Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma

Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma

  Publicat: 05 Aug 2021       212 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 893/23.05.2018, Tribunalul Iasi respinge actiunea formulata de reclamanta X in contradictoriu cu paratul spitalul.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Veriga structurala de baza din cadrul unei institutii de invatamant superior
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act adoptat de organele de stat,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Veriga structurala de baza din cadrul unei institutii de invatamant superior
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(CJCE) Curtea de Justitie este alcatuita din tot atatia judecatori cate state membre. In prezent sunt 25 de judecatori asistati de opt avocati generali care sunt numiti pe durata a sase ani cu acordul statelor membre. Curtea se poate reuni camere, in Marea Camera (treispezece judecatori) sau in plen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Raport juridic in cadrul caruia debitorul este tinut sa realizeze pentru creditor un anumit rezultat, de a preda un lucru, de a efectua un transport, de a livra anumite produse etc.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Strainul incadrat in munca pe teritoriul Romaniei, pe un loc de munca bine definit, intr-un sector de activitate care se desfasoara in functie de succesiunea anotimpurilor, in baza unui contract individual de munca incheiat pe perioada determinata.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Puterile publice existente in stat.
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Diferenta pozitiva intre valoarea elementelor care constituie garantia unui credit si valoarea creditului, constata de catre banci cu ocazia verificarii garantiilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:


Potrivit contractului individual de munca nr. 3221/30.12.2015, reclamanta X a fost angajata pe perioada nedeterminata incepand cu data de 01.01.2016, prin cumul de functii, cu


norma, in functia de medic specialist, specialitate medicina interna, in cadrul unitatii parate. Fractiunea de norma era stabilita la 3,5 ore/zi. In acelasi timp, reclamanta isi desfasoara activitatea si in cadrul universitatii, unde isi exercita functia de baza .


Reclamanta a fost angajata de catre parat prin cumul de functii, in baza unui contract individual de munca pe perioada nedeterminata cu jumatate de norma, conform art.20 din Regulamentul privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar care prevede ca: ``Personalul didactic din invatamantul superior medical si farmaceutic care desfasoara activitate integrata prin cumul de functii, in baza unui contract cu jumatate de norma, in unitati sanitare unde functioneaza catedra sau disciplina didactica presteaza aceleasi obligatii de serviciu ca si personalul medical si farmaceutic incadrat cu norma intreaga.


In cadrul prestatiei integrate, personalul prevazut la alin. (1) asigura activitate curenta in cursul diminetii si garzi, pe langa atributiile functiei didactice, primind din partea unitatii sanitare drepturile salariale aferente contractului individual de munca prin cumul de functii cu jumatate de norma, cu exceptia rezidentilor.


Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care functioneaza in alte unitati decat cele sanitare va fi integrat in unitati publice din sectorul sanitar, stabilite de Ministerul Sanatatii, la propunerea directiei de sanatate publica, de comun acord cu conducerea institutiilor de invatamant superior de medicina si farmacie.


Cadrele didactice care desfasoara activitate integrata prin cumul de functii, in conditiile alin. (3), presteaza o activitate aferenta unei jumatati de norma a unui medic sau farmacist, in medie pe zi, primind drepturile salariale aferente contractului individual de munca, cu exceptia rezidentilor.


Medicii si farmacistii pot desfasura activitate integrata prin cumul de functii in spitale, institute si centre medicale clinice, centre de diagnostic si tratament, laboratoare si cabinete medicale, farmacii cu circuit deschis si circuit inchis, directii de sanatate publica, unitati de cercetare stiintifica medicala sau farmaceutica, agreate de institutiile de invatamant superior cu profil medico-farmaceutic uman.


Integrarea clinica, prin cumul de functii cu jumatate de norma, a medicilor si farmacistilor in unitati publice din sectorul sanitar se stabileste de conducerea fiecarei unitati sanitare cu personalitate juridica, in limita posturilor normate si a necesarului de servicii medicale si universitare si se avizeaza de Ministerul Sanatatii.


In cadrul programului de 7 ore in medie pe zi, medicii cu norma de baza in spital desfasoara activitate in cadrul ambulatoriului integrat al spitalului.


Modul concret de organizare a activitatii in sistem integrat unitate sanitara - cabinet de specialitate din ambulatoriul integrat va fi stabilit de conducerea fiecarei unitati sanitare, in functie de modul de organizare a asistentei medicale ambulatorii de specialitate, numarul de medici pe specialitati, precum si de necesarul de servicii medicale spitalicesti si ambulatorii de specialitate, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului sanatatii publice nr. 39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului.``


Potrivit art. 3 alin. 2 din Hotararea Guvernului nr. 250/08.05.1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o alta functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza . Unitatea in care salariatii cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna primite de la cealalta unitate .


In aceste conditii, contractul individual de munca trebuie incheiat cu respectarea dispozitiilor art.2 din Regulamentul privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, art.17 alin.3, alin.1 lit. k) si alineatul privind durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana, precum si impunerea incheierii unui act aditional la contract in caz de modificare a elementului de la alin.2, in termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiei in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.


Cat priveste dispozitiile art.144 din Codul muncii, acestea contin prevederi cu caracter general, prin care se consfinteste dreptul la concediu de odihna ca forma principala a dreptului salariatului la odihna.


Modalitatea de exercitare a acestui drept este prevazuta in alte norme de completare, norme care au caracter special, derogatoriu, vizand o anumita categorie de salariati.


Hotararea Guvernului nr. 250/8 mai 1992, republicata, nu contravine normelor cu caracter general prevazut de art.144 Codul Muncii, ci le completeaza, stabilind durata concediului in functie de categoria de salariati vizata, vechimea in munca a salariatului, etc.


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal - prin decizia nr. 1044 data in dosarul nr. 2326/86/2009, a analizat dispozitiile art. 3 din HG nr. 250/1992, constatand ca acestea sunt legale si a retinut ca, potrivit art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992: ``Salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o alta functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza . Unitatea in care salariatii cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna primite de la cealalta unitate .``


Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor, in temeiul careia este emis actul administrativ normativ in discutie, salariatii au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata minima de 18 zile lucratoare.


In analizarea exceptiei, instanta trebuie sa tina seama de prevederile art. 4 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit carora: ``In cazul in care exceptia de nelegalitate vizeaza un act administrativ unilateral emis anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmeaza a fi analizate prin raportare la dispozitiile legale in vigoare la momentul emiterii actului administrativ``.


Or, dispozitiile art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992 nu contravin prevederilor legale sus-mentionate, in vigoare la data emiterii actului normativ contestat ci, stabilind ca salariatii au dreptul la un singur concediu de odihna platit, de la unitatea in care au functia de baza, este in acord cu acestea.


Prevederile normative a caror nelegalitate este invocata nu contravin, insa, nici prevederilor legale in vigoare in prezent, respectiv cele ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, care a abrogat Legea nr. 6/1992, potrivit carora: ``Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor" [art. 139 alin. (1)] si "Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari" [art. 139 alin. (2)], in conditiile in care "Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare" (art. 140).


De asemenea, prevederile normative contestate sunt in acord cu cele ale art. 41 alin.


(2) din Legea fundamentala, conform carora "Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege".


In final, ICCJ a constatat ca prevederile normative supuse controlului de legalitate nu incalca drepturi fundamentale si sunt in acord cu dispozitiile legale in vigoare la data edictarii lor.


Fata de aceste considerente, tribunalul, in baza disp. art. 266-275 din Codul muncii, tribunalul a respins actiunea formulata de reclamanta X in contradictoriu cu paratul spitalul.


Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta X prin care solicita instantei admiterea acestuia si rejudecand cauza pe fond modificarea in tot a sentintei apelate, sa se constate ca este indreptatita la concediu de odihna corespunzator cu timpul lucrat, incepand cu data de 01.08.2016; obligarea paratului sa includa in contractul individual de munca acest drept; obligarea paratului sa-i plateasca indemnizatia de concediu incepand cu data de 01.08.2016, suma ce urmeaza a fi actualizata cu rata inflatiei de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective plus dobanda legala.


In fapt, sustine ca prin sentinta apelata, a fost respinsa cererea prin care solicita sa se constate faptul ca, desi a beneficiat initial de concediu de odihna platit, incepand cu data de 01.08.2016 parata a refuzat acordarea acestuia si astfel i-au fost incalcate drepturile stabilite de lege, respectiv Codul muncii.


De asemenea, considera ca instanta de fond a emis sentinta atacata cu incalcarea si aprecierea gresita a normelor de drept material atunci cand, dupa o motivare lapidara si contrara probelor de la dosar, instanta a retinut o situatie de fapt si de drept neconforma cu realitatea .


Art. 35 din Codul muncii prevedea situatia cumulului de functii si obligatia de a declara norma de baza . Prin Legea nr. 40/2011 de modificare a Legii nr. 53/2003, legiuitorul a inlaturat obligatia salariatului de a declara functia de baza pentru a crea un regim juridic de egalitate pentru toti angajatorii.


Contractul individual de munca da nastere la drepturi si obligatii reciproce intre parti, iar in cazul cumulului de functii, fiecare contract este independent.


O norma cuprinsa intr-o hotarare nu poate contraveni unei legi.


Astfel, prevederile Codului muncii a creat un regim de egalitate intre toti angajatorii, inclusiv cei unde salariatul cumuland isi exercita functia, acestia trebuie sa-i acorde toate drepturile, nu numai pe cele salariale, printre care si concediul de odihna, motiv pentru care solicita ca paratul sa-i plateasca indemnizatia de concediu de odihna incepand cu data de 01.08.2016.


Indemnizatia de concediu de odihna se calculeaza in functie de salariul de baza si celelalte sporuri prevazute de lege, nivelul minim fiind cel stabilit de art. 150 alin. (1) din Codul muncii. Aceasta reglementare se aplica in mod egal tuturor salariatilor, fara niciun fel de privilegiu si nicio discriminare .


De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 20 din Regulamentul privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar:


``(1) Personalul didactic din invatamantul superior medical si farmaceutic care desfasoara activitate integrata prin cumul de functii, in baza unui contract cu jumatate de norma, in unitati sanitare unde functioneaza catedra sau disciplina didactica presteaza aceleasi obligatii de serviciu ca si personalul medical si farmaceutic incadrat cu norma intreaga.


(2) In cadrul prestatiei integrate, personalul prevazut la alin. (1) asigura activitate curenta in cursul diminetii si garzi, pe langa atributiile functiei didactice, primind din partea unitatii sanitare drepturile salariale aferente contractului individual de munca prin cumul de functii cu jumatate de norma, cu exceptia rezidentilor.


(3) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care functioneaza in alte unitati decat cele sanitare va fi integrat in unitati publice din sectorul sanitar, stabilite de Ministerul Sanatatii, la propunerea directiei de sanatate publica, de comun acord cu conducerea institutiilor de invatamant superior de medicina si farmacie.


(4) Cadrele didactice care desfasoara activitate integrata prin cumul de functii, in conditiile alin. (3), presteaza o activitate aferenta unei jumatati de norma a unui medic sau farmacist, in medie pe zi, primind drepturile salariale aferente contractului individual de munca, cu exceptia rezidentilor.``


Avand in vedere cele prezentate, in aplicarea principiului devolutiv al apelului, solicita instantei sa admita apelul formulat, sa modifice in tot sentinta apelata si rejudecand cauza pe fond, sa se constate ca este indreptatita la concediu de odihna corespunzator cu timpul lucrat, incepand cu data de 01.08.2016; obligarea paratului sa includa in contractul individual de munca acest drept; obligarea paratului sa-i plateasca indemnizatia de concediu incepand cu data de 01.08.2016, suma ce urmeaza a fi actualizata cu rata inflatiei de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective plus dobanda legala.


In drept, invoca prevederile Codului muncii, Ordinul nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar, art. 194 din Codul de procedura civila.


Intimatul spitalul a depus intampinare prin care solicita respingerea ca netemeinic, nelegal si nefondat, apelul introdus de catre X, pentru urmatoarele motive:


In fapt, reclamanta este angajata spitalului in functia de medic primar prin cumul de functii, cu jumatate de norma, prin integrare clinica, conform contract individual de munca nr. 3221/01.01.2016. Norma de baza a reclamantei este la universitatii si nu in cadrul spitalului.


Potrivit art. 3 alin. 1 din HG nr. 250/1992: ``Salariatii care indeplinesc prin cumul pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o alta functie, au dreptul la concediu de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza . Unitatea in care salariatii cumuleaza le va acorda la cerere un concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna primite de la cealalta unitate``, iar conform art. 23 alin. 6 din Ordonanta nr. 10/2007 s-a stabilit ca raman in vigoare prevederile HG nr. 250/1995 privind concediul de odihna si alte drepturi de concedii ale salariatilor din administratia publica, din regii autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare.


Prin adresa nr. 2386 din data de 29.07.2016 Ministerul Sanatatii expune prevederile art. 3 alin. 1 din HG nr. 250/1992 republicata si arata ca, in aceasta situatie, medicii au dreptul la indemnizatii de concediu doar la unitatea unde si-au ales norma de baza .


Norma de baza nu este in cadrul spitalului, conform CIM nr. 3221/01.01.2016, ci in cadrul universitatii care i-a acordat reclamantei concediul de odihna prevazut de lege.


De asemenea, mentioneaza ca nu se poate vorbi de incalcarea vreunei dispozitii cuprinse in Codul muncii care consacra dreptul la concediu de odihna, ci de aplicarea unor norme care reglementeaza in mod expres situatia salariatilor care cumuleaza mai multe functii, in cadrul unor angajatori diferiti. Ignorarea dispozitiilor speciale care reglementeaza aceasta stare de fapt nu este permisa, de vreme ce prevederile HG nr. 50/1991 sunt in vigoare. Instituirea procedurii de urmat in cazul salariatilor care cumuleaza mai multe functii nu este de natura a aduce atingere substantei dreptului la concediu de odihna al reclamantei, intrucat are acest drept la angajatorul la care isi exercita functia de baza .


In considerarea tuturor aspectelor de mai sus, intemeiate pe normele juridice invocate, sustinute de materialul probator administrat, solicita respingerea apelului.


In drept, isi intemeiaza intampinarea pe prevederile art.205-208 din Codul de procedura civila.


Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate si prin prisma dispozitiilor legale incidente, Curtea constata ca apelul declarat de reclamanta este fondat.


Situatia litigioasa din prezenta cauza deriva din refuzul spitalului de a acorda concediu de odihna reclamantei X, angajata in functia de medic primar prin cumul de functii, cu jumatate de norma, prin integrare clinica, conform contract individual de munca nr. 3221/01.01.2016, in conditiile in care norma de baza a reclamantei este la universitate si nu in cadrul spitalului.


Pozitia procesuala a paratului a fost imbratisata de prima instanta, care a retinut aplicabilitatea prevederilor art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992, potrivit carora: ``Salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o alta functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza . Unitatea in care salariatii cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna primite de la cealalta unitate .`` In argumentarea acestei solutii, prima instanta a dat eficienta juridica si considerentelor deciziei nr. 1044 data in dosarul nr. 2326/86/2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.


Este real ca HG nr.250/1992, privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 17 mai 1992 si republicata in temeiul art. III din Hotararea Guvernului nr. 314 din 9 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 93 din 17 mai 1995, cu toate modificarile ulterioare este un act normativ activ, nefiind abrogat nici expres, nici implicit. Insa chiar ca act normativ in vigoare, aplicarea prevederilor hotararii de guvern este strans legata de cea a fortei juridice a acesteia, in ierarhia izvoarelor de drept . Or, relatiile sociale destinate a fi reglementate prin intermediul acestui act normativ si ordinea juridica, in ansamblul sau, nu au ramas imuabile pe parcursul a mai bine de un sfert de secol, de la data publicarii acestui act normativ.


In consecinta, solutionarea litigiului de fata nu poate depinde exclusiv de aplicarea unei norme edictate in anul 1992, fara o analiza legislativa din perspectiva diacronica, dar mai ales din perspectiva sistemica, in ansamblul izvoarelor de drept ce reglementeaza dreptul la concediul anual de odihna.


Din perspectiva istorica, se retine ca, asa cum a invocat apelanta, Legea nr.53/2003 - anterior modificarii prin Legea nr.40/2011 - prevedea in dispozitiile art. 35: ``1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii. (3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza .`` Ca urmare a modificarilor succesive, in prezent, dispozitiile art. 35 Codul muncii prevad: ``(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.``


In consecinta, din perspectiva evolutiv istorica, conceptul tehnic-juridic al ``functiei de baza`` a fost eliminat prin lege organica, astfel ca prevederile HG nr. 250/1992 trebuie apreciate, in raport de modificarile legislative la nivel superior, ca fiind caduce. Aceeasi solutie trebuie aplicata si in legatura cu decizia nr. 1044/2010 data in dosarul nr. 2326/86/2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, in conditiile in care analiza efectuata era anterioara modificarilor operate prin Legea nr. 40/2011.


In consecinta, in raport de stadiul actual al reglementarii, din punct de vedere juridic, reclamanta presteaza munca in cumul, in baza a doua contracte de munca distincte, cu doi angajatori diferiti, un contract de munca cu timp de lucru integral, respectiv un contract de munca cu timp partial, potrivit art.103 din Codul Muncii incheiat cu paratul spitalul.


Or, potrivit art.144 C. muncii, dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si acest drept ``nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari``. Prevederea legala imperativa nu distinge nici intre tipul de contract incheiat, nici intre caracterul singular sau multiplu al contractelor incheiate.


Din perspectiva sistemica, pe taramul dreptului supranational, aspectele litigioase deduse judecatii in prezenta cauza intra in domeniul de aplicare al Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru si al Directivei 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fractiune de norma, incheiat de UCIPE, CEIP si CES.


Avand in vedere prioritar principiul suprematiei de aplicare a dreptului Uniunii Europene, consacrat initial de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene prin Hotararea din data de 15 iulie 19646/1964 in cauza Flaminio Costa impotriva E.N.E.L, se retine ca, la nivelul Uniunii Europene, prin dispozitiile art. 31 alin. 2 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2012/C 326/02) s-a consacrat, cu titlu de drept fundamental, ca: ``Orice lucrator are dreptul la o limitare a duratei maxime de munca si la perioade de odihna zilnica si saptamanala, precum si la o perioada anuala de concediu platit.``


Dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88/CE stabilesc obligatia statelor membre de a lua masuri necesare pentru ca orice lucrator sa beneficieze de un concediu anual platit de cel putin patru saptamani in conformitate cu conditiile de obtinere si de acordare a concediilor prevazute de legislatiile si practicile nationale; perioada minima de concediu anual platit nu poate fi inlocuita cu o indemnizatie financiara, cu exceptia cazului in care relatia de munca inceteaza.


In jurisprudenta sa, Curtea de Justitie a aratat ca ``dreptul fiecarui lucrator la concediul anual platit trebuie considerat un principiu al dreptului social comunitar de o importanta deosebita de la care nu se poate deroga si al carui punere in aplicare de catre autoritatile nationale competente poate fi efectuata numai in limitele prevazute in mod expres chiar in Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru`` (Cauzele conexate C-350/2006 si C-520/06, Hotararea Curtii din 20.01.2009 Gerhard Schultz-Hoff (C-350/06) impotriva Deutsche Rentenversicherung Bund si Stringer si altii (C-520/06) impotriva Her Majestya€™s Revenue and Customs, paragraf 21). ``Dreptul la concediul anual, consacrat la articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si la articolul 7 din Directiva 2003/88, are o dubla finalitate, si anume de a-i permite lucratorului, pe de o parte, sa se odihneasca in urma indeplinirii sarcinilor care ii revin in temeiul contractului sau de munca si, pe de alta parte, sa dispuna de o perioada de destindere si de recreere`` (Cauza C-277/08, HOTARAREA CURTII din 10 septembrie 2009, in procedura Francisco Vicente Pereda impotriva Madrid Movilidad SA).


Totodata, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca ``(...) dintr-o jurisprudenta constanta a Curtii rezulta ca, in toate cazurile in care dispozitiile unei directive sunt, in ceea ce priveste continutul, neconditionate si suficient de precise, particularii au dreptul sa le invoce in fata instantelor nationale impotriva statului fie atunci cand acesta nu a transpus in termenele stabilite directiva in dreptul national, fie atunci cand a transpus in mod incorect directiva in cauza (a se vedea in special Hotararea Pfeiffer si altii, citata anterior, punctul 103, precum si jurisprudenta citata).


Or, articolul 7 din Directiva 2003/88 indeplineste aceste criterii, dat fiind ca pune in sarcina statelor membre, in termeni neechivoci, o obligatie de rezultat precisa si care nu este supusa niciunei conditii cu privire la aplicarea normei pe care o prevede, constand in acordarea unui concediu anual platit de cel putin patru saptamani oricarui lucrator . Chiar daca articolul 7 din Directiva 2003/88 lasa statelor membre o anumita marja de apreciere in adoptarea conditiilor de obtinere si de acordare a dreptului la concediul anual platit pe care il prevede, aceasta imprejurare nu afecteaza insa caracterul precis si neconditionat al obligatiei prevazute la acest articol . In aceasta privinta, trebuie sa se observe ca articolul 7 din Directiva 2003/88 nu se numara printre dispozitiile directivei mentionate de la care articolul 17 din aceasta permite sa se deroge. Prin urmare, se poate determina protectia minima care trebuie, in orice caz, sa fie pusa in aplicare de statele membre in temeiul acestui articol 7 (a se vedea, prin analogie, Hotararea Pfeiffer si altii, citata anterior, punctul 105; cauza C-282/10, Hotararea Curtii din 24 ianuarie 2012, Maribel Dominguez, paragrafele nr.23,24,25, 27).


In ceea ce priveste Directiva 97/81, Curtea a realizat o larga analiza a domeniul de aplicare in sens material in Cauzele conexate C-395/08 si si C-396/08, statuand: ``Directiva 97/81 si Acordul-cadru urmaresc, pe de o parte, sa promoveze munca pe fractiune de norma si, pe de alta parte, sa elimine discriminarile dintre lucratorii pe fractiune de norma si lucratorii cu norma intreaga (a se vedea Hotararea din 24 aprilie 2008, Michaeler si altii, C-55/07 si C-56/07, Rep., p. I-3135, pct. 21). Conform obiectivului de eliminare a discriminarilor dintre lucratorii pe fractiune de norma si lucratorii cu norma intreaga, clauza 4 din Acordul-cadru se opune, in ceea ce priveste conditiile de incadrare in munca, ca lucratorii pe fractiune de norma sa fie tratati intr-un mod mai putin favorabil decat lucratorii cu norma intreaga comparabili numai din cauza ca primii lucreaza pe fractiune de norma, cu exceptia cazului in care tratamentul diferentiat este justificat de motive obiective. (...)``


Curtea de Justitie a Uniunii Europene a retinut ca ``definitia notiunii ``lucratori cu fractiune de norma`` in sensul acestui acord-cadru, prevazuta de clauza 3 alin. (1) din acesta, cuprinde toti lucratorii, fara a face distinctie in functie de calitatea publica sau privata a angajatorului lor (a se vedea, prin analogie cu Acordul-cadru privind munca pe durata determinata, Hotararea din 22 decembrie 2010, Gavieiro Gavieiro si Iglesias Torres, C-444/09 si C-456/09, Rep., p. I-14031, pct. 39 si 40, precum si jurisprudenta citata). Trebuie sa se considere, astfel cum a aratat Comisia, ca definitia ``lucratorilor [a€¦] care au un contract de munca sau un raport de munca`` in sensul clauzei 2 alin. (1) din Acordul-cadru privind munca pe fractiune de norma va influenta domeniul de aplicare si efectul util al principiului egalitatii de tratament consacrat de respectivul acord-cadru.`` (C-393/10, Hotararea Curtii (Camera a doua) 1 martie 2012 Dermod Patrick Oa€™Brien, paragraful 38).


Curtea de Justitie, in interpretarea principiului nediscriminarii, a stabilit ``Clauza 4 alin. (1) din Acordul-cadru care prevede ca, in ceea ce priveste conditiile de incadrare in munca, lucratorii pe fractiune de norma nu sunt tratati intr-un mod mai putin favorabil decat lucratorii cu norma intreaga comparabili numai din cauza ca primii lucreaza pe fractiune de norma, cu exceptia cazului in care tratamentul diferentiat este justificat de motive obiective. Interdictia discriminarii, prevazuta in dispozitia mentionata, nu reprezinta decat expresia specifica a principiului general al egalitatii, care face parte dintre principiile fundamentale ale dreptului Uniunii (a se vedea Hotararea din 12 octombrie 2004, Wippel, C-313/02, Rec., p. I-9483, pct. 54 si 56)`` (cauzele -395/08 si si C-396/08, Hotararea Curtii (Camera a doua) 10 iunie 2010, Istituto nazionale della previdenza sociale (INPS) impotriva Tiziana Bruno, ant. cit., parag. 55,56).


In ceea ce priveste dreptul la concediu al lucratorului pe fractiune de norma, Curtea de Justitie a statuat ca ``dreptul la concediu anual platit poate fi acordat proportional cu perioada lucrata; Curtea a stabilit ca articolul 31 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretate in sensul ca nu se opun unor dispozitii sau practici nationale, precum un plan social incheiat intre o intreprindere si comitetul sau de intreprindere, in temeiul carora dreptul la concediu anual platit al unui lucrator caruia ii este redus timpul de lucru este calculat potrivit regulii pro rata temporis (Cauzele conexate C-229/11 si C-230/11, Alexander Heimann (C-229/11), Konstantin Toltschin (C-230/11) impotriva Kaiser GmbH, Concluzii). In acelasi sens, s-a retinut ca ``este intr-adevar adecvat sa se aplice principiul pro rata temporis care reiese din clauza 4 alineatul (2) din Acordul-cadru privind munca pe fractiune de norma la acordarea concediului anual pentru o perioada de munca pe fractiune de norma. Asadar, pentru o astfel de perioada, diminuarea dreptului la concediu anual in raport cu cel acordat pentru o perioada de munca cu norma intreaga este justificata de motive obiective.`` (C-486/08, Hotararea Curtii din 22 aprilie 2010, Zentralbetriebsrat der LandeskrankenhA¤user Tirols impotriva Land Tirol, paragraf 33).


Curtea a aratat expres: ``Clauza 4 alin. (2) din Acordul-cadru cu privire la munca pe fractiune de norma si art. 7 din Directiva 2003/88 trebuie interpretate in sensul potrivit caruia calculul drepturilor la concediu anual platit trebuie efectuat potrivit acelorasi principii, indiferent daca este vorba despre stabilirea indemnizatiei compensatorii pentru concediul anual platit neefectuat datorate in cazul in care raportul de munca inceteaza sau despre stabilirea soldului drepturilor la concediu anual platit in cazul mentinerii raportului de munca .`` (C-219/14, Hotararea Curtii (Camera a sasea) din 11 noiembrie 2015, Kathleen Greenfield impotriva The Care Bureau Ltd, ECLI:EU:C:2015:7459).


In consecinta, intrucat dreptul la concediu de odihna este un drept neconditionat si imperativ, iar in ceea ce priveste conditiile de incadrare in munca, lucratorii pe fractiune de norma nu sunt tratati intr-un mod mai putin favorabil decat lucratorii cu norma intreaga comparabili numai din cauza ca primii lucreaza pe fractiune de norma (clauza 4 din Acord) revenea in sarcina paratului sarcina de a dovedi motivele obiective care determina tratamentul diferentiat al reclamantei, in ceea ce priveste acordarea concediului de odihna. Simpla prevedere in HG nr. 250/1992 este insuficienta in raport de principiul suprematiei dreptului Uniunii, la care s-a facut trimitere anterior. De altfel, in acest sens, CJUE a stipulat ca notiunea ``motive obiective``, astfel cum figureaza in cuprinsul clauzei 4 alin. (1) din Acordul-cadru privind munca pe fractiune de norma, trebuie interpretata in sensul ca nu permite justificarea unei diferente de tratament intre lucratorii cu fractiune de norma si cei cu norma intreaga prin faptul ca aceasta diferentiere este prevazuta printr-o norma generala si abstracta. Dimpotriva, notiunea amintita impune ca inegalitatea de tratament in cauza sa raspunda unei necesitati reale, sa fie in masura sa asigure indeplinirea obiectivului urmarit si sa fie necesara pentru realizarea acestui scop [a se vedea, prin analogie cu clauza 5 pct. 1 lit. a) din Acordul-cadru privind munca pe durata determinata, Hotararea Del Cerro Alonso, citata anterior, pct. 57 si 58].`` ( C-393/10, Hotararea Curtii, 1 martie 2012 Dermod Patrick Oa€™Brien, punctul 64). Trebuie subliniat ca paratul nu a invocat sau justificat o astfel de imprejurare, desi sarcina probei ii incumba.


Fata de aceste considerente si intrucat potrivit unei jurisprudente constante a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, ``instanta nationala care trebuie sa aplice, in cadrul competentei sale, norme de drept al Uniunii are obligatia de a asigura efectul deplin al acestor norme, inlaturand, daca este necesar, din oficiu aplicarea oricarei dispozitii contrare a legislatiei nationale, fara a trebui sa solicite sau sa astepte eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional (a se vedea in special Hotararea din 9 martie 1978, Simmenthal, 106/77, Rec., p. 629, pct. 24, si Hotararea Kutz-Bauer, citata anterior, pct. 73) (Cauza C-595/12, Hotararea Curtii (Camera intai) 6 martie 2014, Loredana Napoli impotriva Ministero della Giustizia - Dipartimento della€™Amministrazione penitenziaria, ECLI:EU:C:2014:128, parag. 46), trebuie acordata prevalenta necesara prevederilor directivelor invocate, ce au efect direct.


In acest sens, desi limitat in plan vertical, efectul direct al directivei functioneaza ori de cate ori statul nu si-a indeplinit obligatia de transpunere a directivei sau nu a transpus-o corect. Curtea a subliniat ca nu ar trebui sa se permita unui stat membru sa profite de propria nerespectare a obligatiei de a transpune directiva si ca un particular poate, prin urmare, sa invoce o dispozitie clara, precisa si neconditionata prevazuta intr-o directiva impotriva statului membru insusi. S-a retinut ca ``potrivit unei jurisprudente deopotriva constante a Curtii, in cazul in care justitiabilii pot invoca o directiva nu impotriva unui particular, ci a unui stat, acestia pot invoca directiva in cauza indiferent de calitatea in care actioneaza statul mentionat, de angajator sau de autoritate publica. Astfel, in ambele cazuri, trebuie sa se evite posibilitatea ca statul sa obtina avantaje de pe urma incalcarii de catre acesta a dreptului Uniunii (Hotararea din 26 februarie 1986, Marshall, 152/84, EU:C:1986:84, punctul 49, Hotararea din 12 iulie 1990, Foster si altii, C-188/89, EU:C:1990:313, punctul 17, precum si Hotararea din 14 septembrie 2000, Collino si Chiappero, C-343/98, EU:C:2000:441 punctul 22) (Cauza C- 413/15, Elaine Farrell, paragraf 32).


In ceea ce priveste calitatea spitalului, in cauza C-180/04, Andrea Vasallo, intimata unitate spitaliceasca a invocat exceptia de inadmisibilitate a cererii de intrebare preliminara, invocand ca Directiva 1999/70 nu este direct aplicabila in procedura principala, intrucat directiva nu poate avea efect direct orizontal in conditiile in care spitalul nu este condus nici de catre statul italian, nici de catre un minister . S-a sustinut ca spitalul este ``un stabiliment autonom cu proprii directori carora li se solicita, in cadrul proiectului de management, sa aplice prevederile legislatiei nationale pe care nu o pot contesta si de la care nu pot deroga``. Curtea de Justitie a respins aceasta teza defensiva, aratind ca ``s-a statuat in mod constant ca o directiva poate constitui temei de actiune nu numai impotriva autoritatilor Statului, dar si impotriva organismelor si entitatilor care sunt sub autoritatea sau controlul Statului sau au puteri speciale dincolo de cele ce rezulta in mod firesc din regulile aplicabile relatiilor dintre particulari, cum ar fi autoritatile locale sau regionale carora, indiferent de forma lor legala, li s-au acordat puteri de catre autoritatile publice si sub a lor supraveghere, pentru a asigura un serviciu public (Cauza 103/88 Fratelli Costanzo [1989] ECR 1839, paragraf 31; Cauza C-188/89 Foster si altii [1990] ECR I-3313, paragraf 19; and Cauza C-157/02 Rieser Internationale Transporte [2004] ECR I-1477, paragraf 24).`` C-180/04, Hotararea Curtii (Camera a doua) din 7 septembrie 2006 Andrea Vasallo impotriva Azienda Ospedaliera Ospedale San Martino di Genova e Cliniche Universitarie Convenzionate, paragrafele 24 si 26).


Or, in raport de efectul direct vertical al prevederilor art.7 din Directiva 2003/88 si principiul nediscriminarii, consacrat de clauza 4 din Acordul Cadru cu privire la munca pe fractiune de norma, retinand ca dreptul fiecarui lucrator la concediul anual platit este un principiu al dreptului social comunitar de o importanta deosebita de la care nu se poate deroga, se impune admiterea cererii privind recunoasterea dreptului reclamantei la concediu de odihna platit, neexistent vreun temei rezonabil sau obiectiv pentru a opera o derogare in ceea ce priveste contractul cu timp partial, incheiat in cumul . Dispozitiile art. 3 din HG 250/1992 prevad ca salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o alta functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza , insa unitatea in care salariatii cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna primite de la cealalta unitate . Aceasta dispozitie nu reprezinta insa un remediu national eficient pentru a asigura respectarea prevederilor art.7 din din Directiva 2003/88, de esenta normei europene fiind garantia dreptului salariatului la concediu platit pentru munca depusa. De asemenea, interdictia expresa din dispozitiile art.3 alin.3 din HG 250/1992 de a nu se depasi drepturile cuvenite salariatilor incadrati cu o norma intreaga este contrara clauzei 4 din Acordul Cadru cu privire la munca pe fractiune de norma si principiului egalitatii, in general, intrucat salariatii in cumul nu se afla intr-o situatie comparabila cu lucratorul cu un singur contract pe durata normala, cei dintai alocand un efort suplimentar pentru prestarea muncii corespunzatoare celui de al doilea contract, astfel incat protectia sanatatii si securitatii sale reclama o perioada de concediu aferenta muncii prestate in plus .


In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la obligarea includerii in contractul individual de munca a dreptului la concediu odihna, acesta urmeaza a fi respins, intrucat cesta este inscris in prevederile contractuale, CIM 3221/30.12.2015. Astfel, potrivit mentiunilor existente la lit. i din contract, partile au agreat expres clauza privind acordarea unui nr.de 25 de zile lucratoare de concediu, iar in cauza nu s-a facut dovada modificarii acestei prevederi conventionale, refuzul paratului vizand in cauza aplicarea prevederilor art.3 din HG 250/1992, aparare inlaturata insa de instanta.


Pentru aceste considerente, instanta admite apelul formulat de reclamanta X impotriva sentintei civile nr. 893/23.05.2018 pronuntata de Tribunalul Iasi, pe care o va schimba in tot.


Instanta admite in parte actiunea formulata de reclamanta X, in contradictoriu cu spitalul si se va obliga paratul spitalul la acordarea concediului de odihna corespunzator timpului lucrat si la plata in favoarea reclamantei a indemnizatiei de concediu de odihna incepand cu data de 01.08.2016, retinandu-se ca actiunea a fost introdusa la 08.12.2017, in perioada de referinta instituita de dispozitiile art.145 alin.6 C.muncii.


In ceea ce priveste accesoriile creantei solicitate se retine ca prin actualizarea sumei cu indicele de inflatie se urmareste acoperirea prejudiciului efectiv suferit de reclamant in raport de evolutia puterii monetare, indicele de inflatie reprezentand un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piata, prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor aflati in circulatie, creanta fiind adusa la valoarea ei actuala. Actualizarea unei creante nu constituie o despagubire in sensul art. 1531 Cod civil, ci se subscrie obligatiei principale, intrucat are menirea de a asigura indeplinirea exacta a acesteia. In acelasi timp, potrivit art. 1531 si art. 1535 din Codul civil, reclamanta este indreptatita la acordarea daunelor interese moratorii, sub forma dobanzii legale.


Curtea respinge capatul de cerere referitor la obligarea includerii in contractul individual de munca a dreptului la concediu odihna.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 640/11.10.2018


Citeşte mai multe despre:    dreptul la concediul anual de odihna    contractul de munca cu timp partial    cumul de contracte de munca    principiul nediscriminarii    timpul de munca si timpul de odihna
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe


Articole Juridice

Contractul de munca full-time vs. contractul de munca part-time
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim