 iunie 2006.


Pentru motivele expuse, retinand caracterul nefondat al criticilor de nelegalitate formulate, in temeiul dispozitiilor art. 496 alin.(1) Cod procedura civila, Inalta Curte a respins recursul declarat de recurentul-reclamant Spitalul Clinic de Urgenta A. impotriva deciziei nr. 4048/2019, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti - Sectia I civila, ca nefondat.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 2142 din 21 octombrie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021
Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ...

OUG 68/2021 pentru eliberarea, verificarea si acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID
ORDONANTA DE URGENTA nr. 68 din 29 iunie 2021 privind adoptarea unor masuri pentru punerea in aplica ...

Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de comunicatii de interes national si conditiile impleme
Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de com ...