Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Contestatie privind durata procesului penal admisa. Noua contestatie privind durata procesului penal. Urmarire penala

Contestatie privind durata procesului penal admisa. Noua contestatie privind durata procesului penal. Urmarire penala

  Publicat: 24 Jul 2021       161 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


In cazul introducerii unei noi contestatii privind durata procesului penal in cursul urmaririi penale, dupa expirarea termenului de rezolvare a cauzei stabilit prin incheierea de admitere a unei contestatii privind durata procesului penal formulate in aceeasi cauza, judecatorul de drepturi si libertati solutioneaza noua contestatie pe baza examinarii elementelor enumerate in art. 4885 alin. (2) C. proc. pen., evaluate, conform art. 4886 alin. (3) C. proc. pen., prin raportare exclusiva la motivele intervenite ulterior contestatiei anterioare.


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
1. Caracter strain al unui element cuprins intr-un raport juridic, necesitand aplicarea unei alte legislatii nationale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Analizand contestatia formulata de persoanele vatamate A. si B., prin raportare la dispozitiile art. 4881 si urm. C. proc. pen., judecatorul de drepturi si libertati constata ca aceasta este intemeiata, in principal, pentru urmatoarele considerente:


Potrivit art. 8 C. proc. pen., care transpune in codificarea procesual penala principiul constitutional reglementat de art. 21 alin. (3) privind caracterul echitabil si termenul rezonabil al procesului, drept consacrat si de art. 6 paragraf 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, intr-un termen rezonabil.


Termenul rezonabil de desfasurare a procedurii judiciare reprezinta o componenta esentiala a dreptului la un proces echitabil, fiind instituit de prevederile legale mentionate, astfel cum reiese din continutul lor, atat in beneficiul celui invinuit de comiterea unei infractiuni, cat si in favoarea persoanei vatamate si a partii civile, subiecti procesuali care sunt, in aceeasi masura, indreptatiti la un proces cu o durata rezonabila sau la solutionarea actiunii civile intr-un interval de timp determinat.


Ca atare, in indeplinirea obligatiilor ce decurg in sarcina statului din prevederile art. 6 si art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectiv de a crea un sistem judiciar eficient, capabil sa asigure rezolvarea cauzelor intr-un termen rezonabil si sa asigure, la nivelul legislatiei nationale, un remediu efectiv, care sa permita valorificarea drepturilor si libertatilor consacrate prin Constitutie, a fost reglementata de legiuitorul roman institutia contestatiei privind durata procesului penal, ce are ca obiect si finalitate atat constatarea unor eventuale incalcari ale dreptului la solutionarea procesului intr-un termen rezonabil, astfel cum este consacrat acest principiu in cuprinsul art. 21 alin. (3) din legea fundamentala si in art. 8 C. proc. pen., cat si indreptarea unor asemenea incalcari, prin accelerarea procedurii.


Asadar, remediul instituit prin contestatia privind durata procesului penal este unul acceleratoriu, fapt ce presupune obligatia organului judiciar de a proceda la administrarea probelor ori la efectuarea altor acte de urmarire penala sau a cercetarii judecatoresti, precum si la solutionarea cauzei, fie in faza urmaririi penale, fie in etapa judecatii in fond ori in caile de atac, intr-un termen determinat, stabilit de judecatorul de drepturi si libertati ori, dupa caz, de instanta de judecata .


In acest sens, se observa ca, in cursul urmaririi penale, atributia legala de solutionare a contestatiei referitoare la durata procesului penal apartine judecatorului de drepturi si libertati din cadrul instantei competente sa judece cauza in prima instanta, asa cum prevad dispozitiile art. 4882 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.


In speta, persoanele vatamate A. si B. au contestat durata procesului penal ce formeaza obiectul dosarului nr. X. al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, ce vizeaza plangerile penale prin care acestea au reclamat savarsirea unor infractiuni de catre mai multe persoane, printre care si numitul C., magistrat cu grad corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru fapte pretins comise in calitate de procuror in cadrul acestei unitati de parchet, Directia Nationala Anticoruptie.


Prin urmare, avand in vedere ca sesizarea formulata il vizeaza, printre altii, si pe acest magistrat procuror, judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie este competent sa solutioneze prezenta cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 4882 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. coroborate cu cele ale art. 40 alin. (1) C. proc. pen.


In ceea priveste analiza referitoare la temeinicia cererii, se retine, cu titlul prealabil, ca, potrivit art. 4885 alin. (1) C. proc. pen., judecatorul de drepturi si libertati, solutionand contestatia, verifica durata procedurilor pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si se pronunta prin incheiere .


Criteriile de apreciere a caracterului rezonabil al intervalului de timp in care s-a derulat procesul penal sunt reglementate in art. 4885 alin. (2) C. proc. pen., norme potrivit carora judecatorul de drepturi si libertati sau instanta, in aprecierea acestei chestiuni, va evalua urmatoarele aspecte: a) natura si obiectul cauzei; b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea in considerare a numarului de participanti si a dificultatilor de administrare a probelor; c) elementele de extraneitate ale cauzei; d) faza procesuala in care se afla cauza si durata fazelor procesuale anterioare; e) comportamentul contestatorului in procedura judiciara analizata, inclusiv din perspectiva exercitarii drepturilor sale procesuale si procedurale si din perspectiva indeplinirii obligatiilor sale in cadrul procesului; f) comportamentul celorlalti participanti in cauza, inclusiv al autoritatilor implicate; g) interventia unor modificari legislative aplicabile cauzei; h) alte elemente de natura sa influenteze durata procedurii. Aceste imprejurari care fac obiectul verificarii conform alin. (2) reprezinta o transpunere a criteriilor avute in vedere de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia termenului rezonabil, respectiv conduita partilor (alin. 2 lit. e), comportamentul autoritatilor (alin. 2 lit. f, g), complexitatea cauzei (alin. 2 lit. a, b, c, d, g) si importanta pentru parti a obiectului procedurii (alin. 2 lit. a).


Aceleasi elemente se impun a fi examinate si in situatia formularii unei noi contestatii dupa expirarea termenului de rezolvare a cauzei stabilit anterior de judecator sau instanta tot in cadrul procedurii speciale prevazuta in art. 4881 si urm. C. proc. pen., dar care nu a fost respectat de organul judiciar pe rolul caruia se afla dosarul, elemente care vor fi, insa, evaluate prin raportare exclusiva la motivele aparute ulterior contestatiei precedente, astfel cum prevad dispozitiile art. 4886 alin. (3) C. proc. pen. Desi nu exista o reglementare expresa in acest sens, o asemenea interpretare rezulta din coroborarea prevederilor art. 4885 alin. (2) C. proc. pen. cu cele ale art. 4886 alin. (3) C. proc. pen., caci primele, asa cum atesta titlul marginal al textului, si in lipsa instituirii vreunei situatii de exceptie, au aplicabilitate generala in privinta solutionarii oricarei contestatii privind durata procesului, deci inclusiv in cazul celor formulate dupa depasirea termenului de rezolvare a cauzei stabilit intr-o cerere anterioara, cu singura diferenta ca, intr-o atare ipoteza, respectivele criterii se vor analiza prin raportare exclusiva la motivele aparute ulterior.


In cauza, persoanele vatamate au formulat anterior doua contestatii privind durata procesului penal ce a constituit obiectul dosarelor constituite ca urmare a plangerilor penale pe care le-au introdus incepand din data de 19 iunie 2015 (in cuprinsul carora au reclamat, in esenta, aceleasi fapte), ultima dintre acestea fiind solutionata prin incheierea nr. 399 din 30 octombrie 2019 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, prin care cererile contestatorilor au fost admise si s-a stabilit termen de rezolvare a cauzei pana la 29 februarie 2020, precum si data de 6 martie 2020 pana la care nu se poate formula o noua contestatie privind durata procesului.


Verificand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, se constata, insa, ca, in intervalul stabilit prin hotarare de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta suprema pentru solutionarea cauzei, procurorul nu a procedat decat la audierea persoanei vatamate D. (in 17 ianuarie 2020), toate celelalte acte de urmarire penala fiind efectuate dupa inregistrarea pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a contestatiei privind durata procesului promovata de persoanele vatamate A. si B.


Or, raportat la datele concrete ale spetei, nu se identifica nicio explicatie rezonabila pentru inactivitatea organului de urmarire penala in perioada 30 octombrie 2019 - 17 ianuarie 2020 si, ulterior, pana la data de 29 februarie 2020, cu atat mai mult cu cat actele de urmarire penala efectuate incepand din luna aprilie 2020 au vizat exclusiv adoptarea unor masuri procesuale de catre procuror, solicitarea unor inscrisuri si studierea continutului acestora, precum si declasificarea unor documente, neexistand vreun impediment obiectiv pentru realizarea lor in termenul stabilit de judecator, mai ales in contextul in care, in intervalul septembrie 2015 - octombrie 2018, fusesera deja audiate si reaudiate persoanele vatamate si un numar relativ insemnat de alte persoane in calitate de martori .


In plus, conduita procesuala a contestatorilor in perioada de referinta nu a impietat in niciun mod asupra efectuarii actelor de urmarire penala pana la data fixata de judecatorul de drepturi si libertati prin incheierea nr. 399 din 30 octombrie 2019, dimpotriva, acestia interesandu-se de stadiul cercetarilor si incunostintand in scris organele de ancheta penala in legatura cu noua contestatie adresata instantei supreme, dupa cum nu s-a identificat, in acest interval de timp, existenta unor dificultati de administrare a probelor, aparitia unor elemente de extraneitate, interventia unor modificari legislative sau incidenta altor aspecte de natura sa determine temporizarea cursului procesului si, astfel, sa influenteze durata procedurii judiciare.


In acest sens, contrar sustinerilor reprezentantului Ministerului Public, judecatorul de drepturi de libertati arata ca instituirea temporara a starii de urgenta pe teritoriul Romaniei nu poate constitui o imprejurare apta sa justifice lipsa de ritmicitate a efectuarii urmaririi penale, din moment ce aceasta a fost decretata la data de 16 martie 2020 (Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020, publicat in M. Of. nr. 212 din 16 martie 2020), deci ulterior expirarii termenului de rezolvare a cauzei stabilit prin incheierea anterioara (29 februarie 2020), iar, mai mult, se constata ca, pe durata existentei acesteia (pana la 14 mai 2020, conform Decretului Presedintelui Romaniei nr. 240/2020, publicat in M. Of. nr. 311 din 14 aprilie 2020), au fost realizate acte de urmarire penala, ce nu pot intra, insa, in evaluarea judecatorului in procedura de fata, intrucat au fost efectuate dupa introducerea de catre persoanele vatamate a contestatiei privind durata procesului si, implicit, ulterior datei in care dosarul de urmarire penala trebuia deja solutionat.


Asa fiind, in lipsa unor motive serioase si pertinente care sa justifice inactivitatea organului de ancheta penala in perioada 30 octombrie 2019 - 17 ianuarie 2020 si, ulterior, pana la data de 29 februarie 2020 si in conditiile in care urmarirea penala in rem a fost inceputa in speta la data de 10 iulie 2015, iar natura, obiectul si complexitatea dosarului nu indreptatesc, in mod obiectiv, nesolutionarea acestuia in intervalele de timp fixate, in mod succesiv, de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul instantei supreme, se apreciaza ca dreptul persoanelor vatamate A. si B. la rezolvarea cauzei intr-un termen rezonabil a fost incalcat, sens in care trebuie avuta in vedere si miza importanta a procesului pentru contestatori, acestia pretinzandu-se victime ale unor infractiuni imputate unor reprezentanti ai puterii statale, in concret, unor procurori, ofiteri de politie judiciara si lucratori ai Serviciului Roman de Informatii, in legatura cu presupuse fapte ce ar fi fost comise cu ocazia instrumentarii dosarului penal in care cei doi au fost trimisi in judecata .


De altfel, incalcarea aceluiasi drept si, implicit, a dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, art. 8 C. proc. pen. si art. 6 paragraf 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale a fost constatata si prin incheierile nr. 461 din 21 august 2017 si nr. 399 din 30 octombrie 2019 ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, situatie in care s-au dispus masuri pentru accelerarea procedurii, prin fixarea unor termene determinate in care organul judiciar avea obligatia de a proceda la administrarea probelor si la efectuarea altor acte de urmarire penala, precum si la solutionarea cauzei, potrivit art. 327 C. proc. pen.


Aceste termene nu au fost, insa, respectate de organul de urmarire penala, fara sa existe motive intemeiate care sa justifice incalcarea lor, context in care judecatorul de drepturi si libertati, constatand intemeiata, pentru toate considerentele anterior expuse, contestatia promovata de persoanele vatamate, va stabili, in vederea accelerarii procedurii, o noua data pentru solutionarea plangerilor penale formulate de acestea incepand cu data de 19 iunie 2015 si al caror continut este similar cu cel al sesizarii introduse de D., apreciind ca, raportat la datele concrete ale spetei (data inceperii urmaririi penale, probatoriul administrat pana la acest moment, masurile procesuale adoptate in cauza), o perioada de 4 luni este suficienta pentru solutionarea cauzei intr-unul din modurile prevazute in art. 327 C. proc. pen.


In consecinta, avand in vedere toate argumentele prezentate, judecatorul de drepturi si libertati, in temeiul art. 4886 alin. (1) si alin. (3) C. proc. pen., a admis contestatia formulata de persoanele vatamate A. si B. privind durata procesului penal ce formeaza obiectul dosarului nr.


X. al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie.


A stabilit termen pentru data de 16 ianuarie 2021, pana la care procurorul sa rezolve cauza nr. X. a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, potrivit art. 327 C. proc. pen., precum si data de 1 martie 2021, pana la care nu se va putea formula o noua contestatie cu privire la durata procesului penal.




Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia penala, judecator de drepturi si libertati, incheierea nr. 316 din 16 septembrie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cesiunea de creanta. Efectele asupra executarii silite
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021
Codul deontologic al medicului stomatolog, din 09.07.2021 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ...

OUG 68/2021 pentru eliberarea, verificarea si acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID
ORDONANTA DE URGENTA nr. 68 din 29 iunie 2021 privind adoptarea unor masuri pentru punerea in aplica ...

Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de comunicatii de interes national si conditiile impleme
Legea nr. 163/2021 privind adoptarea unor masuri referitoare la infrastructuri informatice si de com ...