Informatiile privind componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit reprezinta informatii care rezulta din activitatea unei institutii publice, in sensul art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 si, desi includ date referitoare la numele si prenumele unor persoane determinate, trebuie comunicate reclamantei recurente avand in vedere ca intra sub incidenta prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului devenind informatii de interes public.
Una din conditiile ce trebuie indeplinite pentru repararea unui eventual prejudiciu este acela ca intre refuzul nejustificat de comunicare a informatiilor de interes public si prejudiciul pretins a fi reparat sa existe o legatura de cauzalitate, legatura care in mod evident nu exista din moment ce chiar reclamanta a sustinut ca prejudiciul moral ar fi cauzat de o pretinsa evaluare nelegala a dosarului pe care l-a depus in vederea acordarii gradatiei de merit.
Prin sentinta nr. 1207/20.11.20220 pronuntata de Tribunalul Iasi a fost respinsa in tot actiunea formulata de reclamanta AA, in contradictoriu cu paratul Inspectoratul Scolar Judetean Iasi.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs recurenta AA, in esenta sustinandu-se ca, urmare a unei contestatii privind acordarea gradatiilor de merit, s-a adresat paratei cu o cerere ce viza comunicarea componentei comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit. Sustine recurenta ca in mod gresit prima instanta a respins actiunea sa invocand protectia datelor cu caracter personal in conditiile in care cererea sa a fost intemeiata pe prevederile Legii nr. 544/2001, iar informatiile solicitate rezulta din activitatea unei institutii publice.
In consecinta, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei si admiterea actiunii, recurenta solicitand in consecinta si admiterea capatului de cerere avand ca obiect acordarea de daune morale de 1.000 lei.
Intimatul Inspectoratul Scolar Judetean Iasi a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului declarat de recurenta AA, ca neintemeiat.
In motivare, a aratat intimatul ca, in conformitate cu dispozitiile art. 12 alin. (1) lit. c) si d) din acelasi act normativ, sunt exceptate de la liberul acces al cetatenilor informatiile privind o persoana fizica identificata sau identificabila.
Astfel, instanta de fond a constatat si a apreciat, analizand inscrisurile prin care reclamanta AA intelege sa solicite numele cadrului didactic evaluator al dosarului sau depus pentru acordarea gradatiei de merit sesiunea 2020 (adresa nr. xxx/21.08.2020) si invocarea in raspunsul formulat de catre Inspectoratul Scolar Judetean Iasi, parat in prezentul dosar, a dispozitiilor Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia si prelucrarea datelor cu caracter personal, GDPR (General Data Protection Regulation), ca solicitarea reclamantei nu se refera la o informatie care sa priveasca activitatea sau sa rezulte din activitatea institutiei publice careia i se adreseaza solicitarea, ci vizeaza date personale, exceptate liberului acces potrivit legislatiei privind protectia si prelucrarea datelor cu caracter personal.
Analizand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate Curtea a constatat ca recursul declarat in cauza este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Sustinerile din cererea de recurs se circumscriu motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ.
In esenta, demersul recurentei-reclamante viza obtinerea informatiilor referitoare la componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit, cererea fiind intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 544/2001.
Curtea a retinut ca potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 544/2001: ``1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public``, notiune definita de art. 2 lit. b din acelasi act normativ ca fiind: ``orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei``.
Instanta a mai retinut ca, potrivit art. 2 lit. a din HG nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public: ``Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea urmatoarelor principii:
a) principiul transparentei - autoritatile si institutiile publice au obligatia sa isi desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa fata de public, in care accesul liber si neingradit la informatiile de interes public sa constituie regula, iar limitarea accesului la informatie sa constituie exceptia, in conditiile legiia€¦``.
In cauza dedusa judecatii, obiectul actiunii il constituie refuzul paratei de a comunica datele referitoare la componenta nominala a comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit.
Curtea a retinut ca in conformitate cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 544/2001: ``(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile .
(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.
(3) Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt intrunite conditiile tehnice necesare, si in format electronic.``
Legea nr. 544/2001 a fost emisa in vederea aplicarii unui drept constitutional prevazut de art. 31 conform caruia: ``Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.``
Astfel, instanta a apreciat ca Legea nr. 544/2001 garanteaza accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public. Prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei.
Totodata, potrivit art. 7 din Legea nr. 544/2001 autoritatile au obligatia de a raspunde in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii. Chiar si refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea sesizarii.
Prin urmare, in conceptia globala a legiuitorului, pentru a se ajunge la o respectare concreta a dreptului constitutional la informare a cetateanului, autoritatea publica se impune a avea intotdeauna o atitudine activa, diligenta respectiv de a informa cu celeritate persoana cu privire la solicitarea adresata.
Potrivit art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, informatiile de interes public sunt definite ca fiind: ``orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei``.
Este adevarat, pe de alta parte, ca Legea nr. 544/2001 contine si o serie de exceptii in ceea ce priveste liberul acces al cetatenilor, in acest sens fiind si dispozitiile art. 12 alin. 1 lit. d din lege, dispozitii care au fundamentat si solutia primei instantei si potrivit carora: ``(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1 si, respectiv, la art. 11 ind. 1, urmatoarele informatii: d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;``
Potrivit art. 2 lit. c din Legea nr. 544/2001: ``c) prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.`` Pe de alta parte insa, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001: (1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.``
Cu alte cuvinte, chiar daca Legea nr. 544/2001 exclude de la comunicare informatiile care privesc datele personale (cum sunt numele si prenumele), aceasta prevede si faptul ca aceste informatii pot deveni informatii de interes public in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.
In cauza, asa cum a aratat si intimatul prin intampinarea depusa in faza procesuala a recursului, acordarea gradatiei de merit in anul 2020 s-a facut in baza Ordinului nr. 3307/21.02.2020.
Analizand continutul Ordinului Ministerului Educatiei si Cercetarii 3.307 din 21 februarie 2020 pentru aprobarea Metodologiei si criteriilor privind acordarea gradatiei de merit personalului didactic din invatamantul preuniversitar de stat in sesiunea 2020, Curtea a constatat ca acesta reglementeaza la art. 8 din anexa componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit astfel: ``(1) Inspectorul scolar general numeste, prin decizie, comisia de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit, in urmatoarea componenta: a) presedinte - un inspector scolar general adjunct/directorul casei corpului didactic/directorul centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala; b) secretar - un referent/consilier de la compartimentul salarizare, normare sau un informatician, consilier sau inspector scolar; c) membri - inspectori scolari sau metodisti selectati din corpul de metodisti ai inspectoratului scolar, respectiv membri ai consiliului consultativ al disciplinei/domeniului, reprezentanti ai personalului didactic auxiliar din unitati de invatamant.``
Potrivit art. 13 alin. 2 si 4 din Ordinul mentionat: ``(2) Cadrele didactice si personalul didactic auxiliar care participa la concursul pentru acordarea gradatiei de merit nu pot face parte din nicio comisie implicata in concurs. (4) Membrii comisiilor de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit, respectiv ai comisiei de solutionare a contestatiilor nu pot avea in randul candidatilor soti, rude sau afini pana la gradul al IV-lea inclusiv. Membrii comisiilor semneaza in acest sens cate o declaratie pe propria raspundere . Declaratiile sunt predate presedintilor comisiilor implicate in concurs si se pastreaza la inspectoratul scolar.``
Potrivit dispozitiilor art. 10 alin. 1 din acelasi Ordin, candidatii participanti la concursul de acordare a gradatiei de merit au dreptul de a contesta punctajul acordat, alin. 5 al art. 10 prevazand ca: ``Hotararea comisiei de contestatii este definitiva si poate fi contestata la instanta de contencios administrativ competenta, contestatia reprezentand plangerea prealabila reglementata de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.``
Or, pentru exercitarea corespunzatoare a drepturilor prevazute de art. 10 din ordin toti candidatii la concursul pentru acordarea gradatiei de merit trebuie sa aiba acces la informatiile referitoare la componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit pentru ca doar in acest mod pot verifica daca la desemnarea membrilor acestei comisii au fost respectate interdictiile prevazute de art. 13 alin. 2 si 4 din Ordin .
A retinut Curtea ca informatiile privind componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit reprezinta informatii care rezulta din activitatea unei institutii publice, in sensul art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 si, desi includ date referitoare la numele si prenumele unor persoane determinate, trebuie comunicate reclamantei recurente avand in vedere ca intra sub incidenta prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului devenind informatii de interes public.
Fata de toate aceste considerente, Curtea a retinut ca in cauza este incident motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., impunandu-se admiterea recursului, casarea in tot a sentintei si in consecinta admiterea in parte a cererii formulate de reclamanta si obligarea paratului la comunicarea componentei nominale a comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit in sesiunea 2020.
Curtea a constatat ca, in cauza, reclamanta a solicitat si obligarea paratei la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale, prima instanta respingand acest capat de cerere ca urmare a respingerii capatului principal de cerere .
Intrucat pentru considerentele anterior expuse cererea formulata de reclamanta vizand obligarea paratei la comunicarea informatiilor de interes public a fost admisa se impune analiza distincta a acestui capat de cerere .
Cu privire la acest capat de cerere, Curtea a retinut ca, in cauza, sunt incidente urmatoarele dispozitii din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: ``Art. 1 alin. 1:
(1) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.
Art. 8 alin. 1: (1) Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate in cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plangerea prealabila.
Art. 18 alin. 1-3 : (1) Instanta, solutionand cererea la care se refera art. 8 alin. (1), poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze o anumita operatiune administrativa. (2) Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. 1 alin. (6), si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii. (3) In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
Art. 19 alin.1 : (1) Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.``
Din analiza dispozitiilor legale anterior citate rezulta ca Legea nr. 554/2004 avut in vedere mai multe cai procedurale prin intermediul carora pot fi solicitate despagubiri pentru prejudiciul produs printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, considerat nelegal.
Astfel, art. 8 alin. 1 si 18 alin. 3 din lege reglementeaza situatia ce constituie regula in materia contenciosului administrativ, aceea in care cererea pentru acordarea despagubirilor este formulata odata cu actiunea principala indreptata impotriva actului administrativi tipic sau asimilat, urmand soarta cererii principale.
A mai retinut Curtea ca cererea de despagubire pentru vatamarea produsa prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri este conditionata de indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: existenta unei fapte ilicite constand in emiterea unui act administrativ nelegal anulat de instanta (sau a unui refuz nejustificat cenzurat de catre instanta), producerea unui prejudiciu si dovedirea legaturii de cauzalitate intre actul administrativ nelegal si prejudiciul suferit de reclamant.
In cauza de fata, recurenta-reclamanta nu a facut dovada vreunui prejudiciu ca urmare a refuzului paratei de comunicare a informatiilor solicitate. De altfel, din modalitatea in care este redactata cererea de chemare in judecata initiala rezulta ca prejudiciul invocat in cauza ar rezulta dintr-o pretinsa evaluare nelegala a dosarului depus de recurenta in vederea acordarii gradatiei de merit. Una din conditiile ce trebuie indeplinite pentru repararea unui eventual prejudiciu este acela ca intre refuzul nejustificat de comunicare a informatiilor de interes public si prejudiciul pretins a fi reparat sa existe o legatura de cauzalitate, legatura care in mod evident nu exista din moment ce chiar reclamanta a sustinut ca prejudiciul moral ar fi cauzat de o pretinsa evaluare nelegala a dosarului pe care l-a depus in vederea acordarii gradatiei de merit.
In aceste conditii nefiind indeplinite in cauza cerintele art. 8 alin. 1 si 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, Curtea a retinut ca se impune respingerea capatului de cerere referitor la acordarea daunelor morale.
Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere Sursa: MCP Cabinet avocati
Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale Sursa: MCP Cabinet avocati
HG nr. 900/2023 privind salariului de baza minim brut pe tara de la 1 octombrie 2023 Hotararea nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata ...
HG privind stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata de la 1 octombrie 2023 HOTARAREA de Guvern pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata ...
O.U.G. nr. 42 din 24 mai 2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social si a Legii nr. 53/2003 ...