Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Neintrunirea acordului de vointa a partilor pentru incetarea raporturilor de munca

Incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Neintrunirea acordului de vointa a partilor pentru incetarea raporturilor de munca

  Publicat: 05 Aug 2021       238 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Incetarea contractului individual de munca este determinata, in conceptia legiuitorului, de intrunirea vointei juridice a ambelor parti de a pune capat raporturilor de munca (alcatuita din consimtamant si cauza), vointa interna trebuind a fi concordanta vointei declarate, exteriorizate prin semnarea actului juridic.

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Situatia unei persoane sau a unei companii care din cauza lipsei mijloacelor de plata nu poate face fata datoriilor.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Dovada scrisa prin care
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Dovada scrisa prin care
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Dovada scrisa prin care
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In structura vointei juridice exista o componenta intelectuala, pe care se grefeaza si una volitiva. Elementul intelectual al vointei juridice reprezinta prefigurarea realitatii in contextul unei nevoi care se vrea a fi satisfacuta prin instrumentul juridic al actului juridic civil. Elementul intelectual este dublat de un element volitiv, adica de hotararea de a incheia actul, activat de un motiv determinant. Acest proces psihologic este urmat de exteriorizarea hotararii. Odata ce vointa interna concorda vointei declarate vorbim de existenta consimtamantului.


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi, contestatoarea X, a formulat in contradictoriu cu intimata SC ``Y`` SRL, contestatie impotriva deciziei de incetare a contractului individual de munca, prin care solicita anularea deciziei de incetare a contractului individual de munca, emisa de intimata fara numar de inregistrare si fara a fi datata; obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care subsemnata ar fi beneficiat, potrivit art. 80 alin. (1) din Codul muncii; repunerea partilor in situatia anterioara si reintegrarea in munca a subsemnatei, potrivit art. 80 alin. (2) din Codul muncii; obligarea intimatei la plata de daune morale, apreciate la valoarea de 5000 lei, potrivit art. 253 alin. (1) si (2) din Codul muncii.


Prin sentinta civila nr. 333/ 21.02.2018, Tribunalul Iasi a respins actiunea formulata de contestatoarea X in contradictoriu cu intimata SC ``Y`` SRL, luand act ca intimata nu solicita cheltuieli de judecata .


Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta retine urmatoarele:


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi, contestatoarea X a formulat in contradictoriu cu intimata SC ``Y`` SRL, contestatie impotriva deciziei de incetare a contractului individual de munca, prin care solicita anularea deciziei de incetare a contractului individual de munca, nr. 73/21.06.2017,obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care subsemnata ar fi beneficiat, potrivit art. 80 alin. (1) din Codul muncii; repunerea partilor in situatia anterioara si reintegrarea in munca, potrivit art. 80 alin. (2) din Codul muncii; obligarea intimatei la plata de daune morale, apreciate la valoarea de 5000 lei, potrivit art. 253 alin. (1) si (2) din Codul muncii;


In fapt, reclamanta a fost salariata intimatei in baza contractului individual de munca nr. 74/25.10.2016 pe perioada nedeterminata, ocupand functia de casier.


Potrivit deciziei de incetare nr. 73/21.06.2017 rezulta ca raportul de munca al contestatoarei a incetat la data de 21.06.2017 conform art. 55 lit. b din Codul muncii.


Din interpretarea textului de lege prevazut de art. 55 lit. b, rezulta ca incetarea contractului individual de munca este guvernat de principiul consensualismului, ca si contractul individual de munca, astfel incat acordul partilor privind incetarea raporturilor de munca nu trebuie sa imbrace o anumita forma . Asa fiind, intelegerea partilor poate fi dovedita prin orice mijloc de proba .


Legalitatea incetarii contractului individual de munca in temeiul dispozitiilor art. 55 lit. ``b`` din Legea nr. 53/2003 presupune cu necesitate ca manifestarea de vointa sa fie neechivoca.


In speta, decizia a fost semnata de contestatoare fara obiectiuni, in aceeasi forma in care a fost semnat contractul de munca si actul aditional la contractul de munca, asumandu-si continutul .


Totodata, este e retinut ca salariata contestatoare a semnat si statul de plata privind salariul pe luna iunie si statul de plata privind compensarea in bani a concediului de odihna.


Din depozitia martorului propus de contestatoare, rezulta ca in momentul semnarii contractului de munca i se dadea la semnat si o decizie de incetare a contractului individual de munca . Arata ca ea a semnat si decizia de incetare . Este de retinut ca martora a aratat ca nu stie daca reclamanta a semnat o decizie de incetare a raportului de munca odata cu semnarea contractului individual de munca, deoarece aceasta a fost angajata inaintea ei. Din declaratia martorei propuse de intimata se retine ca este sefa de magazin si ca stie ca raportul de munca al reclamantei a incetat prin demisie. Arata ca a primit cererea de demisie si a trimis-o la contabila. Salariatii nu sunt obligati la angajare sa semneze alte acte decat cererea de angajare, contractul de munca si fisa postului. La data incetarii raportului de munca al reclamantei nu se stia in firma ca este insarcinata. Asadar, din depozitiile martorilor nu rezulta ca aceasta decizie de incetare a fost semnata in acelasi timp cu semnarea contractului individual de munca .


In ceea ce priveste inmanarea adeverintei medicale sefei de magazin care urma sa o inmaneze administratorului societatii, instanta retine ca in raport de decizia de incetare prin acordul partilor supusa analizei, nu prezinta interes, nefiind relevanta starea de graviditate in conditiile art. 55 lit. b din Codul muncii. In ceea ce priveste starea de graviditate, prevederile art. 60 statueaza interdictii la concedierea salariatilor si nu interdictii la incetarea raportului de munca prin acordul partilor, astfel ca aceste dispozitii nu sunt aplicabile in cauza pendinte.


Deoarece incheierea contractului este rezultatul consimtamantului partilor, mutuus conssensus, tot acordul lor de vointa poate duce la incetarea sa, mutuus dissensus. Contractul individual de munca poate inceta ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea nu este conditionata sub aspectul fondului si a formei decat de realizarea acordului liber exprimat de catre angajat si angajator in sensul enuntat. in cauza acordul a fost exprimat prin semnarea deciziei de incetare, asa cum a fost exprimat in momentul semnarii contractului individual de munca,cu atat mai mult cu cat petenta a semnat si statele de plata privind lichidarea drepturilor banesti.


Codul muncii nu prevede o anumita forma in situatia incetarii raportului de munca prin acordul partilor, astfel ca actul prin care inceteaza raportul de munca trebuie sa materializeze acordul de vointa fara a fi supus unor conditii de forma prevazute de Codul muncii.


Avand in vedere argumentatia din precedent, raportat la dispozitiile legale in vigoare, instanta considera neintemeiata contestatia, astfel ca respinge cererea de anulare a deciziei de incetare si avand in vedere modalitatea de solutionare a cererii principale, instanta, pe cale de consecinta, respinge si cererile subsidiare.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatoarea X, considerand-o nelegala si netemeinica.


Considera apelanta ca in mod gresit instanta de fond a apreciat ca decizia de incetare a contractului de munca este intocmita cu respectarea dispozitiilor legale, avand in vedere ca inregistrarea acesteia si datarea s-au facut ulterior comunicarii catre aceasta a unui exemplar din decizia emisa. Exemplarul primit de apelanta nu contine aceste elemente. De asemenea, apreciaza ca instanta nu a avut in vedere ca in cuprinsul deciziei nu era prevazut faptul ca aceasta poate fi contestata, instanta la care poate fi introdusa contestatia si termenul in care aceasta poate fi contestata.


Cu privire la celelalte aspecte solicitate a fi avute in vedere de catre instanta de fond, asa cum se poate constata, instanta nu le-a analizat, apreciind ca decizia a fost emisa prin acordul partilor. Acest lucru este in totalitate neadevarat, intrucat apelanta nu a solicitat niciodata incetarea contractului de munca . Desi in considerente, instanta retine faptul ca martora intimatei a aratat ca a primit demisia apelantei in scris, acest inscris nu a fost niciodata solicitat de instanta si depus la dosarul cauzei.


Tribunalul Iasi a instituit o prezumtie de legalitate cu privire la actele emise de intimata si nu a luat in considerare nici unul din argumentele invocate de apelanta sau demonstrate in fata instantei cu martori si inscrisuri .


Persoana care s-a prezentat in calitate de martor al intimatei nu este si nu a fost niciodata sefa de magazin la magazinul la care apelanta isi desfasura activitatea .


Nici una din afirmatiile acestei martore nu corespund realitatii, intrucat toti angajatii sunt conditionati, la momentul semnarii contractului de munca de semnarea unor pagini necompletate care ulterior sunt folosite de catre angajator . Aceasta practica este una foarte veche si poate fi confirmata de toti angajatii societatii.


De asemenea, este lipsit de orice logica sa solicite apelanta adeverinta prin care se atesta faptul ca este insarcinata pentru a fi comunicata angajatorului si in acelasi timp sa solicite incetarea contractului de munca .


Considera apelanta ca semnarea statului de plata si primirea drepturilor salariale aferente perioadei lucrate nu pot echivala cu acceptarea, fara obiectiuni a deciziei de incetare a contractului de munca .


Arata apelanta ca a depus la dosarul instantei inscrisuri din care reiese in mod clar faptul ca aceasta a vrut doar sa faca dovada faptului ca este insarcinata, nu sa inceteze contractul de munca .


Solicita a se avea in vedere faptul ca acum are doi copii minori si doar sotul acesteia are venituri. Se poate constata din toata atitudinea, inclusiv cea avuta pe parcursul derularii procedurii in fata primei instante, ca intimata este de rea-credinta si a incercat, dar a si reusit sa convinga instanta, fara a prezenta inscrisuri in acest sens, ca apelanta a solicitat incetarea contractului de munca .


Solicita a se constata ca sentinta pronuntata de instanta de fond este argumentata doar pe sustinerile facute de martorul mincinos al paratei si nu au fost luate in considerare nici una din dovezile clare aduse de apelanta si sustinute de martora.


Pentru motivele mai sus aratate solicita admiterea apelului si modificarea in tot a sentintei apelate, iar pe fondul cauzei admiterea actiunii asa cum a fost formulata si sa se dispuna anularea deciziei de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor, cu obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care aceasta ar fi beneficiat, potrivit art. 80 alin. (1) din Codul muncii; sa se dispuna repunerea partilor in situatia anterioara si reintegrarea in munca, potrivit art. 80 alin. (2) din Codul muncii si nu in ultimul rand obligarea intimatei la plata de daune morale, apreciate la valoarea de 5000 lei, potrivit art. 253 alin. (1) si (2) din Codul muncii.


Intimata formuleaza intampinare prin care solicita respingerea apelului ca nefondat. Arata intimata ca prin sentinta pronuntata, instanta de fond a retinut in mod corect faptul ca apelanta a fost salariata in cadrul societatii in baza contractului individual de munca nr. 74/25.10.2016 ocupand functia de casier.


Potrivit Deciziei nr. 73/21.06.2017 de incetare a contractului individual de munca, situatia creata a intervenit ca urmare a acordului partilor.


Legalitatea incetarii contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b) din Legea nr. 53/2003 presupune ca manifestarea de vointa sa fie neechivoca, in speta, decizia a fost semnata de apelanta fara obiectiuni, in aceeasi forma in care a fost semnat si contractul individual de munca, dar si actul aditional la acest contract, reclamanta asumandu-si intreg continutul .


Totodata a retinut instanta de fond ca salariata apelanta a semnat si statul de plata privind salariul pe luna iunie si statul de plata privind compensarea in bani a concediului de odihna, astfel societatea incheindu-si in mod legal si onorabil toate obligatiile fata de salariata.


Nu cunoaste motivul real care a determinat-o pe contestatoare sa conteste propria vointa, insa din declararea motivarii s-a gandit probabil ca va duce in eroare instanta si va primi anumite sume de bani pe nedrept.


Initiativa de incetare a contractului individual de munca a venit din partea apelantei si nu la solicitarea intimatei, dovada in acest sens stand semnatura acesteia de pe Decizia nr. 73 din 21,06.2017 fiind de acord cu decizia si, de asemenea, faptul ca si-a facut lichidarea semnand cele doua state de plata pentru drepturile salariale si pentru concediu.


Mai mult, contestatoarea face trimiteri la doctrina si jurisprudenta fara nicio baza legala. Raportat la situatia de fapt a cauzei, in cazul de incetare a raporturilor de munca de comun acord, este necesar ca partile sa-si materializeze acordul de vointa prin consimtamant, indiferent cine are initiativa incetarii contractului, aceasta reprezentand o oferta facuta celeilalte parti, fiind necesara acceptarea ofertei, materializata printr-o decizie semnata si confirmata de ambele parti. Contestatoarea si-a manifestat intai verbal consimtamantul, a semnat decizia si a primit un exemplar in data de 21.06.2017, atunci cand i s-a facut si lichidarea drepturilor banesti, primind sumele cuvenite de aceasta.


Daca situatia de fapt ar fi cea relatata de apelanta ar trebui sa lipseasca semnatura de primire a deciziei (semnatura prin care aceasta si-a aratat acordul si achiesarea la decizia de incetare a contractului individual de munca), or, decizia a fost semnata si insusita de contestatoare, decizia fiind intocmita la solicitarea ei.


In ceea ce priveste relatarea conform careia contestatoarea a fost nevoita sa semneze la angajare mai multe foi albe, justificand astfel existenta semnaturii, ci pe decizia de incetare a contractului individual de munca, solicita a se observa ca, in primul rand, semnatura contestatoarei apare in partea stanga a paginii, fix in dreptul locului destinat semnaturii, fiind practic imposibila efectuarea unui fals . De asemenea, contestatoarea avea calea inscrierii in fals a acestui document, ceea ce nu a facut. Mai mult, faptul ca aceasta nu este de buna credinta cu privire la aceasta actiune reiese din faptul ca, desi contesta semnatura din decizie, nu aduce in discutie semnaturile de pe statele de plata, prin care, de asemenea, si-a insusit lichidarea salariala si incetarea contractului de munca .


Referitor la obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care contestatoarea ar fi beneficiat, solicita respingerea acestei cereri ca neintemeiata.


De asemenea, solicita respingerea capatului de cerere prin care apelanta solicita obligarea intimatei la plata de daune morale, apreciate la valoarea de 5000 lei ca nefondate, in contextul in care, derogand de la regula generala instituita de Codul muncii, dovada prejudiciului moral suferit de contestatoare cade in sarcina acesteia, iar in speta apelanta contestatoare nu a adus un minimum de argumente si indicii din care sa rezulte in ce masura drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate si nici nu a dovedit legatura de cauzalitate dintre incetarea contractului individual de munca (facut prin acordul partilor) si impactul acestui acord asupra sa.


Mai mult, fiind vorba despre acordul apelantei in incetarea contractului de munca nici nu poate intra in discutie o asemenea solicitare din partea acesteia.


Avand in vedere cele aratate mai sus si lipsa bunei credinte a apelantei in promovarea prezentei actiuni solicita respingerea contestatiei ca neintemeiata si nefondata cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest demers juridic.


In apel s-a administrat proba cu inscrisuri .


La termenul de judecata din data de 27.11.2018, instanta a invocat, din oficiu, prin raportare la dispozitiile art. 466 alin. 4 C.proc.civ., a motivului de apel referitor la nulitatea deciziei de incetare a contractului de munca, avand in vedere ca instanta fondului s-a pronuntat asupra acestei exceptii prin incheierea de sedinta din data de 25.10.2017, iar prin motivele de apel nu se contesta aceasta incheiere .


In termenul de pronuntare, ambele parti au depus concluzii scrise.


Examinand probele cauzei in raport de motivele de apel invocate, apararile intimatei si dispozitiile legale aplicabile si hotararea apelata, Curtea constata urmatoarele:


Raporturile de munca dintre apelanta-contestatoare X si intimata SC ``Y`` SRL s-au desfasurat in baza contractului individual de munca nr. 74/25.10.2016 salariata ocupand functia de casier, pe perioada nedeterminata. La data de 21.06.2017 aceste raporturi de munca au incetat in baza art. 55 lit. b din Codul muncii, in acest sens fiind intocmita si semnata de ambii parteneri decizia nr. 73/21.06.2017.


Contestatoare X a supus controlului judecatoresc legalitatea acestei decizii, sustinand ca nu si-a exprimat acordul pentru incetarea contractului individual de munca si ca angajatorul a dorit, in realitate, finalizarea raporturilor intrucat a aflat ca este insarcinata. Tribunalul Iasi a respins cererea retinand, in esenta, ca salariata si-a exprimat acordul prin semnarea deciziei de incetare, cu atat mai mult cu cat a semnat si statele de plata privind lichidarea drepturilor banesti.


Potrivit dispozitiilor art. 55 lit. b din Codul muncii, care constituie temeiul de drept al deciziei in discutie, ``Contractul individual de munca poate inceta astfel: (a€¦) b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea``.


Curtea apreciaza ca incetarea contractului individual de munca este determinata, in conceptia legiuitorului, de intrunirea vointei juridice a ambelor parti de a pune capat raporturilor de munca (alcatuita din consimtamant si cauza), vointa interna trebuind a fi concordanta vointei declarate, exteriorizate prin semnarea actului juridic. In structura vointei juridice exista o componenta intelectuala, pe care se grefeaza si una volitiva.


Curtea noteaza ca elementul intelectual al vointei juridice reprezinta prefigurarea realitatii in contextul unei nevoi care se vrea a fi satisfacuta prin instrumentul juridic al actului juridic civil. Elementul intelectual este dublat de un element volitiv, adica de hotararea de a incheia actul, activat de un motiv determinant. Acest proces psihologic este urmat de exteriorizarea hotararii. Odata ce vointa interna concorda vointei declarate vorbim de existenta consimtamantului.


Urmand reperele mai sus aratate, Curtea analizand sustinerile partilor si probele cauzei, constata ca masura incetarii contractului individual de munca, in ipoteza art. 55 alin.


(1) lit. b, nu a intrunit acordul ambelor parti, respectiv a salariatei.


Probele cauzei (depozitia martorei 1, copie dupa modelul tip de decizie de incetare a contractului individual de munca si adresa de inaintare a acesteia, ambele semnate de catre martora, adeverinta medicala emisa de medicul specialist la data de 21.06.2017, certificatul de nastere al minorului , decizia de incetare a contractului individual de munca al contestatoarei fara data si numar de inregistrare, extrasul din convorbirea cu sefa de magazin, de pe meseenger) conduc la concluzia ca afirmatiile contestatoarei facute in sustinerea contestatiei sunt reale si de natura a conduce la anularea actului juridic emis de angajator .


Adeverinta medicala emisa de medicul specialist atesta ca X era insarcinata la data de 21.06.2017. Martora 1 a declarat ca in ziua in care contestatoarea, cu care era colega, a anuntat la serviciu ca este insarcinata, a fost incunostintata de catre patron ca ``de a doua zi urma sa nu mai lucreze acolo``. De aceste informatii martora a luat la cunostinta de la colegii de serviciu si de la sefa de magazin, in ziua anuntului nefiind in activitate .


Declaratia martorei 2 nu va fi retinuta de instanta, intrucat aceasta nu era colega de serviciu la aceeasi unitate cu contestatoarea, fiind sef de magazin la un alt punct de lucru si prin urmare nu era intr-o relatie directa de colaborare ori subordonare cu aceasta. Angajatorul, care are atributii de organizare a unitatii si de stabilirea a atributiilor fiecarui salariat conform art. 40 din Codul muncii si in acelasi timp are sarcina probei conform art. 272 din Codul muncii, nu a prezentat nicio dovada, ca aceasta salariata a avut delegate atributii de gestionare a activitatii magazinului din cartierul ``A.`` unde contestatoarea avea locul de munca, pe perioada in care, sustine aceasta ca lipsea seful de magazin de la aceasta unitate . Dimpotriva, din depozitia martorei 1 care sustine afirmatiile contestatoarei, punctul de lucru din ``A.`` avea sef de magazin. Asadar, nu exista nicio ratiune pentru care martora 2 ar fi trebuit sa stie despre sarcina salariatei X sau ca aceasta sa ii fi comunicat adeverinta de sarcina . Actul demisiei salariatei nu a fost depus de catre angajator la dosar si prin urmare afirmatia martorei ca i-a fost inmanata de catre aceasta este nesustenabila.


Afirmatiile apelantei contestatoare, in sensul ca, odata cu semnarea contractului individual de munca, a semnat in alb si decizia de incetare a acestuia, sunt sustinute de depozitia martorei 1, care declara ca se afla intr-o situatie asemanatoare, in sensul ca a semnat in alb decizia de incetare a contractului individual de munca odata cu semnarea contractului, fara sa dea importanta la continutul acesteia.


Imprejurarea rezultata din depozitia martorei 1 in sensul ca era o practica, ca odata cu semnarea contractului individual de munca, angajatorul sa prezinte salariatului si o decizie de incetare a acestuia, pe care acesta sa o semneze, este sustinuta de modelul tip de decizie de incetare a contractului individual de munca si adresa de inaintare a acesteia, ambele semnate de catre martora, si de decizia de incetare a contractului individual de munca al contestatoarei fara data si numar de inregistrare . Aceste dovezi indirecte creeaza prezumtia ca apelanta-contestatoare X a semnat decizia de incetare a contractului individual de munca la momentul angajarii, ulterior, angajatorul, afland de sarcina salariatei si dorind astfel sa puna capat raporturilor de munca, a completat olograf decizia, cu data de incetare a contractului si cu numar si data de inregistrare .


Curtea releva ca, in conditiile in care apelanta-contestatoare X era insarcinata in 13 saptamani la momentul emiterii decizie de catre angajator, este total improbabila teza conform careia aceasta ar fi dorit sa puna capat raporturilor de munca cu intimata. Este contrar oricarei ratiuni ca o persoana care abia incepuse raporturile de munca de cca 8 luni, care nu avea o alta optiune lucrativa si stia ca este insarcinata in 3 luni, sarcina care impunea protectia aferenta sistemului de asigurare medicala, sa renunte la toate beneficiile legale decurgand dintr-un raport de munca . Aceasta cu atat mai mult cu cat salariata, fiind in derularea raporturilor de munca, ar fi beneficiat de concediu de maternitate si, ulterior, pentru cresterea copilului si de indemnizatia aferenta acestora.


Ipoteza lansata de angajator si insusita de instanta de fond in sensul ca salariata si-a dorit incetarea relatiilor de munca, intrucat a semnat fisa de lichidare, pe de o parte, nu are sustinere probatorie, iar pe de alta parte nu este un element de natura sa sustina consimtamantul apelantei. Salariata a semnat statul de plata pentru drepturile aferentei lunii iunie 2017 si statul de plata pentru indemnizatia cuvenita pentru concediul de odihna, in acord deplin cu dispozitiile art. 168 din Codul muncii.


In aceste circumstante, Curtea constata ca sub aspectul ambelor componente, intelectuale si volitive, a vointei juridice, necesare pentru validitatea deciziei, nu se contureaza o dorinta si o nevoie a salariatei de a pune capat raporturilor de munca cu intimata care sa fie satisfacuta prin instrumentul juridic al actului juridic civil litigios.


Asa cum a subliniat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, ``odata dobandit un loc de munca, acesta trebuie sa se bucure de o serie de garantii care sa-i asigure stabilitatea, neputand fi conceput ca prevederile constitutionale ar asigura libertatea de a obtine un loc de munca, dar nu si garantarea pastrarii acestuia`` [a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 (M. Of. nr. 431 din 17 iunie 2015)], dar aceste garantii nu trebuie absolutizate, pentru ca reglementarile legale care urmaresc asigurarea stabilitatii raporturilor juridice de munca, a drepturilor si obligatiilor angajatilor si angajatorilor au menirea sa asigure desfasurarea raporturilor juridice de munca intr-un cadru legal, judicios, echitabil, dar trebuie sa asigure apararea deopotriva a intereselor legitime atat ale salariatilor, cat si ale angajatorilor [a se vedea Decizia nr. 506 din 4 octombrie 2005 (M. Of. nr. 982 din 4 noiembrie 2005)].


Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul dispozitiilor art. 55 alin. 1 lit. b si art. 80 din Codul muncii coroborat cu art. 278 din Codul muncii si art. 1204 din Codul civil, anuleaza decizia nr. 73/21.06.2017 de incetare a contractului individual de munca emisa de SC ``Y`` SRL, dispune reintegrarea contestatoarei pe postul avut anterior incetarii contractului individual de munca, obliga SC ``Y`` SRL la plata catre contestatoarea X a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, cu aplicarea dobanzii legale, incepand cu data producerii efectelor deciziei nr. 73/21.06.2017 si pana la reintegrarea efectiva.


In ceea ce priveste daunele morale, Curtea retine ca elementele atragerii raspunderii patrimoniale pentru prejudiciul moral suferit din perspectiva dispozitiilor art. 253 din Codul muncii sunt indeplinite in speta.


Fapta ilicita a angajatorului consta in emiterea unei decizii nelegale de incetare a contractului individual de munca .


Dispozitiile art. 270 din Codul muncii in temeiul carora sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, creeaza in favoarea angajatului o prezumtie relativa, cea ce presupune ca prejudiciul a fost produs in dauna salariatei prin aceasta masura nelegala a angajatorului.


Curtea constata ca simpla anulare a deciziei, ce viza raportul de munca cu apelanta nu constituie per se, o reparare echitabila si suficienta, in principiu, a prejudiciului suferit. Masura a avut un impact asupra vietii private a contestatoarei in conditiile in care pierderea locului de munca de catre aceasta implica in mod necesar consecinte tangibile asupra bunastarii materiale a sa si a familiei sale. O atare masura este de natura a crea un dezechilibru si la nivel emotional.


De asemenea, daunele morale trebuie subsumate si interdictiei absolute instituite in sarcina oricarui angajator de a aplica un tratament diferit unui salariat de sex feminin, exclusiv pe temeiul sarcinii.


Asa cum s-a statuat in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene ``concedierea unui lucrator de sex feminin in cursul sarcinii sau a concediului sau de maternitate pe motive legate de sarcina si/sau de nasterea unui copil reprezinta o discriminare directa pe criterii de sex, contrara art. 2 alin. (1) si art. 5 alin. (1) din Directiva 76/207`` (actualmente art. 14 din Directiva 2006/54/CE) Curtea a apreciat ca ``orice alta interpretare a art. 2 alin. (1) si a art. 5 alin. (1) din Directiva 76/2007 ar restrange sfera de aplicare a protectiei acordate de dreptul comunitar femeii gravide, care a nascut de curand sau care alapteaza, contrar structurii si evolutiei normelor dreptului comunitar care reglementeaza egalitatea dintre barbati si femei in acest domeniu .``- Cauza C-460/06, Hotararea Curtii (Camera a treia) 11 octombrie 2007 Nadine Paquay impotriva SociA©tA© da€™architectes Hoet Minne SPRL, ECLI:EU:C:2007:601, partial parag. 29, 40-41).


Or, potrivit jurisprudentei Curtii, Directiva nu stabileste ``o anumita masura in caz de incalcare a interdictiei discriminarii, ci lasa statelor membre libertatea de a alege intre diferitele solutii care asigura realizarea obiectivului Directivei 76/207, in functie de diferitele situatii care pot aparea. Totusi, masurile apte sa asigure restabilirea egalitatii efective a sanselor trebuie sa asigure o protectie jurisdictionala efectiva si eficienta si sa aiba un efect disuasiv real asupra angajatorului (a se vedea Hotararea von Colson si Kamann, 14/83, EU:C:1984:153, pct. 23 si 24, Hotararea Draehmpaehl, C-180/95, EU:C:1997:208, pct. 25, precum si Hotararea Paquay, C-460/06, EU:C:2007:601, pct. 45).


Cuantumul sumei de 5000 lei este in opinia Curtii suficient pentru a compensa prejudiciul moral cauzat, fara ca prin aceasta sa se incerce o reparare cu mult peste vatamarea produsa, determinand o imbogatire fara justa cauza in persoana contestatoarei.


Pentru aceste considerente, Curtea, avand in vedere si dispozitiile art. 480 alin. 2 C.proc.civ., admite apelul declarat de contestatoarea X si schimba in parte sentinta, astfel: admite, in parte, actiunea formulata de contestatoarea X in contradictoriu cu intimata SC ``Y`` SRL; anuleaza decizia nr. 73/21.06.2017 de incetare a contractului individual de munca emisa de intimata SC ``Y`` SRL; dispune reintegrarea reclamantei pe postul avut anterior incetarii contractului individual de munca; obliga intimata SC ``Y`` SRL la plata catre contestatoarea X a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, cu aplicarea dobanzii legale, incepand cu data producerii efectelor deciziei nr. 73/21.06.2017 si pana la reintegrarea efectiva; obliga intimata SC ``Y`` SRL la plata catre contestatoarea X a sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale.


Cererea apelantei-contestatoare X privind obligarea intimatei - parate SC ``Y`` SRL la plata cheltuielilor de judecata pentru fond si apel a fost respinsa, intrucat nu s-a facut dovada acestora.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 836/11.12.2018


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...