din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2447 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Comunicare informatii de interes public. Excluderea de la comunicare a informatiilor ce privesc datele personale

Comunicare informatii de interes public. Excluderea de la comunicare a informatiilor ce privesc datele personale

  Publicat: 11 Aug 2021       4046 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Chiar daca Legea nr. 544/2001 exclude de la comunicare informatiile care privesc datele personale (cum sunt numele si prenumele), aceasta prevede si faptul ca aceste informatii pot deveni informatii de interes public in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Legea 10 din 2001). Este persoana fizica sau juridica cu experienta semnificativa in domeniu, competenta in evaluare pe piata proprietatilor imobiliare,
REGULAMENTUL (UE) 2016/679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 27 aprilie 2016
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(termen CNA). Transmisia initiala prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, �n forma codata sau necodata, a serviciilor de programe destinate publicului;
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Persoane intre care exista legatura de afinitate.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Informatiile privind componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit reprezinta informatii care rezulta din activitatea unei institutii publice, in sensul art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 si, desi includ date referitoare la numele si prenumele unor persoane determinate, trebuie comunicate reclamantei recurente avand in vedere ca intra sub incidenta prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului devenind informatii de interes public.


Una din conditiile ce trebuie indeplinite pentru repararea unui eventual prejudiciu este acela ca intre refuzul nejustificat de comunicare a informatiilor de interes public si prejudiciul pretins a fi reparat sa existe o legatura de cauzalitate, legatura care in mod evident nu exista din moment ce chiar reclamanta a sustinut ca prejudiciul moral ar fi cauzat de o pretinsa evaluare nelegala a dosarului pe care l-a depus in vederea acordarii gradatiei de merit.


Prin sentinta nr. 1207/20.11.20220 pronuntata de Tribunalul Iasi a fost respinsa in tot actiunea formulata de reclamanta AA, in contradictoriu cu paratul Inspectoratul Scolar Judetean Iasi.


Impotriva acestei sentinte a formulat recurs recurenta AA, in esenta sustinandu-se ca, urmare a unei contestatii privind acordarea gradatiilor de merit, s-a adresat paratei cu o cerere ce viza comunicarea componentei comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit. Sustine recurenta ca in mod gresit prima instanta a respins actiunea sa invocand protectia datelor cu caracter personal in conditiile in care cererea sa a fost intemeiata pe prevederile Legii nr. 544/2001, iar informatiile solicitate rezulta din activitatea unei institutii publice.


In consecinta, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei si admiterea actiunii, recurenta solicitand in consecinta si admiterea capatului de cerere avand ca obiect acordarea de daune morale de 1.000 lei.


Intimatul Inspectoratul Scolar Judetean Iasi a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului declarat de recurenta AA, ca neintemeiat.


In motivare, a aratat intimatul ca, in conformitate cu dispozitiile art. 12 alin. (1) lit. c) si d) din acelasi act normativ, sunt exceptate de la liberul acces al cetatenilor informatiile privind o persoana fizica identificata sau identificabila.


Astfel, instanta de fond a constatat si a apreciat, analizand inscrisurile prin care reclamanta AA intelege sa solicite numele cadrului didactic evaluator al dosarului sau depus pentru acordarea gradatiei de merit sesiunea 2020 (adresa nr. xxx/21.08.2020) si invocarea in raspunsul formulat de catre Inspectoratul Scolar Judetean Iasi, parat in prezentul dosar, a dispozitiilor Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia si prelucrarea datelor cu caracter personal, GDPR (General Data Protection Regulation), ca solicitarea reclamantei nu se refera la o informatie care sa priveasca activitatea sau sa rezulte din activitatea institutiei publice careia i se adreseaza solicitarea, ci vizeaza date personale, exceptate liberului acces potrivit legislatiei privind protectia si prelucrarea datelor cu caracter personal.


Analizand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate Curtea a constatat ca recursul declarat in cauza este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:


Sustinerile din cererea de recurs se circumscriu motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ.


In esenta, demersul recurentei-reclamante viza obtinerea informatiilor referitoare la componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit, cererea fiind intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 544/2001.


Curtea a retinut ca potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 544/2001: ``1) Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice, in conditiile prezentei legi, informatiile de interes public``, notiune definita de art. 2 lit. b din acelasi act normativ ca fiind: ``orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei``.


Instanta a mai retinut ca, potrivit art. 2 lit. a din HG nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public: ``Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea urmatoarelor principii:


a) principiul transparentei - autoritatile si institutiile publice au obligatia sa isi desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa fata de public, in care accesul liber si neingradit la informatiile de interes public sa constituie regula, iar limitarea accesului la informatie sa constituie exceptia, in conditiile legiia��``.


In cauza dedusa judecatii, obiectul actiunii il constituie refuzul paratei de a comunica datele referitoare la componenta nominala a comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit.


Curtea a retinut ca in conformitate cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 544/2001: ``(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile .


(2) Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.


(3) Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt intrunite conditiile tehnice necesare, si in format electronic.``


Legea nr. 544/2001 a fost emisa in vederea aplicarii unui drept constitutional prevazut de art. 31 conform caruia: ``Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.``


Astfel, instanta a apreciat ca Legea nr. 544/2001 garanteaza accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public. Prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei.


Totodata, potrivit art. 7 din Legea nr. 544/2001 autoritatile au obligatia de a raspunde in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii. Chiar si refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea sesizarii.


Prin urmare, in conceptia globala a legiuitorului, pentru a se ajunge la o respectare concreta a dreptului constitutional la informare a cetateanului, autoritatea publica se impune a avea intotdeauna o atitudine activa, diligenta respectiv de a informa cu celeritate persoana cu privire la solicitarea adresata.


Potrivit art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, informatiile de interes public sunt definite ca fiind: ``orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei``.


Este adevarat, pe de alta parte, ca Legea nr. 544/2001 contine si o serie de exceptii in ceea ce priveste liberul acces al cetatenilor, in acest sens fiind si dispozitiile art. 12 alin. 1 lit. d din lege, dispozitii care au fundamentat si solutia primei instantei si potrivit carora: ``(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1 si, respectiv, la art. 11 ind. 1, urmatoarele informatii: d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;``


Potrivit art. 2 lit. c din Legea nr. 544/2001: ``c) prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.`` Pe de alta parte insa, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001: (1) Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.``


Cu alte cuvinte, chiar daca Legea nr. 544/2001 exclude de la comunicare informatiile care privesc datele personale (cum sunt numele si prenumele), aceasta prevede si faptul ca aceste informatii pot deveni informatii de interes public in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.


In cauza, asa cum a aratat si intimatul prin intampinarea depusa in faza procesuala a recursului, acordarea gradatiei de merit in anul 2020 s-a facut in baza Ordinului nr. 3307/21.02.2020.


Analizand continutul Ordinului Ministerului Educatiei si Cercetarii 3.307 din 21 februarie 2020 pentru aprobarea Metodologiei si criteriilor privind acordarea gradatiei de merit personalului didactic din invatamantul preuniversitar de stat in sesiunea 2020, Curtea a constatat ca acesta reglementeaza la art. 8 din anexa componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit astfel: ``(1) Inspectorul scolar general numeste, prin decizie, comisia de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit, in urmatoarea componenta: a) presedinte - un inspector scolar general adjunct/directorul casei corpului didactic/directorul centrului judetean de resurse si asistenta educationala/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala; b) secretar - un referent/consilier de la compartimentul salarizare, normare sau un informatician, consilier sau inspector scolar; c) membri - inspectori scolari sau metodisti selectati din corpul de metodisti ai inspectoratului scolar, respectiv membri ai consiliului consultativ al disciplinei/domeniului, reprezentanti ai personalului didactic auxiliar din unitati de invatamant.``


Potrivit art. 13 alin. 2 si 4 din Ordinul mentionat: ``(2) Cadrele didactice si personalul didactic auxiliar care participa la concursul pentru acordarea gradatiei de merit nu pot face parte din nicio comisie implicata in concurs. (4) Membrii comisiilor de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit, respectiv ai comisiei de solutionare a contestatiilor nu pot avea in randul candidatilor soti, rude sau afini pana la gradul al IV-lea inclusiv. Membrii comisiilor semneaza in acest sens cate o declaratie pe propria raspundere . Declaratiile sunt predate presedintilor comisiilor implicate in concurs si se pastreaza la inspectoratul scolar.``


Potrivit dispozitiilor art. 10 alin. 1 din acelasi Ordin, candidatii participanti la concursul de acordare a gradatiei de merit au dreptul de a contesta punctajul acordat, alin. 5 al art. 10 prevazand ca: ``Hotararea comisiei de contestatii este definitiva si poate fi contestata la instanta de contencios administrativ competenta, contestatia reprezentand plangerea prealabila reglementata de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.``


Or, pentru exercitarea corespunzatoare a drepturilor prevazute de art. 10 din ordin toti candidatii la concursul pentru acordarea gradatiei de merit trebuie sa aiba acces la informatiile referitoare la componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit pentru ca doar in acest mod pot verifica daca la desemnarea membrilor acestei comisii au fost respectate interdictiile prevazute de art. 13 alin. 2 si 4 din Ordin .


A retinut Curtea ca informatiile privind componenta comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit reprezinta informatii care rezulta din activitatea unei institutii publice, in sensul art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 si, desi includ date referitoare la numele si prenumele unor persoane determinate, trebuie comunicate reclamantei recurente avand in vedere ca intra sub incidenta prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului devenind informatii de interes public.


Fata de toate aceste considerente, Curtea a retinut ca in cauza este incident motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., impunandu-se admiterea recursului, casarea in tot a sentintei si in consecinta admiterea in parte a cererii formulate de reclamanta si obligarea paratului la comunicarea componentei nominale a comisiei de evaluare a dosarelor depuse in vederea acordarii gradatiei de merit in sesiunea 2020.


Curtea a constatat ca, in cauza, reclamanta a solicitat si obligarea paratei la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale, prima instanta respingand acest capat de cerere ca urmare a respingerii capatului principal de cerere .


Intrucat pentru considerentele anterior expuse cererea formulata de reclamanta vizand obligarea paratei la comunicarea informatiilor de interes public a fost admisa se impune analiza distincta a acestui capat de cerere .


Cu privire la acest capat de cerere, Curtea a retinut ca, in cauza, sunt incidente urmatoarele dispozitii din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: ``Art. 1 alin. 1:


(1) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.


Art. 8 alin. 1: (1) Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate in cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plangerea prealabila.


Art. 18 alin. 1-3 : (1) Instanta, solutionand cererea la care se refera art. 8 alin. (1), poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze o anumita operatiune administrativa. (2) Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. 1 alin. (6), si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii. (3) In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.


Art. 19 alin.1 : (1) Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.``


Din analiza dispozitiilor legale anterior citate rezulta ca Legea nr. 554/2004 avut in vedere mai multe cai procedurale prin intermediul carora pot fi solicitate despagubiri pentru prejudiciul produs printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, considerat nelegal.


Astfel, art. 8 alin. 1 si 18 alin. 3 din lege reglementeaza situatia ce constituie regula in materia contenciosului administrativ, aceea in care cererea pentru acordarea despagubirilor este formulata odata cu actiunea principala indreptata impotriva actului administrativi tipic sau asimilat, urmand soarta cererii principale.


A mai retinut Curtea ca cererea de despagubire pentru vatamarea produsa prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri este conditionata de indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: existenta unei fapte ilicite constand in emiterea unui act administrativ nelegal anulat de instanta (sau a unui refuz nejustificat cenzurat de catre instanta), producerea unui prejudiciu si dovedirea legaturii de cauzalitate intre actul administrativ nelegal si prejudiciul suferit de reclamant.


In cauza de fata, recurenta-reclamanta nu a facut dovada vreunui prejudiciu ca urmare a refuzului paratei de comunicare a informatiilor solicitate. De altfel, din modalitatea in care este redactata cererea de chemare in judecata initiala rezulta ca prejudiciul invocat in cauza ar rezulta dintr-o pretinsa evaluare nelegala a dosarului depus de recurenta in vederea acordarii gradatiei de merit. Una din conditiile ce trebuie indeplinite pentru repararea unui eventual prejudiciu este acela ca intre refuzul nejustificat de comunicare a informatiilor de interes public si prejudiciul pretins a fi reparat sa existe o legatura de cauzalitate, legatura care in mod evident nu exista din moment ce chiar reclamanta a sustinut ca prejudiciul moral ar fi cauzat de o pretinsa evaluare nelegala a dosarului pe care l-a depus in vederea acordarii gradatiei de merit.


In aceste conditii nefiind indeplinite in cauza cerintele art. 8 alin. 1 si 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, Curtea a retinut ca se impune respingerea capatului de cerere referitor la acordarea daunelor morale.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 180/10 februarie 2021


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...