Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute

Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute

  Publicat: 10 Aug 2021       2011 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Din prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit carora „pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei” rezulta ca beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Dovada scrisa prin care
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dovada scrisa prin care
Dovada scrisa prin care
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Dovada scrisa prin care
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate (procedeu) de prevenire a erodarii puterii de cumparare a populatiei, prin realizarea unor corelatii intre salarii, pe de o parte,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
In pofida crearii unei piete unice si a Uniunii economice si monetare, nu exista inca o politica comunitara adevarata cu privire la impozitare. Prevederi specifice sunt incluse in Articolele 90-93 ale Tratatului de constituire a Comunitatii Europene (fostele Articole 95-99), dar procedura de adoptare a deciziilor in ce priveste impozitarea impune votul in unanimitate in Consiliu. Pina acum, acest mecanism a functionat ca o frana in ce priveste adoptarea de reguli comune privind impozitarea directa si indirecta.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In pofida crearii unei piete unice si a Uniunii economice si monetare, nu exista inca o politica comunitara adevarata cu privire la impozitare. Prevederi specifice sunt incluse in Articolele 90-93 ale Tratatului de constituire a Comunitatii Europene (fostele Articole 95-99), dar procedura de adoptare a deciziilor in ce priveste impozitarea impune votul in unanimitate in Consiliu. Pina acum, acest mecanism a functionat ca o frana in ce priveste adoptarea de reguli comune privind impozitarea directa si indirecta.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Este modul in care se calculeaza venitul care se va lua in considerare la acordarea creditului ,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Expresie latina potrivit careia un act juridic se incheie in conformitate
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dovada scrisa prin care
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este modul in care se calculeaza venitul care se va lua in considerare la acordarea creditului ,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Din prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit carora ``pensionarii militari decorati cu ordinul ``Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei`` rezulta ca beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei.


Conform art. 30 din Legea nr. 223/2015, pensia stabilita, recalculata si actualizata in conditiile prezentei legi nu poate fi mai mare decat 85% din baza de calcul prevazuta la art. 28.


Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. VII din OUG nr. 59/2017, dispune ca la stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei.


Beneficiul semnului onorific nu intra in baza de calcul a pensiei, care se determina potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015, el reprezinta un procent care are ca efect majorarea cuantumului pensiei in urma aplicarii prevederilor art. 29-30 din lege, dar care se aplica la cuantumul pensiei brute, concluzie ce deriva din caracterul sau de spor aplicat la cuantumul pensiei initiale.


Plafonarea conform prevederilor art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 se refera la pensia neta, aceasta determinandu-se, potrivit dispozitiilor art. 3 lit. m) din acelasi act normativ, prin deducerea impozitului pe venit din cuantumul pensiei brute.


Plafonarea instituita de legiuitor prin dispozitiile art. VII pct. 3 din OUG nr 59/2017 vizeaza inclusiv sporul acordat conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.


Interdictia ca la stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta sa nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei este un generala si se refera la toate elementele de calcul, indiferent de actul normativ ce le reglementeaza.


Regula este ca exceptiile sunt de stricta interpretare si trebuie expres prevazute de legiuitor.


Prin urmare, legiuitorul a stabilit plafonarea pentru pensia militara neta aflata in plata, fara a distinge intre elementele de calcul ale pensiei, iar, din acest punct de vedere, nu prezinta relevanta ca dreptul prevazut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 a fost calculat la momentul stabilirii pensiei, nefiind un drept salarial acordat pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca .


Prin sentinta civila nr. 124/05.02.2020, Tribunalul Iasi a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatei Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Contestatii; a respins contestatia, astfel cum a fost completata, formulata de contestatorul X, in contradictoriu cu intimatii Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne si Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Contestatii.


Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca, prin decizia nr. 204673/18.03.2019 emisa de Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, au fost revizuite drepturile de pensie ale contestatorului X, incepand cu data de 03.01.2019.


Impotriva acestei decizii, contestatorul a formulat contestatie administrativa, iar prin Hotararea nr. 19376/06.05.2019, emisa de Comisia de Contestatii Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost respinsa contestatia .


Impotriva deciziei nr. 204673/18.03.2019 si a Hotararii nr. 19376/06.05.2019, contestatorul a formulat prezenta contestatie, sustinand, in esenta, faptul ca drepturile de pensie au fost stabilite in mod gresit, aducand urmatoarele critici:


- a fost discriminat in raport cu ceilalti militari si politisti, care s-au pensionat pana la data de septembrie 2017, intrucat I.P.J. Iasi nu a respectat obligatia salarizarii egale, nefiindu-i acordat sporul pentru studii superioare;


- nu i s-a acordat sporul cuvenit de 15%, aferent semnului onorific primit, care se adauga separat la drepturile de pensie .


Se retine de catre instanta ca, potrivit disp. art. 28 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a - c, in care nu se includ: (a€¦) . (2) Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special pensionati in conditiile art. 19, 26 si 38, baza de calcul utilizata pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevazuta la alin. (1), actualizata la data deschiderii dreptului la pensie . (3) Actualizarea prevazuta la alin.


(2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorarii soldei de functie/salariului de functie si soldei de grad/salariului gradului profesional, detinute la data trecerii in rezerva/incetarii raporturilor de serviciu``.


Potrivit disp. art. 30 din Legea nr. 223/2015: ``Pensia stabilita, recalculata si actualizata in conditiile prezentei legi nu poate fi mai mare decat 85% din baza de calcul prevazuta la art. 28``.


Prin Ordinul nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016, au fost aprobate procedurilor de recalculare si de actualizare a pensiilor militare de stat, anexa nr. 1 la Ordin cuprinzand procedura de recalculare a pensiilor militare de stat .


Potrivit disp. art. 2 din anexa 1 la Ordinul mentionat: ``Recalcularea pensiilor militare de stat se realizeaza de catre casele de pensii sectoriale, infiintate in conditiile Legii nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza datelor/documentelor existente in bazele de date/arhivele proprii, precum si a datelor/documentelor transmise de structurile din cadrul institutiilor publice de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala sau de beneficiarii pensiilor militare``, iar potrivit art. 3: ``Recalcularea pensiilor militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, prevazute la art. 109 alin. (1) si art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se realizeaza, dupa caz, pe baza urmatoarelor elemente: a) vechimea cumulata rezultata din dosarul de pensionare, stabilita prin ultima decizie de pensie emisa in baza legislatiei in vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016; b) procentele de calcul stabilite conform prevederilor art. 29, 39 si 108 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 30 din aceeasi lege; c) situatia soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza, corespunzatoare celor 6 luni consecutive alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ultimelor 6 luni de activitate in situatia, in care beneficiarul nu isi exprima optiunea, actualizate conform prevederilor legale care reglementeaza salarizarea militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare la data intrarii in vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, care constituie baza de calcul; d) gradul de invaliditate si cauza invaliditatii; e) numarul de urmasi inscrisi la pensie; f) Semnul Onorific in Serviciul Patriei sau similare detinute``.


Potrivit art. 4 alin. 1, 2, 3 lit. a si 6: ``(1) In vederea stabilirii bazei de calcul, casele de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii comunica beneficiarilor, prin intermediul taloanelor de plata a pensiilor, necesitatea alegerii celor 6 luni, consecutive, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Beneficiarii aflati in evidenta caselor de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne si Serviciul Roman de Informatii completeaza o cerere, al carei model este prevazut in anexa nr. 1a la prezenta procedura, prin care aleg cele 6 luni consecutive, pe care o depun/transmit la casa de pensii sectoriala competenta, in interiorul termenului de 6 luni de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv pana la 30 iunie 2016. (3) Casele de pensii sectoriale ale Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii transmit in copie cererile prevazute la alin. (2) si solicita eliberarea situatiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza necesara recalcularii pensiei militare de stat, actualizate, conform prevederilor legale care reglementeaza salarizarea militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare la data intrarii in vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel: a) pentru cererile inregistrate la Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne, la unitatea din care beneficiarul a fost trecut in rezerva/i-au incetat raporturile de serviciu; (...) (6) In baza solicitarilor formulate, structurile financiar-contabile din unitatile mentionate la alin. (3) lit. a) si b) sau, dupa caz, la alin. (4) si (5) intocmesc situatiile cu soldele/salariile lunare brute realizate la functia de baza, actualizate conform prevederilor legale care reglementeaza salarizarea militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare la data intrarii in vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in doua exemplare, al carei model este prevazut in anexa nr. 1b la prezenta procedura, in termen de maximum 12 luni de la data inregistrarii solicitarilor, astfel: a) exemplarul nr. 1 se transmite la casa de pensii sectoriala in a carei evidenta se afla pensionarul militar, care procedeaza la recalcularea pensiilor potrivit prevederilor art. 2; b) exemplarul nr. 2 - se pastreaza la structura emitenta``.


De asemenea, potrivit disp. art. 11 din Ordin, ``Baza de calcul folosita la recalcularea pensiilor militare de stat este cea prevazuta la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, constituita din soldele/salariile lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizata conform prevederilor legale care reglementeaza salarizarea militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare la data intrarii in vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, si cuprinde urmatoarele elemente: a) soldele/salariile de functie sau elemente salariale similare realizate in cele 6 luni consecutive; b) soldele de grad/salariile gradului profesional detinut sau elemente salariale similare realizate in cele 6 luni consecutive;


c) gradatiile sau elemente similare realizate in cele 6 luni consecutive; d) soldele/salariile/indemnizatiile de comanda/conducere sau alte elemente similare, dupa caz, realizate in cele 6 luni consecutive; e) solda/salariul de merit, dupa caz, realizat(a) in cele 6 luni consecutive; f) indemnizatia de dispozitiv/sporul pentru misiune permanenta sau alte elemente salariale similare, realizate in cele 6 luni consecutive; g) sumele reprezentand alte elemente salariale decat cele de la lit. a) - f), realizate in cele 6 luni consecutive``, iar potrivit art. 12 alin. 1 - 2, ``(1) Actualizarea soldei/salariului de functie se efectueaza in conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea functiilor in institutiile de aparare nationala, ordine publica si securitate nationala, prin stabilirea evolutiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficientilor de ierarhizare pana la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea functiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea functiei, gradul militar/profesional al functiei, nivelul studiilor cu functii in plata la data de 1 ianuarie 2016. (2) Actualizarea soldei/salariului de functie prin stabilirea evolutiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficientilor de ierarhizare prevazute de actele normative consecutive in vigoare la data la care a fost acordat dreptul pana la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de functie realizat in fiecare luna din cele 6 luni consecutive din documentele de plata ale acestora si utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficientilor de ierarhizare, dupa caz, transpuse la nivelul prevazut de legislatia in domeniul salarizarii aplicabila la data de 1 ianuarie 2016``.


Prin urmare, instanta retine ca recalcularea pensiilor militare de stat se realizeaza de casele de pensii sectoriale, pe baza elementelor expres prevazute de lege, printre care si situatia soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza, corespunzatoare celor 6 luni consecutive, alese conform art. 28 din Legea nr. 223/2015. Situatia soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza necesara recalcularii pensiei militare de stat, actualizate, conform prevederilor legale care reglementeaza salarizarea militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare la data intrarii in vigoare a Legii nr. 223/2015, se intocmeste de catre structurile financiar-contabile din unitatile mentionate la art. 4 din Ordin si se comunica de catre aceste structuri Caselor Sectoriale de Pensii.


In speta, retine instanta ca Inspectoratul de Politie Judetean Iasi a intocmit adeverinta de la dosar privind Situatia soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza, actualizate, in perioada 06.2018 - 11.2018 (in baza art. 4 alin. 6 la Ordinul de aprobare a procedurilor de recalculare si de actualizare a pensiilor militare de stat), pe care a comunicat-o intimatei Casa Sectoriala de Pensii. Casa Sectoriala de Pensii nu are ca atributie stabilirea elementelor care compun baza de calcul (solde/salarii lunare brute realizate la functia de baza, actualizate), ci doar calcularea/recalcularea pensiei militare de stat pe baza situatiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza, actualizate, transmise de institutiile prevazute de lege.


Prin urmare, daca contestatorul considera ca ar fi trebuit a i se acorda sporul pentru studii superioare, aceasta pretentie poate fi judecata numai in contradictoriu cu fostul sau angajator si nu in cadrul unei contestatii formulate impotriva deciziei de pensie . Intr-o astfel de contestatie elementele salariale ce intra in baza de calcul a pensiei sunt imposibil de modificat. Prin prisma acestor aspecte, instanta nu poate retine nicio discriminare in privinta stabilirii drepturilor de pensie ale contestatorului, cat timp nu are date concrete in ceea ce priveste dreptul contestatorului la acordarea sporului pentru studii superioare.


Intr-o alta ordine de idei, instanta retine ca, prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, s-a dispus ca articolul 60 se modifica si va avea urmatorul cuprins: ``Art. 60 - La stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei.``


In aplicarea acestor dispozitii legale, IPJ Iasi a emis Adeverinta nr. 756.166 din 12.02.2019, adeverinta care atesta un cuantum de 3.349 lei al mediei soldelor/salariilor lunare nete realizate la functia de baza, actualizate ale contestatorului. In baza acestei adeverinte, intimata Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne a emis Decizia nr. 204673/28.02.2019, prin care i-au fost stabilite contestatorului drepturi de pensie in cuantum de 3.349 lei (in temeiul art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017).


Ulterior, IPJ Iasi a emis Adeverinta nr. 756.216 din 28.02.2019, care atesta un cuantum de 3.707 lei al mediei soldelor/salariilor lunare nete realizate la functia de baza, actualizate ale contestatorului. In baza acestei noi atestari, intimata Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne a emis Decizia nr. 204673/18.03.2019, contestata in prezenta cauza, prin care a revizuit drepturile de pensie ale contestatorului, stabilindu-le in cuantum de 3.707 lei (in temeiul art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017).


Fata de toate aceste aspecte, eventualele erori/lipsuri in ceea ce priveste media soldelor/salariilor lunare nete, ce constituie plafonul pana la care poate fi stabilita pensia militara, pot fi analizate doar in contradictoriu cu fostul angajator si nu in cadrul unei contestatii la decizia de pensie, decizie prin care s-au valorificat informatiile din adeverintele emise de IPJ Iasi.


In ceea ce priveste sustinerile contestatorului ca nu i-a fost acordat separat sporul cuvenit de 15%, aferent semnului onorific primit, instanta retine ca acestea sunt nefondate. Din insasi decizia contestata rezulta ca sporul de 15% aferent semnului onorific, nu a fost inclus in baza de calcul prevazuta de art. 28 din Legea nr. 223/2015, ci s-a aplicat separat la cuantumul pensiei: 5386 lei (pensie plafonata) + 808 lei (majorare pensie cf. art. 11 Legea nr. 80/1995) = 6194 lei ( pct. 7 din capitolul V - Detaliere calcul pensie).


Cu toate acestea, raportat la art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei (in speta, 3.707 lei conform adeverintei nr. 756.216 din 28.02.2019).


Din interpretarea dispozitiilor legale aplicabile, nu poate fi retinuta ca pertinenta opinia conform careia sporul de 15% aferent semnului onorific ar trebui aplicat pensiei nete, avand in vedere pe de o parte ca, potrivit disp. art. 3 alin. 1 lit. f)


din Procedura de recalculare a pensiilor din Ordinul nr. 31/M.25/999/8148/237/259/221/2016, Semnul Onorific ``In Serviciul Patriei`` sau similare detinute reprezinta un element al bazei de calcul al pensiei militare (alaturi de altele), nu o crestere finala a pensiei, astfel cum a fost calculata conform bazei de calcul. Pe de alta parte, art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, asigura o reglementare fara echivoc in sensul ca pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei, prin urmare nu mai poate fi aplicata vreo crestere pensiei nete.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatorul X, prin care solicita casarea hotararii primei instante si admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu modificarea punctului 4 din actiune, prin admiterea actiunii asa cum a fost formulata in scris prin acordarea sporului de 15% pana la data de 01.12.2019, si cu 20% incepand cu data de 01.12.2019, in baza Legii nr. 80/1995, Legii nr. 574/2004 si a Legii nr. 149/2018, din urmatoarele motive de fapt si de drept:


Prima instanta nu a reusit sa solutioneze plangerea depusa de el, nu a reusit sa aprofundeze prevederile art. 2 lit. a), b) si f), art. 14 lit. a), art. 15 lit. a), art. 28, art. 29 pct. 1 lit. a) si b), art. 30, art. 31, art. 97, art. 98, art. 99, art. 110 si art. 108 lit. c) din Legea nr. 223/2015; Constitutia Romaniei art. 16, 20,41, 47, 53, astfel ca Tribunalul Iasi nu a reusit sa motiveze in nici un fel faptul ca a realizat un venit total brut in cuantum de 6463 lei, conform ultimei decizii de recalculare a pensiei din data de 18.12.2019, fiindu-i stabilita in plata suma neta de 3707 lei, in timp ce un fost coleg de-al sau care s-a pensionat in anul 2015 si care prin decizia de revizuire a pensiei de serviciu cu nr. 4325 518/14.04.2019, respectiv a numitului Y, decizie care a depus-o in copie xerox la dosarul cauzei si din care rezulta un venit brut realizat de 4695 lei si o pensie neta in plata de 5029 lei.


Tribunalul Iasi nu a reusit, in baza probelor depuse la dosarul cauzei, sa elimine orice forma de discriminare a sa, mai mult a considerat ca este legal ca el care a realizat venituri salariale fata de colegul sau Y, cat si fata de alti colegi, sa aiba o pensie neta in plata mai mica decat acesta, aceasta decizie nefacand altceva decat sa il discrimineze in raport cu acesta cat si fata de alti colegi.


De asemenea, Tribunalul Iasi nu a tinut cont de Deciziile Curtii Constitutionale Romane cu nr. 783/29.11.2018 si a Deciziei C.C.R. nr. 652/30.10.2018, care au judecat si pronuntat ca este constitutional ca cuantumul net in plata a pensiei militare de stat sa fie plafonat la 85% din total brut si i-au respins motivarile Curtii Constitutionale si nu i-au aplicat prevederile C.C.R., ducand astfel la discriminarea sa in raport cu alti militari si politisti, asa cum rezulta clar din probele depuse la dosarul cauzei, respectiv din compararea deciziilor sale de pensie cu cea a unui fost coleg, respectiv a numitului Y.


Daca Tribunalul Iasi aplica corect prevederile Legii nr. 223/2015, cat si Deciziile CCR cu nr. 783/29.11.2018 si nr. 652/30.10.2018, pensia sa militara neta in plata trebuia sa fie in intervalul de timp 03.01.2019 - 01.12.2019, in cuantum net de 5386,45 lei, lucru de altfel recunoscut si de catre parate in Decizia de pensie cu nr. 4329069/18.03.2019, iar incepand cu intervalul de 01.12.2019-31.12.2019, in cuantum net de 5493,55 lei si incepand cu data de 01.01.2020, cu aplicarea indexarii de 4,6% indexare care a fost aplicata tuturor militarilor si politistilor sa fie in cuantum net in plata de 5746,2533 lei, fapt demonstrat cu decizia de pensie recalculata cu nr. 4374008/18.12.2019, decizie pe care, de asemenea, a contestat-o in termen legal si care i-a fost respinsa si pe care o va depune la dosarul cauzei.


De asemenea, arata apelantul ca Tribunalul Iasi nu a luat in considerare si nu a motivat faptul ca a adus argumente solide prin probe dovedite cu inscrisuri ca cel datat nr. 76767/21.03.2018 si din care rezulta foarte clar elementele salariale, cat si a faptului ca paratele sustin gresit faptul ca sporul de 15% si 20% pentru meritele militare, respectiv semnele onorifice nu au fost introduse in salariul brut, intrucat aceste merite militare se pot conferi conform legii numai dupa pensionare, iar din proba depusa la dosarul cauzei rezulta foarte clar elementele salariale avute si nicidecum incluse aceste ordine militare pretinse gresit a fi deja platite de parate. De asemenea, Tribunalul Iasi nu a acordat atentie deloc la adresele cu nr. 756217/28.02.2019, cat si a anexelor acestui document, din care rezulta foarte clar ca procentul ordinelor militare in cuantum de 15% si 20% nu se regaseste in elementele salariale depuse de catre angajatorul meu I.P.J. - Iasi catre Casa Sectoriala de Pensii a M.X


In drept: Legea 223/2015 art. 2 lit. a), b) si f), art. 14 lit. a), art. 15 lit. a), art. 28, art. 29 pct. 1 lit. a) si b), art. 30, art. 31, art. 97, art. 98, art. 99, art. 110 si art. 108 lit. c). Constitutia Romaniei art. 16, 20, 41, 47, 53, Deciziile C.C.R. nr. 783/29.11.2018 si nr. 652/30.10.2018.


Solicita instantei de apel sa ia in considerare probele depuse la dosarul cauzei, respectiv Decizia de pensie a colegului sau Buzdugan C. Sorin cu nr. 4325518/16.04.2019, a inscrisului cu nr. de inregistrare 76767/21.03.2018, din care rezulta clar elementele salariale, a inscrisului cu nr. 756217/28.02.2019 cu anexele in care sunt detaliate elementele salariale.


Intimata parata Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Afacerilor Interne a formulat intampinare la apelul declarat de contestator, solicitand respingerea apelului pentru urmatoarele considerente:


In raport de critica apelantului-reclamant cu privire la presupusa aplicare eronata a sporului aferent semnului onorific de catre institutia in cuantumul pensiei brute, face urmatoarele precizari:


Solutia instantei de fond este una corecta si temeinica avand in vedere ca sporul aferent semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` nu este un drept, avand un regim juridic distinct si nici nu rezulta intentia legiuitorului de a-l acorda ca un supliment la pensia de serviciu, ci este in discutie un spor care intra in cuantumul brut al pensiei militare de stat, cuantum plafonat potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.


Fiind in discutie un spor al cuantumului pensiei, iar nu un supliment al pensiei care sa se acorde prin adaugare la cuantumul pensiei nete si peste plafonul impus de art. 60 din Legea nr. 223/2035, in mod corect sporul in discutie a fost aplicat in cuantumul pensiei brute de 6194 lei, din care s-a scazut impozitul de 419 lei, rezultand un cuantum net al pensiei de 5,775 lei care a fost plafonat, potrivit art. 60 din lege, la cuantumul comunicat de unitatea angajatoare de 3.707 lei.


Evidentiaza faptul ca in acceptiunea Legii nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, cuantumul pensiei este cel rezultat in urma aplicarii art. 28, art. 29, art. 30 si art. 108 din lege, cuantum prevazut la pct. 5 si 6 din buletinul de calcul al pensiei, la care se adauga sporul aferent semnului onorific rezultand pensia militara bruta din care se scade impozitul rezultand pensia neta, potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015 cu modificarile sl completarile ulterioare.


Potrivit art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, pensia neta reprezinta pensia militara de stat stabilita in cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislatiei in vigoare.


Avand in vedere prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, care dispun ca la stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei. in mod corect institutia noastra a plafonat cuantumul pensiei nete la media salariilor nete stabilita si comunicata institutiei noastre de catre unitatea angajatoare astfel ca nu se poate retine in sarcina Casei de Pensii Sectoriale a M.X. vreo atitudine culpabila ori vreun motiv de anulare a deciziei de stabilire a pensiei emise in concordanta cu vointa legiuitorului.


Mai mult, prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, au caracter general si obligatoriu, sunt norme de imediata aplicare, sens in care precizam ca acestea se aplica tuturor situatiilor aparute ulterior modificarii legislative din data de 07.08.2017, astfel ca nu pot fi primite sustinerile potrivit carora sporul prevazut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 ar trebui aplicat ulterior plafonarii instituite de legiuitor prin art. 60 din Legea nr. 223/2015 cu atat mai putin cu cat cel in cauza nu indica temeiul legal care l-ar indreptati la un astfel de calcul al pensiei.


Cerinta legiuitorului de la art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile sl completarile ulterioare, este imperativa si nu poate constitui temei derogator pentru apelantul-reclamant si nici pentru instanta de judecata .


Precizeaza ca aplicarea sporului reglementat de art. 11 din Legea nr. 80/1995 aste aceeasi pentru toti beneficiarii pensiilor militare de stat fara diferente de tratament, modalitatea de calcul al pensiei este aceeasi, in sensul ca drepturile de pensie s-au stabilit si se stabilesc potrivit aceluiasi algoritm, asa cum rezulta cu claritate din buletinul de calcul anexa la fiecare decizie de pensie emisa de institutie, cum bine a retinut si instanta de fond .


Observa faptul ca apelantul-reclamant doreste aplicarea sporului aferent semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` la cuantumul pensiei nete plafonate potrivit art. 60 din lege, cu alte cuvinte, prin eludarea dispozitiilor Codului fiscal care legifereaza cu privire la impozitarea veniturilor din pensii (articolul 100 alin. 1) si art. 101 alin. 1) si 2) din Codul fiscal) si prin folosirea unei alte metode de calcul al pensiei diferita de cea uzitata de institutie si prevazuta de lege, sens in care opineaza ca admiterea solicitarii apelantului-reclamant de catre instanta ar genera discriminare intre cel in cauza si ceilalti pensionari militari care nu au beneficiat de aplicarea acestui spor la cuantumul net al pensiei stabilit potrivit dispozitiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificarile si completarile ulterioare.


Precizeaza ca solicitarea celui in cauza incalca atat principiul egalitatii prevazut de art. 2 lit. b), cat si dispozitiile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificarile si completarile ulterioare.


De asemenea, considera oportun sa precizeze faptul ca textul de lege reprezentat de art. 11 alin. 3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare nu poate primi interpretarea privind aplicarea sporului in discutie la cuantumul stabilit potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, motivat de faptul ca:


1. s-ar adauga la lege un drept care nu a fost prevazut de catre legiuitor la adoptarea actului normativ;


2. excluderea de la plafonarea instituita de art. 60 din lege a acestui spor aferent semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` nu este prevazut in mod distinct printr-o norma speciala, derogatorie de la art. 60, care sa stipuleze clar si fara echivoc faptul ca sporul in cauza s-ar acorda separat de cuantumul net in plata al pensiei.


3. prin aplicarea sporului la suma neta si impozitarea sumei rezultate ar conduce la situatia aplicarii unui impozit la impozit, ceea ce incalca principiile dreptului fiscal, avand in vedere faptul ca orice majorare/ spor etc. se aplica in cuantumul brut pentru a fi supusa/supus impozitarii corespunzatoare.


Atat timp cat modalitatea de calcul se prezinta sub forma unui spor adaugat la pensie care nu are o independenta de sine statatoare, nu se aplica izolat si nu confera pensionarilor militari un drept patrimonial care exista independent de stabilirea pensiei de serviciu, natura juridica a beneficiului in discutie nu poate fi decat aceea a pensiei pe care o intregeste, reprezentand un drept ce intra in cuantumul pensiei brute.


Asadar, textul art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu ii recunoaste un drept patrimonial distinct de cuantumul pensiei, acesta fiind o componenta a cuantumului pensiei, in situatia pensionarilor militari decorati cu distinctia ``Meritul Militar``, fara independenta juridica proprie, context in care, nu este in prezenta unui drept de creanta distinct de pensia militara de stat (avand natura unei recompense cu caracter de sine statator) si care ar fi anihilat sau negat in substanta sa prin includerea formala in elementele de calcul al pensiei, urmata de plafonarea cuantumului pensiei prin aplicarea formulei de calcul care include si procentul de 15% al cuantumului pensiei.


Aspectul ca dreptul la aplicarea sporului in discutie la calculul pensiei militare de stat este reglementat printr-un act normativ deosebit de actul normativ care reglementeaza acordarea, stabilirea si modalitatea de calcul a pensiei militare de stat, nu confera acestui drept caracterul de creanta distinct de pensia in raport de care se calculeaza ca spor in procent, intrucat, acesta nici nu poate exista de sine statator si in lipsa pensiei militare de stat, fiind un element al acesteia iar nu un drept de creanta independent de pensie sau cu un regim juridic distinct, astfel incat, textul de lege recunoaste doar dreptul la calculul pensiei militarilor prin includerea unui spor de 10%. 15% si, respectiv 20% al cuantumului pensiei iar nu un drept avand o natura juridica distincta, aferent decoratiei semn onorific ``In Serviciul Patriei`` sau, dupa caz, ``Meritul Militar`` si care ar depinde de stabilirea intinderii sub aspectul cuantumului banesc efectiv.


De altfel, acest drept nu supravietuieste de exemplu, suspendarii pensiei sau incetarii/revocarii pensiei in cazurile prevazute de lege, pentru a putea fi considerat un drept patrimonial avand o existentii proprie atasata decoratiei in discutie.


Interdictia ca la stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta sa nu poata fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei este una generala si se refera la toate elementele de calcul, indiferent de actul normativ ce le reglementeaza.


Regula este ca exceptiile sunt de stricta interpretare si trebuie expres prevazute de legiuitor.


Prin urmare, interpretul legii nu poate adauga, pe cale de interpretare, elemente de calcul al pensiei militare care sa se adauge la cuantumul plafonat al pensiei militare de stat expres prevazut de legiuitor prin dispozitiile art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017.


Astfel, cata vreme legiuitorul a stabilit un plafon net cu privire la pensia in plata, fara a exista exceptii m modul de stabilire al acestui cuantum net, care sa permita interpretarea ca plafonul prevazut de lege poate fi depasit, sustinerile celui in cauza in sensul ca acest drept arc natura juridica a unei recompense materiale privitor la activitatea pe care a desfasurat-o, diferita de pensia militara de stat, sunt simple supozitii care nu pot fi luate in considerare de catre instanta de judecata .


Rezulta ca nu exista un drept patrimonial distinct de cuantumul pensiei, care sa fi fost afectat prin aplicarea plafonarii impuse de art. 60 din Legea nr, 223/2015, iar Casa de Pensii Sectoriala a M.X. nu a incalcat prevederile art. 11 pct. 3 din Legea nr. 80/1995 si art. 12 din Legea nr. 574/2004, lipsindu-l pe reclamant de un drept de creanta diferit de cel de pensie, reglementat printr-o lege speciala, aflata in vigoare.


In situatia in care legiuitorul ar fi dorit sa reglementeze in sensul dorit de reclamant (adaugarea sporului aferent pensiei Ordinului ``Meritul Militar`` la pensia neta stabilita), formularea dispozitiilor legale ar fi fost fara echivoc, in sensul ca pensia neta s-ar fi majorat cu sporul acordat pentru Ordinul ``Meritul Militar``.


Or, in lipsa unei prevederi clare cu privire la modul de aplicare al sporului aferent semnului onorific ``In Serviciul Patriei``, apelantul-reclamant deduce ca sporul de 15% de care beneficiaza trebuie adaugat la cuantumul pensiei stabilite potrivit legii, inclusiv dupa aplicarea plafonarii prevazute de art. 60.


Precizeaza ca in situatia admiterii actiunii de catre instanta de judecata, solutia eronata a instantei ar conduce la obligarea Casei de Pensii Sectoriala a M.X. la aplicarea cu repetitiune a sporului privind semnul onorific in Serviciul Patriei avand in vedere faptul ca acesta a fost deja aplicat o data anterior plafonarii instituite de art. 60 din Legea nr. 223/2015 cu modificarile si completarile ulterioare si, in mod indubitabil, la crearea unor disfunctionalitati si discrepante in modul unitar de interpretare dar si de aplicare al dispozitiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, precum si al dispozitiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.


In sustinerea celor de mai sus este si solutia adoptata prin Decizia civila de Curtea de Apel Bucuresti nr. 4385/10.10.2019 pronuntata in dosarul civil nr. XX68/3/2019, in care curtea a retinut ca plafonarea instituita de legiuitor prin dispozitiile art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 a vizat inclusiv sporul acordat conform art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.


De asemenea, Curtea de Apel Bucuresti a retinut prin decizia anterior mentionata ca legiuitorul a stabilit plafonarea pentru pensia militara neta aflata in plata, fara a distinge intre elementele de calcul ale pensiei iar, din acest punct de vedere, nu prezinta relevanta ca dreptul prevazut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 a fost calculat la momentul stabilirii pensiei, nefiind un drept salarial acordat pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca .


Rezulta ca legiuitorul a prevazut expres in continutul art. 60 din lege ca oricare ar fi cuantumul pensiei nete rezultat ca urmare a scaderii impozitului, acesta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor nete comunicate de unitatea angajatoare, iar sporul aferent semnului onorific este unui impozabil, motiv pentru care este necesar a fi inclus la calcul pensiei brute.


Prin Decizia nr. 1149/A/27.09.2019 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul civil nr. X245/100/2018, a statuat faptul ca ``sporul aferent semnului onorific reprezinta un procent care are ca efect majorarea cuantumului in urma aplicarii prevederilor art. 29-30 din lege, insa acesta intra in cuantumul pensiei brute, concluzie ce deriva din caracterul sau de spor aplicat la cuantumul initial. Atat timp cat modalitatea de caicul se prezinta sub forma unui spor adaugat la pensie, natura juridica a beneficiului in discutie nu poate fi decat aceea a pensie pe care o intregeste, reprezentand un drept ce intra in cuantumul pensiei brute.


Asadar beneficiul semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` recunoscut potrivit prevederilor Legii nr. 80/1995 reprezinta un spor care se adauga la cuantumul pensiei militare pe care o intregeste si imprumuta natura juridica a acesteia, neputand fi considerat un drept de sine statator, in afara pensiei, din moment ce insasi determinarea lui concreta se raporteaza la cuantumul pensiei la care se aplica sporul prevazut de lege.


In sustinerea aspectelor prezentat mai sus, arata ca aceeasi opinie juridica a fost exprimata si de Curtea Constitutionala care, prin Decizia CCR nr. 849/12.12.2019, paragraful 18, a retinut ca, potrivit art. 47 din Constitutie, cetatenii au dreptul la pensie si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Aceste prevederi constitutionale au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale in sensul ca acorda in exclusivitate legiuitorului atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul ai cuantumului lor. Acesta, in considerarea unor schimbari intervenite in posibilitatile de acordare si dimensionare a drepturilor de asigurari sociale, poate modifica, ori de cate ori considera ca este necesar, criteriile de calcul ai cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.


Astfel, la paragraful 19, Curtea a retinut, in esenta, ca dispozitiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor sai ale caror drepturi la pensie se deschid ulterior intrarii sale in vigoare, adica ulterior datei de 1 ianuarie 2016.


Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 558/28 iunie 2006, Curtea a constatat ca dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constitutie, dar se exercita in conditiile prevazute de lege. Astfel, legiuitorul este liber sa stabileasca in ce conditii si pe baza caror criterii se acorda pensia, baza de calcul si cuantumul acesteia, in raport cu situatia concreta a fiecarui titular al dreptului. Legiuitorul poate sa prevada si o limita minima a cuantumului pensiei, precum si plafonul maxim al acesteia. Norma criticata pentru neconstitutionalitate prevede, ca si in cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, ca, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adaugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul . Curtea a apreciat ca aceasta reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezinta o dispozitie de plafonare a cuantumului pensiei, care se inscrie intre prerogativele legiuitorului, (paragraful 23).


Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevad actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea a observat ca, potrivit acestor dispozitii de lege, pensia militara de stat neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei. Curtea a retinut ca aceasta reglementare este in acord cu dispozitiile art. 47 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora cetatenii au dreptul la pensie si la alte drepturi de asigurari sociale, in conditiile legii. Astfel, legiuitorul este in drept sa stabileasca continutul dreptului la pensie si conditiile acordarii acestuia, precum si sa le modifice in functie de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 783/29 noiembrie 2018, paragraful 35, precitata). Astfel cum sc precizeaza in nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2017, masura eliminarii actualizarii anuale a pensiilor de serviciu, in raport cu majorarea salariilor personalului aflat in activitate, a fost instituita, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse principiilor echitatii si egalitatii de tratament intre asiguratii sistemului de pensii, dar si pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat .


Aceeasi opinie juridica a fost mentinuta de Curtea Constitutionala in Deciziile nr. 322/2019, Decizia CCR nr. 783/2018, Decizia CCR nr. 656/2018, Decizia CCR nr. 652/30.10.2018, dar si Decizia CCR nr. 450/2006, prin care Curtea Constitutionala a statuat ca: ``legiuitorul este liber sa stabileasca in ce conditii si pe baza caror criterii se acorda pensia, baza de calcul si cuantumul acesteia, in raport cu situatia concreta a fiecarui titular al dreptului. Nici Constitutia si nici vreun instrument juridic international nu prevad cuantumul pensiei de care trebuie sa beneficieze diferite categorii de persoane . Acesta se stabileste prin legislatie nationala.


In acest context, in ceea ce priveste reglementarea legala referitoare la cuantumul pensiei de serviciu, sub aspectul bazei de calcul, al sporurilor acordate, nu are caracter discriminatoriu, ci reprezinta o dispozitie de plafonare a cuantumului pensiei, care se inscrie intre prerogativele legiuitorului.


Astfel, legiuitorul este in drept sa stabileasca continutul dreptului la pensie si conditiile acordarii acestuia, precum si sa le modifice in functie de resursele financiare existente la un anumit moment.


In raport de aspectele invederate, apreciaza ca in mod just instanta de fond a respins actiunea ca neintemeiata retinand ca la emiterea deciziei de pensie nr. 204673/18.03.2019 institutia a avut in vedere sporul aferent insemnului onorific ``In Serviciul Patriei`` facand, totodata, o corecta aplicare a prevederilor punctului 3 al art. VII din OUG nr. 59/2017.


In acest context, considera ca solicitarea apelantului-reclamant de a i se acorda sporul in discutie la pensia stabilita potrivit prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, fara a indica temeiul de drept care l-ar indreptati la un astfel de calcul, este lipsita de temei legal si se impune a fi respinsa.


Cu titlu exemplificativ, invoca practica judiciara adoptata in domeniu in sensul respingerii actiunii, in solutionarea: dosarului civil nr. 1126/3/2019 (decizia civila nr. 5187/14.11.2019 a Curtii de Apel Bucuresti); dosarului civil nr. 181/117/2019 (decizia civila nr. 45/A/2020 a Curtii de Apel Cluj); dosarului civil nr. 2312/86/2019 (decizia civila nr. 93/18.02.2020 a Curtii de Apel Suceava); dosarului civil nr. 1668/3/2019 (decizia civila nr. 4385/10.10.2019 a Curtii de Apel Bucuresti); dosarului civil nr. 1/3/2019 ( decizia civila nr. 4253/07.10.2019 a Curtii de Apel Bucuresti); dosarului civil nr. 1457/102/2019 (decizia civila nr. 102/A din data de 04.03.2020 a Curtii de Apel Targu Mures); dosarului civil nr. 1188/96/2018 (decizia civila nr. 92/A din data de 27.02.2018 a Curtii de Apel Targu Mures); dosarului civil nr. 1765/105/2019 (decizia civila nr, 278/25.02.2020 a Curtii de Apel Ploiesti); dosarului civil nr. 1764/105/2019 (decizia civila nr. 420/09.03.2020 a Curtii de Apel Ploiesti).


Concluzionand, considera ca instanta de judecata s-a pronuntat in mod temeinic, legal si corect analizand si luand act de inscrisurile si sustinerile fiecarei parti.


Toate aspectele invederate au fost expuse pe larg atat in fata instantei de la fond, iar aceasta le-a retinut prin sentinta civila a carei casare se cere aratand ca prin raportare la criticile formulate prin cererea de chemare in judecata, decizia de stabilire a pensiei emisa de Casa de Pensii Sectoriala a M.X. este legala, solicitarea privind anularea acesteia fiind neintemeiata.


In concluzie, cererea de apel dedusa judecatii nu face altceva decat sa reitereze un scurt istoric al demersurilor efectuate de apelantul-reclamant si nu aduce in plus dovezi care sa rastoarne temeinicia argumentelor pe care instanta de fond le-a expus in hotararea judecatoreasca a carei casare se cere.


In consecinta, fata de aspectele prezentate, solicita respingerea apelului declarat de contestator si se pastra sentinta a carei casare se cere ca legala si temeinica.


In drept, art. 471 Noul Cod de procedura civila.


Intimata parata Comisia de Contestatii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a formulat intampinare pentru urmatoarele considerente:


Considera ca instanta de fond a aplicat in mod corect dispozitiile legale incidente in materie, iar hotararea pronuntata nu este susceptibila de a fi schimbata prin criticile formulate de apelant.


Potrivit art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat modificata prin OUG nr. 59/2017, ``la stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul a pensiei``.


Plafonul net stabilit de legiuitor cu privire la pensia in plata prin art. VII punctul 3 din OUG nr. 59/2017 este reprezentat de media neta a salariilor/soldelor care se iau in calcul la determinarea bazei de calcul. Astfel, atat timp cat i s-a acordat o pensie neta in plata egala cu acest plafon net legal, iar pe durata celor 6 luni de activitate in calitate de militar alese prin cererea de pensie nu a existat vreun drept salarial derivat din art. 11 din Legea nr. 80/1995 care sa intre in calculul plafonului net, in mod corect instanta de fond a retinut ca reclamantul nu are temei legal pentru a pretinde sa ii fie platita aceasta majorare a pensiei.


Instanta de fond a avut in vedere dispozitiile art. 11 din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, ``Pensionarii militari decorati cu ordinul ``Meritul Militar`` clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.``


Potrivit Legii nr. 574/2004 privind Semnul onorific ``In Serviciul Patriei`` pentru maistri militari, subofiteri si pentru functionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maistri militari si subofiteri, Ordinul ``Meritul Militar``, clasele I, II si III este substituit cu Semne onorifice ``In Serviciul Patriei`` pentru 15 ani, 20 de ani si respectiv 25 de ani de activitate .


In aplicarea dispozitiilor legale, la cuantumul pensiei militate brute cuvenite reclamantului, Casa de Pensii Sectoriala a M.X. a aplicat sporul de 15%, aferent Semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` pentru 20 ani.


Contrar sustinerilor reclamantului din cererea de apel, sporul aferent ordinului meritul militar a fost aplicat corect, intrucat cele doua interdictii/plafonari stabilite prin dispozitiile art. 30, respectiv art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, au caracter general, in sensul ca se aplica tuturor pensiilor stabilite, recalculate sau actualizate, adica tuturor acelor situatii in care procentul concret obtinut de pensionar, dupa acordarea procentelor de majorare ar putea depasi cele doua plafoane stabilite succesiv de lege.


Astfel, atat timp cat prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu disting daca sporul de 15% trebuie adaugat la pensia bruta, sau la pensia neta, devine pe deplin aplicabil principiul ``ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus``, prin aceea ca nu se pot crea situatii juridice noi acolo unde chiar legiuitorul nu le-a avut in vedere si, mai ales, acestea nu pot infrange caracterul general imperativ al interdictiei continute in art. 30, respectiv de art. 60 alin. (1) din Legea pensiilor militare de stat, care fac trimiterea clara la momentul stabilirii pensiei.


Fiind in discutie un spor al cuantumului pensiei iar nu un supliment al pensiei care sa i acorde prin adaugare la cuantumul pensiei nete si peste plafonul impus de art. 60 din Legea nr. 223/2015, subliniem faptul ca, daca legiuitorul ar fi dorit sa reglementeze in sensul dorit de reclamant (adaugarea spotului aferent semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` la pensia neta stabilita/recalculata), formularea dispozitiilor legale ar fi fost fara echivoc, in sensul ca pensia neta s-ar fi majorat cu sporul acordat pentru acest semn onorific.


Or, in aceste conditii, pretentia reclamantului referitoare la adaugarea la pensia de serviciu neta in plata a sporului de 15%, aferent semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` pentru 20 ani, echivaleaza cu instituirea unui drept in favoarea sa, de care acesta nu beneficiaza, in sensul ca, practic, ar insemna aplicarea acestuia de doua ori a acestui spor, atat inainte, cat si dupa plafonare.


Textul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 nu ii recunoaste reclamantului un drept patrimonial distinct de cuantumul pensiei, acesta fiind o componenta a cuantumului pensiei, fara independenta juridica proprie, context in care, nu este in prezenta unui drept de creanta distinct de pensia militara de stat (avand natura unei recompense cu caracter de sine statator) si care ar fi anihilat sau negat in substanta sa prin includerea formala in elementele de calcul al pensiei, urmata de plafonarea cuantumului obtinut prin aplicarea formulei de calcul care include si procentul de 15% al cuantumului pensiei. O sustinere in sensul ca acest drept are natura juridica a unei recompense materiale privitor la activitatea pe care a desfasurat-o, diferita de pensia militara de stat, nu se sprijina pe nici un text de lege.


Textul recunoaste doar dreptul la calculul pensiei militarilor prin includerea unui spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, iar nu un drept avand o natura juridica distincta, aferent decoratiei semn onorific ``In Serviciul Patriei``, care ar depinde de stabilirea pensiei numai pentru a marca momentul nasterii dreptului si pentru stabilirea intinderii sub aspectul cuantumului banesc efectiv. De altfel, acest drept nu supravietuieste de exemplu, suspendarii pensiei sau incetarii/revocarii pensiei in cazurile prevazute de lege, pentru a putea fi considerat un drept patrimonial avand o existenta proprie atasata decoratiei in discutie.


Rezulta asadar ca nu exista un drept patrimonial distinct de cuantumul pensiei, care sa fi fost afectat prin aplicarea plafonarii impuse de art. 60 din Legea nr. 223/2015, iar Casa de Pensii Sectoriala a M.X. nu a incalcat prevederile art. 11 pct. 3 din Legea nr. 80/1995 si art. 12 din Legea nr. 574/2004, lipsindu-l pe apelantul-reclamant de un drept de creanta diferit de cel de pensie, reglementat printr-o lege speciala, aflata in vigoare.


Asa cum a aratat anterior, exista doar un singur mod de stabilire a pensiilor, aplicabil tuturor pensionarilor carora li se stabilesc drepturi de pensie, iar prin dispozitiile OUG nr. 59/2017 nu au intervenit modificari referitoare la modalitatea de calcul a pensiei, aceasta ramanand aceeasi.


In sustinerea celor de mai sus precizeaza faptul ca, prin Decizia nr. 1149/A/27.09.2019 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul civil nr. X245/100/2018, a statuat faptul ca ``sporul aferent semnului onorific reprezinta un procent care are ca efect majorarea cuantumului in urma aplicarii prevederilor art. 29-30 din lege, insa acesta intra in cuantumul pensiei brute, concluzie ce deriva din caracterul sau de spor aplicat la cuantumul initial. Atat timp cat modalitatea de calcul se prezinta sub forma unui spor adaugat la pensie, natura juridica a beneficiului in discutie nu poate fi decat aceea a pensie pe care o intregeste, reprezentand un drept ce intra in cuantumul pensiei brute.


Plafonarea conform art. 60 alin. 1) din lege se refera la pensia neta aceasta determinandu-se potrivit dispozitiilor art. 3 lit. m) din acelasi act normativ, prin deducerea impozitului pe venit din cuantumul pensiei brute.``


Asadar beneficiul semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` recunoscut potrivit prevederilor Legii nr. 80/1995 reprezinta un spor care se adauga la cuantumul pensiei militare pe care o intregeste si imprumuta natura juridica a acesteia, neputand fi considerat un drept de sine statator, in afara pensiei, din moment ce insasi determinarea lui concreta se raporteaza la cuantumul pensiei la care se aplica sporul prevazut de lege.


In ceea ce priveste pretinsa discriminare invocata de apelantul reclamant in raport de ceilalti colegi ai sai, pensionati anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 59/2017 precum si ulterior, in conditiile in care Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, consacra, in mod expres, in art. 2 lit. b), principiul egalitatii, conform caruia ``se asigura tuturor participantilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege``, nu se poate vorbi de existenta vreunei discriminari.


Potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constitutie, conditiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurari sociale si a altor forme de asistenta sociala sunt stabilite de lege, rezultand, astfel ca e atributul legiuitorului sa stipuleze conditiile de acordare si de recalculare a pensiilor.


Principiul egalitatii justifica dreptul la diferentiere, deoarece egalitatea nu inseamna uniformitate, iar situatiile diferite sub aspect obiectiv si rezonabil impun diferente de tratament juridic. Or, in linie cu opinia Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane pot sa aiba tratament juridic diferit, atat timp cat aceste situatii difera in esenta lor, iar aceasta diferenta se bazeaza pe un criteriu obiectiv si rational.


In context, indica faptul ca prin Decizia nr. 57/2006, Curtea a apreciat ca ``Recalcularea si recorelarea pensiilor anterior stabilite sunt prevazute de lege pentru eliminarea inechitatilor reprezentate de diferentele existente in cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar diferentele mentinute pana la finalizarea operatiunilor de recalculare si de reacordare nu contravin principiului universalitatii drepturilor si obligatiilor, consacrat constitutional prin art. 15 alin. (1), intrucat toti cetatenii beneficiaza de drepturile prevazute de legile in vigoare la data acordarii drepturilor respective.``


De asemenea, instanta de contencios constitutional, in cuprinsul Deciziei nr. 1073/2008 a retinut ca ``potrivit art. 47 din Constitutie, cetatenii au dreptul la pensie si la alte forme de asigurari sociale si masuri de protectie sociala, in conditiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea sa stabileasca drepturile de asigurari sociale cuvenite, conditiile si criteriile de acordare a acestora, modul de calcul si cuantumul lor valoric, in raport cu posibilitatile create prin resursele financiare disponibile, si sa le modifice in concordanta cu schimbarile ce se produc in resursele economico-financiare. Prin urmare, situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari, si nici a celor care consacra dreptul la pensie .``.


In Decizia nr. 85/2013, Curtea a stabilit ca ``principiul egalitatii se aplica in raport cu persoanele care au iesit la pensie in baza anumitor prevederi legale si nu in raport cu persoanele care au iesit la pensie intr-un cadru legislativ diferit. Si, totusi, legiuitorul, pentru a nu se ajunge la situatii inechitabile, a stabilit ca si acestora sa li se aplice cresterile mentionate, ca masura de justitie sociala distributiva. Insa, prin prisma principiului egalitatii, legiuitorul poate prevedea diferite momente de aplicare a masurii pentru cele doua categorii de persoane . Este vorba de o egalitate materiala instituita, deci de o egalitate vazuta prin prisma rezultatului la care se doreste a se ajunge, iar legiuitorul este in drept sa aprecieze momentul rezonabil al distribuirii partilor de acordat.``


In concluzie, instanta de fond a facut o judicioasa analiza a probelor administrate in cauza si o corecta aplicare a normelor juridice carora litigiul li se subordoneaza, pronuntand o solutie temeinica si legala, fapt pentru care, solicita respingerea apelului ca nefondat.


Invoca cu titlu de jurisprudenta urmatoarele hotarari judecatoresti: Decizia civila nr. 229/04.03.2020 pronuntata de Curtea de Apel Alba in dosarul nr. 1476/107/2019; Decizia civila nr. 6103/23.12,2019 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 4575/3/2019; Decizia civila nr. 1872/21.11. 2019 pronuntata de Curtea de Apel Alba in dosarul nr. 5762/107/2017; Decizia civila nr. 787 din 18.09.2019 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul civil nr. 1020/108/2018; Decizia civila nr. 4385 din 10.10.2019 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul civil nr. 1668/3/2019; Decizia civila nr. 1149/A/27.09.2019 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul civil nr. 2245/100/2018; Decizia civila nr. 291 din 03.06.2019 pronuntata de Curtea de Apel Constanta in dosarul nr. 15194/3/2018; Decizia civila nr. 3776 din 16.09.2019 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 1942/3/2018*; Decizia civila nr. 787 din 18.09.2019 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul nr. 1020/108/2018; Decizia civila nr. 409 din 25.06.2019 pronuntata de Curtea de Apel Iasi in dosarul nr. 7876/99/2017; Decizia civila nr. 5187 din 14.11.2019 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 1126/3/2019; Decizia civila nr. 30 din 16.01.2020 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. 2090/117/2019; Decizia civila nr. 3 din 13.01.2020 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. 538/117/2019; Sentinta civila nr. 1713 din 27.06.2019 pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr. 8290/63/2018, definitiva prin decizia Curtii de Apel Craiova nr. 3210 din 04.12.2019; Sentinta civila nr. 2271 din 30.09.2019 pronuntata de Tribunalul Prahova in dosarul nr, 1765/105/2019, definitiva prin decizia Curtii de Apel Ploiesti nr. 278 din 25.02.2020; Sentinta civila nr. 737 din 10.10.2019 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 435/62/2019, definitiva prin decizia Curtii de Apel Brasov nr. 133 din 24.02.2020; Sentinta civila nr. 2378 din 14.10.2019 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul nr. 3082/118/2019, definitiva prin decizia Curtii de Apel Constanta nr. 93 din 24.02.2020; Sentinta civila nr. 865 din 19.06.2018 pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. 3907/30/2018, definitiva prin decizia Curtii de Apel Timisoara nr. 53 din 04.02.2020; Sentinta civila nr. 1297 din 14.11.2019 pronuntata de Tribunalul Mures in dosarul nr. 1457/102/2019, definitiva prin decizia Curtii de Apel Targu Mures nr. 102 din 04.03.2020.


In conformitate cu prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 Cod procedura civila solicita judecarea cauzei si in lipsa reprezentantului institutiei.


Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate si prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, Curtea retine urmatoarele:


Chestiunea litigioasa priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 11 alin.


(3) din Legea nr. 80/1995 prin raportare la art. 30, respectiv art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.


In drept, art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, privind statutul cadrelor militare, prevede ca ``pensionarii militari decorati cu ordinul ``Meritul Militar`` clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei. ``


Conform art. 30 din Legea nr. 223/2015, pensia stabilita, recalculata si actualizata in conditiile prezentei legi nu poate fi mai mare decat 85% din baza de calcul prevazuta la art. 28.


Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. VII din OUG nr. 59/2017, dispune ca la stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei.


In fapt, Curtea constata ca prin decizia de pensie contestata nr. 204673/18.03.2019 s-a facut aplicarea dispozitiilor art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, indicandu-se pensia neta stabilita in plata in cuantum de 3707 lei.


In decizia de pensie este indicata si suma corespunzatoare ordinului/semnului onorific de 808 lei, pensia militara de stat de 5386 lei, total pensie 6194 lei, impozitul de 419 lei si pensia militara neta de 5775 lei, stabilita conform art. VII pct. 1 din OUG nr. 59/2017 (``pensia neta - pensia militara de stat stabilita in cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislatiei in vigoare.``). In decizia de pensie este indicat si faptul ca media salariilor/soldelor comunicate prin adeverinta nr. 756216/28.02.2019 emisa de Inspectoratul de Politie Judetean Iasi este de 3707 lei.


Modalitatea de calcul este prevazuta in buletinul de calcul din care rezulta ca majorarea pensiei conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 de 808 lei s-a adaugat la pensia plafonata conform art. 30 din Legea nr. 223/2015 de 5386 lei, rezultatul fiind pensia militara bruta in cuantum de 6194 lei din care s-a scazut impozitul de 419 lei, rezultand pensia militara neta conform art. VII pct. 1 din OUG nr. 59/2017 de 5775 lei.


Pensia neta in plata a fost stabilita la suma de 3707 lei prin aplicarea plafonarii prevazute de art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017.


Apelantul se prevaleaza de sporul pentru semnul onorific ``In Serviciul Patriei``, in temeiul prevederilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, privind statutul cadrelor militare potrivit carora, pensionarii militari decorati cu ordinul ``Meritul Militar`` clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de un spor de 10%, 15% si, respectiv, 20% al cuantumului pensiei. Dupa cum rezulta din insasi prevederile legale mentionate, beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor, adaugat, evident, la cuantumul pensiei.


Apelantul a beneficiat de sporul in discutie, reprezentand in echivalent suma de 808 lei, care s-a adaugat la cuantumul pensiei rezultat din aplicarea algoritmului prevazut la art. 28-29 din Legea nr. 223/2015.


Este adevarat ca beneficiul semnului onorific nu intra in baza de calcul a pensiei, care se determina potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015, el reprezinta un procent care are ca efect majorarea cuantumului pensiei in urma aplicarii prevederilor art. 29-30 din lege, insa, contrar sustinerilor apelantului, se aplica la cuantumul pensiei brute, concluzie ce deriva din caracterul sau de spor aplicat la cuantumul pensiei initiale.


Plafonarea conform prevederilor art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 se refera la pensia neta, aceasta determinandu-se, potrivit dispozitiilor art. 3 lit. m din acelasi act normativ, prin deducerea impozitului pe venit din cuantumul pensiei brute.


Prin urmare, pensia de care beneficiaza apelantul reclamant, in integralitatea ei este supusa plafonarii prevazuta de art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015.


Asadar beneficiul semnului onorific ``In Serviciul Patriei`` recunoscut potrivit prevederilor Legii nr. 573/2004 si Legii nr. 574/2004, modificate prin Legea nr. 149/2018, reprezinta un spor care se adauga la cuantumul pensiei militare, o intregeste si imprumuta natura juridica a acesteia, neputand fi considerat un drept de sine statator, in afara pensiei, din moment ce insasi determinarea lui concreta se raporteaza la cuantumul pensiei la care se aplica sporul prevazut de lege.


Contrar sustinerilor apelantului reclamant, Curtea apreciaza ca plafonarea instituita de legiuitor prin dispozitiile art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 vizeaza inclusiv sporul acordat conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995.


Interdictia ca la stabilirea pensiei militare de stat, pensia neta sa nu poate fi mai mare decat media soldelor/salariilor lunare nete corespunzatoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse in baza de calcul al pensiei este un generala si se refera la toate elementele de calcul, indiferent de actul normativ ce le reglementeaza .


Regula este ca exceptiile sunt de stricta interpretare si trebuie expres prevazute de legiuitor.


Prin urmare, legiuitorul a stabilit plafonarea pentru pensia militara neta aflata in plata, fara a distinge intre elementele de calcul ale pensiei, iar, din acest punct de vedere, nu prezinta relevanta ca dreptul prevazut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 a fost calculat la momentul stabilirii pensiei, nefiind un drept salarial acordat pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca .


In concluzie, instanta de apel retine caracterul nefondat al interpretarii sustinute de apelantul reclamant, potrivit careia art. 60 din Legea nr. 223/2015 plafoneaza pensia neta, iar nu pensia neta in plata, astfel incat la suma reprezentand pensia neta, plafonata conform textului de lege aratat, se pot adauga sporurile accesorii pensiei, cum este sporul pentru semnului onorific ``In Serviciul Patriei``.


Faptul ca modalitatea de plafonare a cuantumului pensiei reprezinta o prerogativa a legiuitorului a fost analizat si prin Decizia nr. 672/30 octombrie 2018, prin care Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, retinand ca: ``19. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450/30 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat ca dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constitutie, dar se exercita in conditiile prevazute de lege. Astfel, legiuitorul este liber sa stabileasca in ce conditii si pe baza caror criterii se acorda pensia, baza de calcul si cuantumul acesteia, in raport cu situatia concreta a fiecarui titular al dreptului. Nici Constitutia si nici vreun instrument juridic international nu prevad cuantumul pensiei de care trebuie sa beneficieze diferite categorii de persoane . Acesta se stabileste prin legislatia nationala. Astfel, legiuitorul poate sa prevada si o limita minima a cuantumului pensiei, precum si plafonul maxim al acesteia. Norma criticata pentru neconstitutionalitate prevede, ca si in cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, ca, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adaugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul . Curtea a apreciat ca aceasta reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezinta o dispozitie de plafonare a cuantumului pensiei, care se inscrie intre prerogativele legiuitorului. Totodata, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a retinut ca prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil in sistemul public de pensii, potrivit caruia cuantumul pensiei nu poate depasi venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiaza de pensie in cuantumul rezultat in raport cu vechimea in activitate si venitul realizat anterior pensionarii. Aceasta reglementare este in perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia cetatenii au dreptul la pensie si la alte drepturi de asigurari sociale, in conditiile legii. Astfel, legiuitorul este in drept sa stabileasca continutul dreptului la pensie si conditiile acordarii acestuia, precum si sa le modifice in functie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidentei acestui principiu si asupra sporului acordat pentru contributia la fondul de pensie suplimentara, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privita nici ea ca generand un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplica nediferentiat tuturor persoanelor care au dreptul sa beneficieze de acest spor.


20. Tinand cont de aceasta jurisprudenta, Curtea retine ca aceste considerente se aplica mutatis mutandis si in cazul dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu . ``


Raportat la sustinerile apelantului referitoare la situatia altor politisti pensionari, instanta de apel retine ca, in interpretarea dispozitiilor art. 14 si a dispozitiilor art. 1 din Protocolul 12 la Conventie, referitor la interzicerea discriminarii din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatii Fundamentale, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca ``diferenta de tratament devine discriminare atunci cand se induc distinctii intre situatii analoge si comparabile, fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare obiectiva sau rezonabila``.


Din interpretarea Curtii rezulta ca pentru a retine o situatie discriminatorie este necesar a se stabili ca persoane aflate in situatii analoage beneficiaza de un tratament preferential si ca aceasta distinctie nu isi gaseste nici o justificare obiectiva sau rezonabila.


In speta, instanta constata ca apelantul nu a facut dovada faptului ca alte persoane, aflate in situatii identice (al caror drept la pensie s-a deschis dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 59/2017) au beneficiat de drepturi de pensie mai mari, urmare aplicarii unei alte formule de calcul.


Situatia numitului Y la care se refera apelantul nu este identica cu a sa, deoarece dreptul de pensie al acestuia s-a deschis la 04.07.2016, pe cand dreptul de pensie al apelantului X s-a deschis la data de 03.01.2019, cand erau in vigoare prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, in forma modificata prin art. VII din OUG nr. 59/2017.


Asa fiind, avand in vedere considerentele expuse, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea respinge ca nefondat apelul declarat, pastrand ca legala si temeinica sentinta atacata.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...