Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Admiterea cererii de inscriere la concurs nu putea avea semnificatia unui acord tacit din partea angajatorului pentru incheierea contractului de munca in conditiile vizate de candidat

Admiterea cererii de inscriere la concurs nu putea avea semnificatia unui acord tacit din partea angajatorului pentru incheierea contractului de munca in conditiile vizate de candidat

  Publicat: 19 Jul 2021       221 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie,
Pe rol solutionarea apelului formulat de apelanta-reclamanta C.E.– PR IN SINDICA TUL L.din MEDICINA SCOLARA, impotriva Sentintei civile nr. 3818 din data de 26.06.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata-parata ADMINISTRATIA S. sI S.M.din BUCURESTI, avand ca obiect - obligatie de a face.

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parte dintr-un proces
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Piedica in incheierea casatoriei,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. x, reclamanta C.E. a solicitat in contradictoriu cu pa rata Administratia S. si S.M. bucuresti pronuntarea unei hotarari prin care parata sa fie obligata sa incheie un al doilea contract individual de munca cu timp partial, pe durata nedeterminata, pentru atributiile suplimentare, prin cumul de functii, aferente postului de asistent medical principal in cadrul Cabinetului medical prescolar situat in incinta Gradinitei nr. 3 din Municipiul Bucuresti, sector 3, post aferent pozitiei nr. 884 din statul de functii pentru care a promovat concursul si sa acorde salariul corespunzator pentru postul castigat prin concurs, cu cheltuieli de judecata .


Prin Sentinta civila nr. 3818 din data de 26.06.2019, Tribunalul Bucuresti a respins actiunea ca neEa€¹ntemeiatCŽ.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:


Reclamanta este angajata a paratei Administratia S. si S.M. bucuresti, in temeiul contractului individual de munca nr. 180/31.05.2013, ocupand functia de asistent medical principal general (S), in cadrul Gradinitei nr. 3, fiind incadrata pe perioada nedeterminata si cu norma intreaga de 8 ore/zi, 40 ore pe saptamana.


Prin Dec izia nr. 278/18.04.2018, s-a stabilit ocuparea prin cumul de catre reclamanta, si a functiei de asistent medical principal (PL) in cadrul cabinetului Gradinitei nr. 3, incepand cu data de 23.04.2018, cu jumatate de norma pe perioada determinata 23.04. x19.


D.inscrisurile dosarului (filele 72- 73) rezulta ca ocuparea postului prin cumul de functii a survenit in contextul vacantarii acestuia ca urmare a detasarii titularului postului intr-o alta unitate de invatamant si in baza solicitarii reclamantei de a ocupa aceasta functie, cu jumatate de norma.


Potrivit art. 29 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalulu i platit din fonduri publice, ``(1) In cazuri exceptionale, posturile vacante si temporar vacante aferente functiilor didactice, functiilor de specialitate medico-sanitara si asistenta sociala si functiilor de specialitate artistica pot fi ocupate si prin cumul de functii de personal angajat, cu respectarea prevederilor legale privind cumulul de functii si a celor referitoare la ocuparea posturilor vacante, in conditiile prevazute la alin. (2).


(2) Posturile vacante si temporar vacante aferente functiilor didactice, functiilor de specialitate medico-sanitara si asistenta sociala si functiilor de specialitate artistica, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul si de catre persoane din aceeasi unitate si numai in conditiile in care programul functiei cumulate nu se suprapune celui corespunzator functiei de baza . ``


In aceste conditii, partile au incheiat un al doilea contract de munca pe durata determinata 23.04. x19 sau pana la ocuparea postului prin concurs, pentru o fractiune de norma, respectiv 4 ore pe zi, 20 de ore pe saptamana, reclamanta urmand sa ocupe si postul de asistent medical principal in cadrul aceleiasi unitati, prin cumul de functii.


Ulterior, in urma anuntului nr. x/26.06.2018, reclamanta a participat la concursul organizat pentru ocuparea postului de asistent medical principal din cadrul Cabinetului Medical Prescolar din Gradinita nr. 3, fiind declarata admisa.


Ceea ce contesta reclamanta este faptul ca parata refuza sa valorifice rezultatul concursului organizat pentru ocuparea postului de asistent medical principal, in forma dorita de reclamanta, respectiv prin incheierea unui contract individual de munca, pe durata nedeterminata si pentru o fractiune de norma, respectiv 4 ore/zi.


In primul rand, Tribunalul a constatat ca potrivit anuntului de recrutare, angajatorul nu a specificat pentru niciunul din posturile scoase la concurs, faptul ca ocuparea acestora se va face pentru o fractiune de norma sau pe perioada determinata, intreaga procedura fiind organizata cu respectarea Ordinului nr. x pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea starii de sanatate a prescolarilor si elevilor din unitatile de invatamant de stat si particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistentei m.gratuite si pentru promovarea unui stil de viata sanatos, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit Anexei nr. 4 din Metodologie, anexa modificata prin Ordinul nr. 1294/2012, ``Normarea personalului medical din unitatile de invatamant se realizeaza dupa cum urmeaza:


b) gradinite cu program prelungit:


- gradinite cu mai putin de 100 de prescolari (1- 5 grupe):


- un post asistent medical ;


- 1/4 norma post medic;


- gradinite cu mai mult de 100 de prescolari:


- doua posturi asistent medical (asigurare doua ture) ;


- 1/4 norma post medic; ``


Or, Gradinita nr. 3 este o unitate de invatamant cu program prelungit, cu mai mult de 100 de prescolari existenti, asa cum rezulta din adresa nr. x/02.11.2018, pentru desfasurarea activitatii fiind necesar ocuparea a doua posturi de asistent medical, cu norma intreaga, si a unui post de medic, cu fractiune de norma.


Asadar, dispozitiile legale mentionate anterior obligau parata sa declanseze procedura de ocupare si a celui de-al doilea post de asistent medical, ramas vacant in urma detasarii titularului la o alta unitate de invatamant, pentru o norma intreaga si pe perioada nedeterminata, nefiind posibila o alta solutie legala in conditiile in care cifra de scolarizare a Gradinitei nr. 3, pentru anul 2018- 2019, era de 220 de prescolari.


Reclamanta cunostea cerintele ocuparii postului sau se presupune ca le cunostea, cata vreme il ocupa temporar pe perioada determinata si pana la ocuparea efectiva prin concurs. Cel de-al doilea contract individual de munca a fost incheiat doar pe perioada determinata, reclamanta a consimtit ocuparea temporara a postului pana la clarificarea situatiei juridice prin concurs, dispozitiile art. 29 alin. 2 din Legea nr. 153/2017 permitand in acest caz cumulul de functii numai in conditiile in care programul functiei cumulate nu se suprapunea celui corespunzator functiei de baza .


Prin urmare, nu a avut loc o transformare a postului, din post cu norma intreaga in post cu norma partiala, cum sustine reclamanta, parata doar a adoptat o solutie temporara de ocupare a postului de asistent medical pana la organizarea concursului, acceptand solicitarea reclamantei care lucra in aceeasi unitate, de ocuparea a postului prin cumul de functii. Fiind vorba de o functie publica, parata avea obligatia legala de a organiza concursul pentru ocuparea acestuia, cu respectarea criteriilor legale, urmand ca postul sa fie ocupat cu norma intreaga, nicidecum prin cumul de functii.


Chiar daca angajatorul cunostea situatia reclamantei, ca ocupa in cadrul aceleiasi unitati un alt post cu norma intreaga, acesta nu putea adopta o alta solutie decat aceea impusa de lege, prin ocuparea postului cu norma intreaga.


Acesta nu putea nici sa respinga participarea reclamantei la concurs cata vreme potrivit inscrisurilor, salariata indeplinea toate conditiile generale si specifice de inscriere la concurs. Fiind declarata admisa, prin obtinerea celui mai mare punctaj, reclamanta putea ocupa postul doar prin incheierea unui contract de munca cu norma intreaga, fiind in situatia ocuparii unei functii publice prin concurs, functie pentru care legea a stabilit reguli specifice in ceea ce priveste normarea personalului medical.


In ceea ce priveste pretinsul tratament discriminatoriu al angajatorului, Tribunalul a mentionat cCŽ nu poate retine existenta unor acte/actiuni de discriminare directa sau indirecta fata de reclamanta. Extrasele Revisal depuse la dosar (filele 112- 121) atesta, intr-adevar, faptul ca anumiti salariati care ocupau aceeasi functie ca reclamanta, au fost incadrati prin cumul de functii, incheind contracte de munca cu norma intreaga si cu fractiune de norma, in perioada 2013- 2016. Trebuie insa retinut ca reclamantei nu i s-a acceptat solicitarea, avand in vedere dinamica numarului de prescolari existenti in anul scolar 2018- 2019, prin urmare avand la baza considerente intemeiate. In absenta altor probe care ar putea atesta acelasi numar de prescolari si in anii 2013- 2016 cand angajatorul a adoptat solutia ocuparii posturilor de asistent medical cu fractiune de norma, nu se poate vorbi de existenta unor situatii identice sau analoage in care s-ar fi aflat salariatii nominalizati de reclamanta, si cu atat mai putin de existenta unui tratament diferit.


Pentru toate aceste considerente, Tribunalul a apreciat ca sustinerile reclamantei nu sunt intemeiate, actiunea fiind respinsa in consecinta.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, reclamanta C.E.prin S.L.din Medicina Scolara, solicitEA’nd admiterea apelului si modi fi carea in tot a sentintei pronuntate de instanta de fond, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulatCŽ.


Prin motivele de apel formulate, apelanta-reclamantCŽ a reiterat sustinerile expuse si Ea€¹n cererea de chemare Ea€¹n judecatCŽ.


Suplimentar celor din cuprinsul cererii de chemare Ea€¹n judecatCŽ, apelanta a arCŽtat cCŽ Ea€¹n cuprinsul intampinarii depuse in dosarul de fond, intimata parata ASSMB a recunoscut situatia de fapt expusCŽ in motivarea cererii de chemar e in judecata si anume aceea ca intre pCŽrti a existat incheiat incepand cu anul 2013 un contract individual de munca pe perioada nedeterminata, pentru functia de asistent medical principal, avand locul de munca in cadrul Cabinetului Medical de Medicina Generala al Gradinitei nr. 3 Bucuresti si ca in incepand cu data de 23.04.2018 si pana la data de 22.04.2019 a ocupat functia de asistent medical principal in cadrul aceluiasi Cabinet Medical de Medicina Generala al Gradinitei nr. 3, prin cumul de functii, cu contract individual de munca, cu jumatate de norma, pe perioada determinat de 1 an.


De asemenea, aceasta a arCŽtat cCŽ intimata-parata ASSMB a recunoscut prin intampinare pe cel de-al doilea post de asistent medical existent in cadrul Cabinetului Medical de Medicina Generala al Gradinitei nr. 3 Bucuresti a fost scos la concurs si ca s-a inscris la concurs, ca a indeplinit conditiile de inscriere la concurs si ca a fost declarata admisa la concurs. Asa cum rezulta din inscrisurile administrate in dosarul de fond si din cele confirmate de intimata parata ASSMB prin intampinare, la data la care Ea€¹nscrierii la concurs pentru cel de-al doilea post de asistent medical existat in cadrul Cabinetului Medical situat in Gradinita nr. 3 Bucuresti, avea raporturi de munca cu intimata-parata si ocupa, prin cumul, postul scos la concurs in baza unui contract individual de munca cu jumatate de norma pe perioada determinata. s-a inscris la concurs pentru ca cel de-al doilea contract de munca, pe care il avea incheiat cu intimata parata, pe perioada determinata sa se modifice in contract de munca pe perioada nedeterminata. Postul pentru care solicitCŽ valorificarea rezultatelor concursului este l. si nu exista nici un impediment pentru angajarea prin cumul de functii in cadrul aceluiasi angajator .


A mai arCŽtat cCŽ Ea€¹n perioada in care a ocupat prin cumul de functii doua posturi de asistent medical si-a indeplinit in mod corespunzator si la timp toate atributiile de serviciu pe care le avea inscrise in fisa postului, pentru ambele posturi detinute pe baza de contract de munca .


Intimata-parata cunostea la data la care s-a inscris la concurs situatia sa si avea posibilitatea sa o informeze ca dupa ce va promova concursul nu se vor valorifica rezultatele concursului, ceea ce nu s-a intamplat. Intimata-parata in calitate de angajator avea obligatia de informare, obligatie pe care nu si-a indeplinit-o, iar din aceasta perspectiva se poate aprecia ca intimata parata se afla in culpa. Informarea prealabila a unui salariat la momentul inscrierii la un concurs, inainte de sustinerea unui concurs, nu reprezinta o ingradire a dreptului de a se inscrie la un concurs sau de a participa la concurs cum a afirmat in mod neintemeiat si cu incalcarea principiului bunei credinte intimata parata prin intampinare. Obligatia de informare a unui persoane inainte de a se inscrie la concurs este o obligatie legala, pe care intimata ASSMB nu si-a indeplinit-o. Intimata a incalcat si principiul bunei-credinte care trebuie sa guverneze raporturile de munca motivat de faptul ca nu a informat-o la momentul inscrierii la concurs ca in situatia in care va fi declarata admisa la concurs nu va valorifica rezultatele concursului, iar prin aceasta i s-a produs o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin valorificarea rezultatelor concursului.


A mai sustinut apelanta cCŽ, prin acceptarea inscrierii sale la concurs, se poate aprecia in mod rezonabil ca intimata parata ASSMB si-a dat acordul de principiul ca in cazul in care va castiga concursul, sa ii incheie un al doilea contract de munca, prin cumul de functii, cu timp partial, pe perioada nedeterminata. Un angajat care se inscrie la un concurs intocmeste un dosar de concurs care este verificat de catre persoanele desemnate sa se ocupe cu organizarea concursului, dosar care se verifica de serviciul resurse umane si de serviciul juridic, numai persoanele ale caror dosare de concurs sunt acceptate pot participa la concurs.


La momentul la care s-a inscris la concurs exista precedent la nivel de angajator, in sensul ca mai existau si alti angajati care prin cumul de functii ocupau doua functii (posturi), o functie cu timp normal de munca si o a doua functie cu timp partial de munca, aspect necontestat de intimata parata prin intampinare si pentru care s-au depus inscrisuri Ea€¹n acest sens.


A Ea€¹nvederat apelanta cCŽ Ea€¹n anuntul de inscriere la concurs nu este mentionat ca o conditie de admisibilitate privind ocuparea postului o constituie incheierea unui contract de munca cu norma intreaga, iar din aceasta perspectiva este neintemeiata apararea formulata de intimata paratei prin intampinarea depusa in dosarul de fond, precum ca ocuparea postului este conditionata de incheierea unui contract de munca cu norma intreaga. Intimata-parata nu a depus in dosarul de fond inscrisuri din care sa rezulte ca in cazul altor angajati care ocupa prin cumul de functii doua posturi de asistent medical, unul cu timp integral de munca si al doilea cu timp partial, ar fi scos la concurs pentru acestia un post cu timp partial. Nu a facut dovada ca in cazul angajatelor comparabile, indicate prin actiune, ar fi dat anunturi de concurs pentru posturi cu timp partial de munca, care pot fi ocupate prin cumul de functii. In cazul angajatelor comparabile, optiunea privind ocuparea posturilor cu timp partial, prin cumul, s-a facut dupa castigarea concursului, si nu inainte cum a incercat sa acrediteze ideea intimata in fata instantei de fond .


Motivele invocate de intimata parata prin intampinare, in ceea ce priveste refuzul de a valorifica rezultatele concursul pe care l-a promovat, sunt neintemeiate si nepertinente, aspect de natura a dovedi ca exista posibilitatea valorificarii rezultatelor concursului.


A sustinut apelanta cCŽ ASSMB nu poate considera vacant postul pentru care a fost promovat concursul in conditiile in care concursul nu a fost anulat si rezultatele acestuia au fost facute publice prin publicarea lor pe site-ul ASSMB, iar dupa promovarea concursului a solicitat incheierea unui al doilea contract individual de munca .


FCŽcEA’nd referire la art. 35 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), apelanta a mentionat cCŽ legea nu interzice ca un angajat sa ocupe mai multe posturi prin cumul in cadrul aceluiasi angajator . Intimata parata prin intampinarea formulata si depusa in dosarul de fond nu a invocat nici o interdictie prevazuta in mod expres de lege privind incheierea a unui contract de munca, cu timp partial, prin cumul de functii, ca urmare a promovarii concursului. Cel de-al doilea post de asistent medical din cadrul Cabinetului Medical al Gradinitei nr. 3 Bucuresti poate fi ocupat pe baza de contract individual de munca cu timp partial, prin cumul de functii, fara sa fie afectat programul de functionare al gradinitei, fara sa fie afectata buna desfasurarea a activitatii, asa cum rezulta din inscrisurile administrate in dosarul de fond .


In raport de prevederile art. 103 si art. 106 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a aceasta a precizat cCŽ a solicitat sa fie salarizata prin cel de-al doilea contract individual de munca proportional cu durata timpului de munca efectiv lucrat. Nu se incalca prevederile legale privind timpul de munca urmat de timpul de odihna in situatia in care ocupCŽ prin cumul doua functii in cadrul aceluiasi angajator .


Intimata parata si-a formulat in fata instantei de fond aparari cu incalcarea principiului bunei - credinte, afirma nd cCŽ desi ar presta munca cu timp partial, ar fi remunerata conform postului ocupat prin concurs, respectiv pentru o norma intreaga. Salarizarea s-ar realiza in conformitate cu prevederile legale adica corespunzator timpului de munca in situatia in care se valorifica rezultatele concursului pe care l-a promovat.


A mai arCŽtat apelanta cCŽ cererile de inscriere la concurs sunt formulare tipizate, pe acestea nefiind prevazuta o rubrica unde sa se specifice daca persoana care se inscrie la concurs solicita ocuparea postului cu timp integral de munca sau cu timp partial de munca . Ulterior, in cererea de valorificare a rezultatelor concursului, angajatul precizeaza daca solicita angajarea cu timp partial sau integral de munca . din centralizatorului cu rezultatele finale la concurs din data de 01.08.2016 nu rezulta ca angajata comparabila D.I. ar fi sustinut concurs in vederea ocuparii unui post de asistent medical vacant cu jumatate de norma, cum a incercat in mod nereal sa acrediteze ideea parata in fata instantei de fond . Pe cererile altor angajate comparabile au fost efectuate ulterior mentiunile privind timpul de lucru, aspect care rezulta dintr-o analiza obiectiva a continutului acelor cererii.


A concluzionat apelanta cCŽ sentinta civila pronuntata de instanta de fond este netemeinica si nelegala, apreciind cCŽ o analiza obiectiva si impartiala a actiunii pe care a care a promovat-o si a probatoriului administrat, precum si o corecta aplicare a legii ar fi condus la o alta solutie decat ceea la care s-a oprit instanta de fond .


In completarea motivelor de apel a invederat urmCŽtoarele aspecte (parte dintre acestea regasindu-se si in motivele initiale):


Motivarea Sentintei civile nr. 3818 din data de 26.06.2019 nu este clara, nu face referire la probele administrate si nu este in concordanta cu acestea. Motivarea sentintei civile pronuntate de instanta de fond este lacunara si neconvingatoare. Instanta de fond nu a facut o corecta aplicare a legii in motivarea sentintei civile pronuntate. Instanta de fond i-a atribuit in motivarea sentintei civile pronuntate sustineri pe care nu le-a formulat. Unghiul de abordare al cauzei de catre instanta de fond a fost partinitor la adresa paratei, lipsit de impartialiate. Instanta de fond si-a motivat solutia pronuntata si pe considerente care nu au facut obiectul unei dezbateri contradictorii si fata de care nu a putut sa formuleze aparari, iar prin aceasta a incalcat principiul contradictorialitatii. Instanta de fond nu a aratat in motivarea sentintei civile pronuntate de ce apar ar ile formulate nu au fost primite. Instanta de fond a retinut in motivarea sentintei civile pronuntate apararile formulate de parata, aparari care nu au fost dovedite prin probele.


Motivarea sentintei civile pronuntate de instanta de fond nu respecta exigentele art. 6 alin. l din CEDO si nu a fost redactata in termen de 30 de zile de la pronuntare.


Articolul 29 din Legea nr. 153/2017, invocat de instanta de fond in motivarea sentintei pronuntate, se refera la posibilitatea ocuparii unor posturi temporar vacante prin cumul de functii pana la momentul la care postul este scos la concurs. Acest articol nu instituie o interdictie de ocupare a unui post, prin cumul de functii, in situatia in care un angajat a participat la concursul organizat in vederea ocuparii postului vacant si a castigat concursul pentru un al doilea post in cadrul aceluiasi angajator . Articolul 29 din Legea nr. 153/2017 nu inter zice participarea salariatilor la concu r surile organizate de angajatorul lor in vederea ocuparii unui al doilea post in cadrul aceluiasi angajator prin cumul de functii. Nu este permis a se adauga la lege sau a i se atribui pe cale de interpretare legiuitorului ceea ce acesta nu a inteles sa exprime in terminis. Legea trebuie sa fie clara si previzibila.


Articolul 35 alin. l din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care sunt aplicabile in prezenta cauza, recunoaste dreptul salariatilor de a muncii la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, prin cumul de functii.


Apelanta s-a inscris la concurs pentru ocuparea unui al doilea post vacant existent in cadrul angajatorului, a promovat concursul, dupa care a solicitat valorificarea rezultatelor concursului. La concurs nu s-a mai inscris un alt candidat, pentru postul pentru care aceasta a fost declarata admisa la concurs.


La nivel de angajator, exista angajati care ocupa doua posturi prin cumul de functie, un post cu norma intreaga si un al doilea post cu timp partial de lucru, aspect retinut si de instanta de fond in motivarea sentintei civile pronuntate. Legea trebuie sa se aplice in mod egal fata de toti salariati. La data la care apelanta s-a inscris la concurs, la nivel de angajator exista prec edent, in sensul ca mai erau si alti angajati care ocupau doua posturi de asistent medical in cadrul ASSMB, care aveau incheiate doua contracte de munca si anume un contract de mu n ca cu timp partial si un contract de munca cu timp integral, ambele contracte fiind incheiate pe perioada nedeterminata.


Dupa ce a promovat concursul apelanta a solicitat incheierea unui al doilea contract de munca cu timp partial, pe perioada nedeterminata, prin cumul de functii pentru postul pentru care a fost declarata admisa la concurs. A solicitat incheierea celui de-al doilea contract de munca cu timp partial pentru a nu exista o suprapunere a progr a mului de lucru. din probele administrate in dosarul de fond rezulta ca indeplineste conditiile pentru a ocupa cel de-al doilea post de asistent medical pentru care a fost declarata admisa la concurs.


Nu exista nici o prevedere in legislatie, clara, e xpresa si explicita care sa int e r zica ocuparea celui de-al doilea post de asistent medical existent in cadrul unei gradinite cu timp partial, prin cumul de functii.


In cadrul Gradinitei nr 3 din sectorul 3, Bucuresti, sunt prevazute doua posturi de asistent medical, iar raportat la program ul de functionare al gradinitei nu exista nici un impediment ca cel de-al doilea post de asistent medical sa fie ocupat pe baza de contract de munca cu timp partial.


C ererile de inscriere la concurs sunt formulare tipizate, pe acestea nu exista o rubrica unde salariatul sa poata opta cu privire la timpul de lucru. In cazul angajatelor comparabile este completat cu pixul, cu scris de mana pe cererea tipizata solicitarea privind ocuparea postului cu timp partial. Instanta de fond nu avea de unde sa stie cand a fost facuta mentiunea respectiva pe cererile angajatelor comparabile, respectiv inainte de sustinerea concursului sau dupa sustinerea concursului. Nu s-a facut dovada cu inscrisuri de catre intimata parata ca in cazul angajatelor care au incheiate doua contracte de munca cu intimata ASSMB, ca s-ar fi organizat concurs pentru ocuparea unui post vacant de asistent medical cu jumatate de norma, ca in anuntul de concurs s-ar fi precizat in mod expres ca se organizeaza concurs in vederea ocuparii unui post de asistent medical cu jumatate de norma.


In motivarea actiunii promovate si in cuprinsul notelor scrise depuse in dosarul de fond subsemnata a invocat si incalcarea principiului nediscriminarii si al egalitatii de tratament de catre intimata, astfel ca in raport de dispozitiile art. 27 alin. 3 din OG 137/2000 cu modificarile si completarile ulterioare instanta de fond ar fi trebuit sa dispuna citarea Consiliului N.pentru Combaterea Discriminarii, in calitate de expert pe prob leme de discriminare, cu o copie de pe actiune, intampinare, notele scrise si inscrisurile depuse de parti pentru ca acesta sa formuleze si sa depuna la dosar un punct de vedere in legatura cu aspectele legate de incalcarea principiului nediscriminarii.


In mod gresit si cu o motivarea lacunara si neconvingatoare a retinut instanta de fond ca intimata nu ar fi comis o fa p ta de discriminare directa sau indirecta. Instanta nu a analizat elementele constitutive ale faptei de discriminare in motivarea sentintei civile pronuntate. din inscrisurile administrate in dosarul de fond, rez ulta ca in situatii comparabile intimat a a aplica un tratament diferit si ca la baza refuzului intimatei de a valorifica rezultatele concursului a stat si o fapta de discriminare .


Prin intampinarea formulata, intimata Administratia S. si S.M. bucuresti a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea Sentintei civile nr. 3818/26.06.2019 ca fiind temeinica si legala.


In cuprinsul intampinarii s-a aratat ca apelanta este angajata in temeiul contractului individual de munca nr. 180/31.05.2013, ocupand functia de asistent medical principal generalist (S), in cadrul Gradinitei nr. 3, fiind incadrata pe perioada nedeterminata si cu norma intreaga de 8 ore/zi, 40 de ore pe saptamana.


Prin Decizia nr. 278/18.04.2018, s-a stabilit ocuparea prin cumul de catre apelanta si a functiei de asistent medical principal (PL) in cadrul cabinetului medical de la Gradinita nr. 3, incepand cu data de 23.04.2018, cu jumatate de norma pe perioada determinata 23.04. x19.


In aceste conditii, partile au incheiat un al doilea contract de munca pe durata determinata sau pana la ocuparea postului prin concurs, pentru o fractiune de norma, respectiv 4 ore pe zi, 20 de ore pe saptamana, apelanta urmand sa ocupe si postul de asistent medical principal in cadrul aceleiasi unitatii, prin cumul de functii.


Ulterior, in urma anuntului nr. x/26.06.2018, reclamanta a participat la concursul organizat pentru ocuparea postului de asistent medical principal din cadrul Cabinetului Medical Prescolar din Gradinita nr. 3, fiind declarata admisa.


s-a precizat ca unitatea de invatamant anterior mentionata este o unitate cu program prelungit, avand un numar de prescolari mai mare de 100, pentru desfasurarea activitatii fiind necesara ocuparea a doua posturi de asistent medical, cu norma intreaga, conform Anexei nr. 4 din Metodologia privind examinarea starii de sanatate a prescolarilor si a elevilor din unitatile de invatamant de stat si particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistentei m.gratuite si pentru promovarea unui stil de viata sanatos.


Astfel, instanta, in mod temeinic si legal, a retinut ca a. S. S. M. B. a fost nevoita sa declanseze procedura de ocupare si a celui de-al doilea post de asistent medical, nefiind posibila o alta solutie legala in conditiile in care cifra de scolarizare a Gradinitei nr. 3, pentru anul 2018- 2019 era de 220 de prescolari. In atare conditii, apelanta cunostea cerintele ocuparii postului sau se presupune ca trebuia sa le cunoasca, cata vreme il ocupa temporar pe perioada determinata, pana la ocuparea efectiva prin concurs.


Instanta de fond, in mod corect, a retinut ca apelanta a consimtit la ocuparea temporara a postului pana la clarificarea situatiei juridice prin concurs, dispozitiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 permitand in acest caz cumulul de functii numai in conditiile in care programul functiei cumulate nu se suprapunea celui corespunzator functiei de baza . Prin urmare, nu a avut loc o transformare a postului din post cu norma intreaga in post cu norma partiala, cum, in mod eronat insinueaza apelanta, subscrisa a. S. S. M. B. doar a adoptat o solutie temporara, acceptand .lucra in aceeasi unitate, de ocupare a postului prin cumul de functii.


Fiind vorba de o functie publica, intimata a. S. S. M. B. avea obligatia legala de a organiza concurs pentru ocuparea acesteia, cu respectarea criteriilor legale, urmand ca postul sa fie ocupat cu norma intreaga, nicidecum prin cumul de functii. Tribunalul, in mod corect, a retinut ca, chiar daca angajatorul cunostea situatia apelantei-reclamante ca ocupa in cadrul aceleiasi unitati un alt post cu norma intreaga, acesta nu putea adopta o alta solutie decat aceea impusa de lege, respectiv ocuparea postului cu norma intreaga. Intimata nu putea nici sa respinga participarea reclamantei la concurs, cata vreme, potrivit inscrisurilor, salariata indeplinea toate conditiile generale si specifice de inscriere la concurs. Fiind declarata admisa, prin obtinerea celui mai mare punctaj, apelanta-reclamanta putea ocupa postul doar prin incheierea unui contract de munca cu norma intreaga, fiind in situatia ocuparii unei functii publice prin concurs, functie pentru care legea a stabilit reguli specifice in ceea ce priveste normarea personalului medical.


Referitor la pretinsul tratament discriminatoriu al angajatorului, in mod temeinic si legal, Tribunalul a retinut ca nu exista acte/actiuni de discriminare directa sau indirecta fata de reclamanta. Sustinerile reclamantei ca au existat in trecut anumiti salariati care au fost incadrati prin cumul de functii, incheind contracte cu norma intreaga sau cu fractiune de norma, nu au fost probate in cauza, instanta constatand ca nu se poate vorbi de existenta unor situatii identice sau analoage in care s-ar fi aflat salariatii nominalizati de reclamanta.


Prin raspunsul la intampinare si notele scrise depuse la dosar, apelanta a solicitat inlaturarea apararilor formulate de intimata prin intam pinare, formuland urmatoarele precizari:


Cel de-al doilea contract individual de munca, cu timp partial pe care l-a avut incheiat cu intimata in perioada aprilie 2018 - aprilie 2019 nu face obiectul prezentului dosar, astfel ca referiri1e instantei de fond existenta acestui contract nu au relevanta in raport de obiectul prezentului dosar si de limitele investirii instantei.


Faptul ca alte angajate din cadrul ASSMB pot ocupa doua functii de asistent medical, prin cumul de functii in cadrul aceluiasi angajator, si anume o functie cu timp integral si a doua functie cu timp partial, este de natura sa faca dovada faptului ca nu exista niciun impediment legal sau de alta natura pentru a se valorifica rezultatele concursului.


Trebuie facuta o distinctie clara intre informarea unui salariat si interzicerea participarii acestuia la un concurs. Faptul ca informezi un salariat la momentul inscrierii la concurs ca nu va putea ocupa postul pentru care se inscrie la concurs prin cumul nu echivaleaza cu interzicerea participarii acestuia la concurs. Obligatia de informare este prevazuta de art. 17 alin. 1 si alin. 3 lit.1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Discriminarea se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:


- tratarea diferita a doua sau mai multe persoane aflate in situatii identice sau comparabile;


- lipsa unei justificari obiective si rezonabile pentru tratamentul diferit.


Incalcarea principiului egalitatii si al nediscriminarii poate fi constatat in cazul in care se aplica un tratament juridic diferentiat unor situatii egale, fara a exista o motivare obiectiva si rezonabila. O fapta poate fi calificata ca fiind fapta de discriminare, daca indeplineste cumulativ mai multe conditii: existenta unui tratament diferentiat aplicat unor situatii analoge; tratamentul diferit sa se manifeste prin excludere, deosebire, restrictie; existenta unor persoane sau situatii aflate pe pozitii comparabile; tratamentul diferit sa aiba drept scop sau efect restrangerea, inlaturarea, recunoasterii, a folosintei sau a exercitarii in conditii de egalitate, a unui drept recunoscut de lege; tratamentul diferentiat sa nu fie justificat obiectiv de un s c op legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sa nu fie adecvate si necesare.


O analiza a motivarii sentintei civile pronuntate de instanta de fond releva faptul ca instanta de fond a omis a analiza daca fapta de discriminare invocata indeplineste sau nu conditiile pentru a putea fi calificata drept fapta de discriminare . Lipsa analizei elementelor care trebuie indeplinite pentru ca o fapta sa poata fi calificata drept fapta de discriminare echivaleaza cu necercetarea unei aparari esentiale care constituie o incalcare a dreptului la un proces echitabil.


Inalta Curte de Casatie si Justitie, in jurisprudenta sa, a statuat ca principiul egalitatii sau nediscriminarii consta in aceea ca persoane care se gasesc intr-o situatie identica au dreptul la un tratament identic. Functia sa este aceea de a preveni formularea de distinctii arbitrare si de a evita diferente de tratament juridic fara motive obiective.


Intimata a facut o diferenta intre angajati aflati in situatii comparabile si nu a invocat nici o justificare obiectiva, rezonabila in legatura cu diferenta de tratament juridica aplicata, context in care apelanta invoca restrangerea dreptului la munca .


Apelanta arata ca, in calitate de persoana care se considera discriminata, a indicat situatii comparabile, angajati aflati intr-o situatie comparabila, a facut dovada diferentei de tratament, in schimb intimata asupra careia plana acuzatia de discriminare nu a demonstrat ca diferenta de tratament este fondata pe criterii obiective.


Instanta de fond a omis prevederile art. 27 alin. 4 din OG 137/2000 si prevederile art. 19 din Directiva 2006/54/CE atunci cand se refera la sarcina probei in cazul faptei de discriminare, fapta pentru care judecarea unei cauze are loc cu citarea obligatorie a Consiliului N.pentru Combaterea Discriminarii.


Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urmatoarele Cod procedura civila, Curtea constata urmatoarele:


Cu titlu prealabil, se retine ca desi apelul are efect devolutiv, provocand o noua judecata asupra fondului, atat in fapt, cat si in drept, nu poate fi ignorat faptul ca acesta este o cale de atac indreptata impotriva hotararii pronuntate in prima instanta, prin care se asigura controlul judiciar de catre o instanta de grad superior, in limitele stabilite de partea care a declarat apel in situatia motivarii apelului, cum este cazul in speta.


Obiectul apelului il constituie, deci, hotararea de prima instanta, urmand ca instanta de apel sa verifice legalitatea si temeinicia sentintei atacate, in raport de criticile aduse hotararii apelate, asa cum rezulta din dispozitiile art. 477 alin. 1 si 479 alin. 1 din Codul de procedura civila.


Sub un prim aspect, criticile apelantei vizand motivarea hotararii primei instante nu pot fi primite.


In acest sens, se are in vedere ca, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura civila, in considerentele hotararii ``se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor``.


D.hotararea apelata in cauza rezulta cu claritate considerentele de fapt si de drept care au stat la baza rationamentului instantei si la pronuntarea solutiei adoptate, prima instanta analizand in mod obiectiv situatia de fapt pe baza probelor administrate in cauza (cu indicarea filelor dosarului) si a dispozitiilor legale aplicabile.


Potrivit principiilor deprinse din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, obligatia pe care o impune art. 6 par.1 din Conventie instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument, ci argumentele pot fi analizate global, printr-un rationament juridic de sinteza, fiind suficient ca din intregul hotararii sa rezulte ca a raspuns acestor argumente in mod implicit.


Cu alte cuvinte, chiar daca in motivarea hotararii nu se regasesc literal toate sustinerile invocate de parti, sentinta nu este susceptibila de a fi reformata.


Prin urmare, avand in vedere ca din analiza efectuata de prima instanta se desprind argumentele pentru care sustinerile si apararile partilor au primit eficienta, respectiv au fost inlaturate, nu poate fi retinuta incalcarea art. 6 par.1 din CEDO.


Desi face referire la faptul ca prima instanta i-a atribuit sustineri pe care nu le-a formulat, apelanta nu mentioneaza care sunt sustinerile in cauza.


Cat priveste termenul de redactare a motivarii, art. 426 alin. 5 din Codul de procedura civila prevede ca hotararea redacteaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare, urmand ca, in cazuri temeinic justificate, acest termen sa fie prelungit cu cate 30 de zile, de cel mult 2 ori. De altfel, este de mentionat faptul ca termenul prevazut pentru redactarea hotararii nu afecteaza valabilitatea hotararii.


In ceea ce priveste celelalte argumente invocate de apelantOa€˜ Ea€¹n combater ea solutiei din hotara rea apelatOa€˜, se constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente si o justa apreciere a materialului probator administrat.


Astfel, se retine cOa€˜ apelanta a re calitatea de angajat a a intimatei, in temeiul unui contract individual de munca pe perioada nedeterminata si cu norma intreaga (8 ore/zi, 4 0 de ore pe saptamana), ocupand functia de asistent medical principal general (S) in cadrul Cabinetului prescolar al Gradinitei nr. 3 Bucuresti.


Prin Decizia nr. 278/18.04.2018 emisa de intimata, s-a hotarat ocuparea de catre reclamanta prin cumul si a functiei de asistent medical principal (PL) in cadrul cabinetului aceleiasi unitati incepand cu data de 23.04.2018, cu jumatate de norma, pe perioada determinata 23.04. x19.


Pentru acest din urma post, p artile au incheiat un al doilea contract de munca pe durata determinata 23.04. x19 sau pana la ocuparea postului prin concu rs, pentru o fractiune de norma (4 ore/zi, 20 de ore pe saptamana).


La data de 20.07.2018 apelanta a sustinut concursul organizat pentru ocuparea postul ui de asistent medical principal (PL), concurs in urma caruia a fost declarata admisa.


Asa cum a constatat si prima instanta, din anuntul de concurs nu a rezultat ca ocuparea posturilor alocate concursului mentionat urma sa se realizeze pentru o fractiune de norma sau pe perioada determinata.


Avand in vedere ca incheierea contractului individual de munca pe perioada nedeterminata cu norma intreaga reprezinta regula in aceasta materie, nu poate fi primitOa€˜ sustinerea apelantei referitoare la necesitatea inserarii in anuntul de concurs a unei mentiuni exprese cu privire la tipul de contract aferent postului, respectiv cu norma intreaga sau cu timp partial. din aceasta perspectiva, Curtea apreciaza ca un asemenea asp ect se impuneau a fi indicat d oar in cazul scoaterii la concurs a unor posturi pentru care ocuparea se facea in conditii atipice.


In aceeasi ordine de idei, nu poate fi retinutOa€˜ omisiunea de informare, invocatOa€˜ de apelantOa€˜, cu privire la situatia postului scos la concurs, cu atEA’t mai mult cu cEA’t aceasta ocupa temporar respectivul post, fapt de natura sa nasca presupunerea rezonabila cOa€˜ avea cunostinta de situatia lui.


Referirile instantei de fond la textul art. 29 din Legea nr. 153/2017 au fost facute in contextul in care aceste dispozitii legale au fost indicate ca temei al Deciziei nr. 278/18.04.2018 emise de intimata, iar cumul ul de functii a fost invocat de apelanta Ea€¹n motivele actiunii. Ca atare, luarea in discutie a temeiului respectiv si a existentei celui de-al doilea contract de munca nu poate fi considerata drept o incalcare a principiului contradictorialitatii si nici o depasire a limitelor investirii instantei.


In acord cu prima instantOa€˜, Curtea retine cOa€˜ cererea de Ea€¹nscriere a apelantei la concurs nu putea fi respinsOa€˜ de intimatOa€˜ pe motiv cOa€˜ ocupa un alt post cu normOa€˜ Ea€¹ntreagOa€˜, deoarece verificarea un ui asemenea aspect excedea conditiilor generale si speciale de inscriere, constituind o limitare nejustificatOa€˜ a dreptului de participare la concurs. In aceste conditii, admiterea cererii de Ea€¹nscriere la concurs nu putea avea semnificatia unui acord tacit din partea intimatei pentru Ea€¹ncheierea contractului de muncOa€˜ Ea€¹n conditiile vizate de apelantOa€˜, mai ales cOa€˜ acestea nu reieseau din cererea de concurs si nici nu s-a fOa€˜cut dovada formula rii lor Ea€¹n altOa€˜ modalitate, Ea€¹n situatia Ea€¹n care tipizatul nu permitea inserarea unor mentiuni de acest gen.


Principalul motiv pentru care prima instantOa€˜ a respins actiunea reclamantei a fost acela referitor la necesitatea ocupOa€˜rii a douOa€˜ posturi de asistent medical in cadrul Cabinetului prescolar al Gradinitei nr. 3, unitate de Ea€¹ nvatamant cu program prelungit, avand o cifrOa€˜ de scolarizare ce depOa€˜sea 100 de prescolari Ea€¹n anul 2018- 2019, situatie Ea€¹n raport de care s-a retinut incidenta di spozitiilor referitoare la normarea personalului medical din Metodologia privind examinarea starii de sanatate a prescolarilor si elevilor din unitatile de invatamant de stat si particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistentei m.gratuite si pentru promovarea unui stil de viata sanatos, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si al ministrului sanatatii nr. 5.298/1. 668/2011.


Potri vit Anexei nr. 4 din Metodologia amintitOa€˜, anexa modificata prin Ordinul nr. 1294/6555 din 18 decembrie 2012, ``Normarea personalului medical din unitatile de invatamant se realizeaza dupa cum urmeaza: (..)


b) gradinite cu program prelungit:


- gradinite cu mai putin de 100 de prescolari (1- 5 grupe):


- un post asistent medical;


- 1/4 norma post medic;


- gradinite cu mai mult de 100 de prescolari:


- doua posturi asistent medical (asigurare doua ture) ;


- 1/4 norma post medic; ``


FatOa€˜ de continutul dispozitiei evocate si de cifra de scolarizare la nivelul unitOa€˜tii de Ea€¹nvOa€˜tOa€˜mEA’nt prescolar Ea€¹n discutie, care se Ea€¹ncadra Ea€¹n ultima ipoteza a textului legal, Curtea constatOa€˜ cOa€˜ prima instantOa€˜ a apreciat Ea€¹n mod just incidenta acestor prevederi, asigurarea a douOa€˜ ture Ea€¹nsemnand doua posturi cu normOa€˜ Ea€¹ntreagOa€˜, context in care nu poate fi retinutOa€˜ afirmatia privind existenta unui refuz neEa€¹ntemeiat din partea intimatei cu privire la Ea€¹ncheierea unui contract cu timp partial.


In plus, sub acest aspect, Curtea are Ea€¹n vedere prerogativa angajatorului prevOa€˜zutOa€˜ de art. 40 alin. 1 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), de a-si organiza activitatea, care se rOa€˜sfrEA’nge inclusiv asupra stabilirii timpului de lucru al salariatilor, dar si faptul cOa€˜ dispozitiile art. 104 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) conferOa€˜ angajatorilor posibilitatea de a aprecia cu privire la oportunitatea Ea€¹ncheierii unui contract cu timp partial.


Curtea noteazOa€˜ cOa€˜ dispozitiile art. 35 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), de care se prevaleazOa€˜ apelanta, nu prezintOa€˜ relevantOa€˜ de vreme ce Ea€¹n cauzOa€˜ nu se pune problema de principiu a interzicerii cumului de functii, ci aceea a situatiei postului scos la concurs si a necesitOa€˜tii asigurOa€˜rii personalului medical pentru o unitate de Ea€¹nvOa€˜tOa€˜mEA’nt cu peste 100 de prescolari.


Argumentul apelantei referitor la lipsa citarii Consiliului N.pentru Combaterea Discriminarii nu poate fi primit atEA’ta timp cEA’t din cuprinsul cererii de chemare in judecata nu rezulta ca s-a formulat petit pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, astfel cum prevede art. 27 alin. 1 si 3 din Ordonanta nr. 137/2000 pentru solutionarea cauzelor in care citarea Consiliului este obligatorie


Cum tratamentul discriminator a fost invocat numai in motivele de fapt ale cererii de chemare in judecata, dispozitiile mentionate nu-si gasesc aplicabilitatea. Pe de alta parte, Curtea noteaza conduita procesuala a reclamantei-apelante care nu a solicitat nici prin actiunea introductiva si nici ulterior, pe parcursul judecatii la instanta de fond, citarea in cauza a Consiliului N.pentru Combaterea Discriminarii.


Nu este intemeiata nici critica privind neanalizarea de catre prima instanta a situ atiei de discriminare, in conditiile in care judecatorul fondului a mentionat in mod explicit ca nu poate fi retinuta existenta unui tratament discriminatoriu, expunand in sustinerea acestei concluzii argumentele care diferentiaza situatia analizata de aceea existenta la nivelul anilor 2013- 2016, cand angajatorul a adoptat solutia de ocupare a posturilor de asistent medical cu fractiune de norma.


In acest context, f aptul ca judecatorul fondului nu a expus din punct de vedere teoretic elementele constitutive ale situatiei de discriminare si nu s-a referit in mod detaliat la elemente le constitutive nu echivaleaza cu necercetarea tratamentul ui diferentiat, asa cum sustine apelanta.


Curtea apreciaza ca fiind corecta retinerea primei instante potrivit careia imprejurarile invocate de apelanta nu justifica concluzia existentei unei discriminari. Tratamentul reclamat ar fi avut caracter discriminatoriu pentru apelanta numai in masura participarii acesteia la acelasi concurs cu persoanele aflate in situatii identice sau la concursuri diferite derulate insa in aceleasi conditii factuale, situatii neevidentiate de probatoriul administrat la prima instanta.


Suplimentar celor retinute de prima instanta, Curtea subliniazOa€˜ ca, desi apelanta a invocat o situatie de discriminar e intr-un raport de munca, aceasta nu a invederat nici un criteriu de dis criminare directa sau indirecta.


Discriminarea este definita in art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000, ca fiind, orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.``


Principiul nediscriminarii este transpus si in planul raporturilor de munca, fiind reglementat in art. 5 din Cod ul muncii: ``In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.


Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.


Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.


Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.``


In sinteza, se poate considera discriminare diferentierea bazata pe un criteriu, care aduce atingere unui drept .


In sfera de reglementare a OG nr. 137/2000, salariatului ii revine sarcina de a prezenta instantei fapte pe baza carora se poate prezuma existenta unei discriminari directe sau indirecte, bazata pe vreunul din criteriile de discriminare prevazute de lege. Prezumtia existentei unei discriminari in favoarea salariatului nu se naste automat, ci este conditionata de prezentarea unor fapte, actiuni, masuri concrete, intemeiate pe unul criteriile legale de discriminare, de natura sa indice, chiar si numai la nivel de aparenta existenta unei situatii discriminatorii. Numai in acest context sarcina probei se transfera la angajator care este tinut sa dovedeasca ca nu a avut loc un tratament discriminatoriu.


Cata vreme apelanta nu a indicat criteriul de discriminare pe care angajatorul l-ar fi avut in vedere la adoptarea faptei pretins discriminatorii, nu se poate ajunge la concluzia existentei unei discriminari a acesteia. De altfel, in lipsa criteriilor anterior mentionate, n ici existenta unor practici care sa o dezavantajeze pe apelanta nu poate fi verificata, situatie Ea€¹n care probatoriul suplimentar solicitat Ea€¹n apel in acest sens a fost apreciat de Curte ca nefiind util solutionOa€˜rii cauzei.


Pentru toate considerentele expuse, retina nd cOa€˜ motivele de apel formulate sunt nefondate, Curtea, Ea€¹n temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedura civila, va respinge apelul ca atare.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul formulat de apelanta-reclamanta C.E., domiciliata in Bucuresti, sector 3, PR IN S.L.din MEDICINA SCOLARA, cu sediul ales in Bucuresti, sector 5, 8, _- 23, impotriva Sentintei civile nr. 3818 din data de 26.06.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata-parata ADMINISTRATIA S. sI S.M.din BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti, sector 4, 3, ca nefondat.


Definitiva.


Pronuntata astazi, 04.02.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 227 din data de 4 Februarie 2020


Citeşte mai multe despre:    judecarea apelului in limitele stabilite de partea care a declarat apel in situatia motivarii apelului    termenul prevazut pentru redactarea hotararii nu afecteaza valabilitatea hotararii    admiterea cererii de inscriere la concurs nu putea avea semnificatia unui acord tacit din partea angajatorului pentru incheierea contractului de muncO‘ in conditiile vizate de candidat    prerogativa angajatorului de a-si organiza activitatea    desi apelanta a invocat o situatie de discriminare intr-un raport de munca aceasta nu a invederat nici un criteriu de discriminare directa sau indirecta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe