Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Delimitare unitati administrativ teritoriale. Atributiile instantelor judecatoresti in procedura de delimitare. Etapele delimitarii unitatilor administrativ teritoriale

Delimitare unitati administrativ teritoriale. Atributiile instantelor judecatoresti in procedura de delimitare. Etapele delimitarii unitatilor administrativ teritoriale

  Publicat: 17 Aug 2021       197 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
In aceasta procedura de identificare (stabilire) instanta de judecata nu se substituie Parlamentului, ci verifica operatiunea tehnica de identificare a hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale efectuata de catre comisia de delimitare si contestatiile formulate de unitatile administrativ teritoriale, pronuntand o hotarare ale carei efecte nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, in sensul ca se pronunta asupra intregii documentatii cadastrale, analizand toate datele puse la dispozitie de parti si de catre oficiul de cadastru si publicitate imobiliara, identificand (stabilind) hotarele unitatilor administrativ-teritoriale in conformitate cu legile in vigoare si cu prescriptiile tehnice incidente.


Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Reglementat in cap. I, t., C. proc., partea generala,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Comune, orase, municipii si judete.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si

Pentru realizarea operatiunilor de delimitare administrativa, prealabil parcurgerii in teren a traseului hotarului teritoriului unitatii administrative de catre membrii comisiei de delimitare, pct. 4.2.3 din Normele tehnice acestia au obligatia sa studieze ``intreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala``. Aceasta operatiune prealabila prevazuta de pct. 4.2.3 din Normele tehnice reprezinta o etapa documentara, scopul fiind cel al identificarii/stabilirii liniei de hotar pe baza documentelor cadastrale existente.


Imprejurarea ca la nivelul anului 1975, dar si 1989, lucrarile de cadastru evidentiaza doar intravilanul Orasului T. nu conduce la concluzia ca acesta reprezinta si limita unitatii administrativ teritoriala a orasului, cum nu rezulta nici ca fosta Comuna suburbana T. a inglobat toate terenurile agricole situate pe raza teritoriala a comunei si orasului. O astfel de concluzie vine in contradictie cu insasi modul in care a fost realizata reorganizarea administrativa in baza Legii nr. 2/1968, care recunostea orasului T. rolul de localitate principala, de centru administrativ, economic si socio-cultural, in timp ce comuna suburbana apartinea de oras si ingloba localitatile rurale aflate in apropierea orasului, fara a depasi administrativ limitele vetrelor satelor componente si terenurile agricole apartinand de acestea.


Cata vreme nu exista o documentatie cadastrala finalizata intocmita cu scopul realizarii unei delimitari administrative, limitele administrative ce trebuie avute in vedere, aplicand prin analogie prevederile art. 11 alin. 7 din Legea nr. 7/1996, sunt cele din sistemul integrat de cadastru si carte funciara, folosite de oficiile teritoriale in activitatea de receptie a documentatiilor cadastrale si de inscriere in cartea funciara. Din aceasta perspectiva, capata relevanta documentatiile de urbanism, intrucat acestea cuprind lucrari cadastrale si reprezentari grafice ale liniei de hotar dintre cele doua unitati administrativ teritoriale parate, documente care au fost supuse avizarii oficiului de cadastru inclusiv pentru verificarea respectarii limitelor administrative. Delimitarea administrativa reprezentata in documentatiile planurilor de urbanism general a fost acceptata de reprezentantii ambelor unitati administrativ teritoriale, prin semnarea hartilor intocmite in acest sens. Aceasta acceptare reprezinta o recunoastere reciproca a limitelor administrative, astfel cum erau configurate in evidentele oficiului de cadastru in perioada 1990 - 2014, fiind opozabila in egala masura ambelor parate, astfel ca, desi nu imbraca formele legale impuse de Legea nr. 7/1996 si Ordinul nr. 534/2001, poate fi valorificata in prezenta cauza, constituind punctul de pornire pentru identificarea linei de hotar dintre cele doua unitati administrativ teritoriale.


Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului I. la data de 24.06.2014 reclamantul Prefectul Judetului I. a chemat in judecata paratele Unitatea administrativ-teritoriala T., judetul I., reprezentata prin Primar si Unitatea administrativ-teritoriala I., judetul I., reprezentata prin Primar solicitand identificarea si stabilirea hotarului dintre cele doua unitati administrativ-teritoriale.


In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca potrivit dispozitiilor art. 10 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 hotarele unitatilor administrativ teritoriale sunt delimitate si marcate de catre comisia de delimitare stabilita in acest scop prin ordin al prefectului.


In cazul in care limitele unitatilor administrativ-teritoriale sunt contestate, aparand divergente in procesul de delimitare territorial a doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale, prefectul mediaza conflictul .


In data de 28.05.2014 membrii comisiei au fost convocati pentru conciliere, avand in vedere ca procesul verbal de delimitare nr. aaa/1.10.2010 nu a fost semnat de Primarul orasului T.


Reprezentantii UAT T. au recunoscut procesul verbal de delimitare, fiind de acord cu delimitarea conform anexei grafice la procesul verbal, insa Primarul Comunei I. a contestat semnatura secretarului comunei I. si a sesizat lipsa semnaturii Primarului orasului T., fiind incheiat procesul verbal nr. xxx prin care reprezentantii unitatilor administrativ-teritoriale au solicitat solutionarea litigiului in instanta de judecata .


Parata Unitatea administrativ-teritoriala T., prin primar, a depus intampinare prin care a solicitat ca linia de hotar ce se va stabili sa fie in concordanta cu PUG aprobat si recunoscut in anul 2001 de catre Comuna I., limita teritoriului orasului fiind evidentiat de aceasta documentatie de urbanism avizata prin adresa nr. yyy/17.05.2001 a OCAOTA I. si aprobata prin HCL nr. zz/28.09.2001.


Parata Unitatea administrativ-teritoriala I., prin primar, a depus intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat sa se stabileasca hotarul dintre cele doua unitati administrativ teritoriale cu respectarea limitelor prevazute prin Legea nr. 2/1968 si HCM 1112/1968 modificat prin HCM 2747/1968, limite concretizate prin lucrarea cadastrala din 1987, aflata in evidenta oficiala a OCPI I., obligarea OCPI I. sa corecteze hartile si planurile cadastrale intocmite ulterior anului 1987.


A aratat in esenta ca limitele legale ale Orasului T. sunt cele stabilite prin Legea nr. 2/1968, or, conturul teritoriului acestuia evidentiat in harti si planuri topografice intocmite in temeiul Legii nr. 2/1968 este total diferit de conturul aceleasi teritoriu consemnat in anexele grafice ale procesului verbal nr. aaa/2010, nefiind facuta dovada modificarii prin lege a limitelor administrative ale orasului.


Procesul verbal de delimitare nr. aaa/2010 nu poate produce efecte juridice, fiind intocmit cu incalcarea procedurii legale de realizare a operatiunilor administrative conform Normelor tehnice aprobate prin Ordinul MAI nr. 534/2001.


In drept, au fost invocate dispozitiile art. II din Legea nr. 133/2012, Ordinul MAP nr. 534/2001, Legea nr. 308/2006, Legea nr. 215/2001.


Prin sentinta nr. 1109/18.09.2015 a Tribunalului Iasi a fost admisa actiunea formulata de reclamantul Prefectul Judetului I. si s-a stabilit hotarul dintre Unitatea administrativ-teritoriala T., judetul I. si Unitatea administrativ-teritoriala I., judetul I. conform traseului hotarului prezentat in anexa grafica din data de 1.10.2010 la procesul-verbal de identificare si recunoastere a hotarului nr. aaa/1.10.2010, limita pornind din punctul de trei hotare dintre UAT Oras T., UAT I. si UAT B., continua pana la punctul de 3 hotare dintre UAT Oras T., UAT I. si UAT S., judetul I., respectiv linia rosie.


Prin decizia nr. 291/08.03.2016 a Curtii de Apel Iasi a fost admis recursul si a fost casata sentinta Tribunalului I., retinandu-se ca, raportat la prevederile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, procesul verbal de delimitare nr. aaa/01.10.2010, care nu este semnat de toti membrii comisiei de delimitare, nu poate fi considerat determinant in solutionarea litigiului, iar, tinand cont de faptul ca limitele celor doua unitati administrativ-teritoriale sunt contestate, existand divergente referitoare la linia de hotar care le separa, un rol hotarator in identificarea corecta a acesteia ii revine instantei de judecata, impunand administrarea probei cu expertiza judiciara si analizarea documentatiilor cadastrale si a celorlalte inscrisuri pe care partile le detin.


In rejudecare, in prima instanta, prin sentinta nr. 1353/03.10.2018 a Tribunalului Iasi a fost admisa actiunea formulata de reclamantul Prefectul jud. I., in contradictoriu cu paratele Unitatea administrativ-teritoriala T., judetul I., reprezentata prin Primar si Unitatea administrativ-teritoriala I., judetul I., reprezentata prin Primar.


A fost stabilit hotarul dintre Unitatea administrativ-teritoriala T., judetul I. si Unitatea administrativ-teritoriala I., judetul I. conform traseului hotarului stabilit intre punctele 1-487 in planul de situatie 9 a, anexa la raportul de expertiza intocmit de expertul B, retinand ca in cauza s-a efectuat o expertiza topografica de catre expertul C, in urma careia expertul a stabilit linia de hotar dintre Unitatea administrativ-teritoriala T., judetul I. si Unitatea administrativ-teritoriala I., judetul I. pe baza: documentelor identificate la OCPI I. cu luarea in considerare a lucrarilor de delimitare a Comunei T. din anul 1975-1987; documentelor la care face referire OCPI I. prin adresa nr 31673/856/18.11.2016; a garnitei stabilita intre comuna I. si comuna B. prin sentinta nr. 215/CA/2015 pronuntata de Tribunalul I.


Prin decizia nr. 714/23.04.2019 a Curtii de Apel Iasi a fost admis recursul formulat de Unitatea administrativ teritoriala T. impotriva sentintei nr. 1353/03.10.2018 a Tribunalului I., care a fost casata in ceea ce priveste solutia pronuntata cu privire la cererea principala a Prefectului Judetului I., retinand cauza spre rejudecare.


S-a retinut in considerente faptul ca solutia primei instante a fost pronuntata exclusiv pe baza raportului de expertiza, fara a justifica legal de ce a fost luata in considerare la stabilirea liniei de hotar propunerea formulata de expert si nici nu a lamurit care sunt divergentele dintre parti si modul in care au fost ele transate, prin raportare la situatia de fapt si dispozitiile de drept material aplicabile.


Analizand ansamblu probatoriului administrat in cauza si dispozitiile legale aplicabile, Curtea a retinut urmatoarele:


Cu privire la obiectul prezentei actiuni in contencios administrativ, trebuie subliniat de la inceput ca acesta il constituie stabilirea (identificarea) liniei de hotar ce desparte cele doua unitati administrativ-teritoriale parate, pornind de la imprejurarea ca procesul verbal nr. aaa/01.10.2010, intocmit de comisia de delimitare constituita in baza Legii nr. 7/1996 si a Ordinului nr. 534/2001, nu indeplineste cerintele legale formale pentru ca limitele administrative evidentiate in cuprinsul anexei grafice a acestuia sa devina oficiale si sa fie introduse in sistemul integrat de cadastru si carte funciara, conform art. 11 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, acest document nefiind semnat de catre reprezentantul Orasului T., acest aspect fiind transat cu putere de lucru judecat prin decizia nr. 291/08.03.2016 a Curtii de Apel I.


Astfel, se retine ca diferendul privind limita teritoriala dintre cele doua unitati administrativ teritoriale a pornit de la aspecte formale si nu a putut fi solutionat pe cale amiabila, procedura de mediere initiata de catre prefect finalizandu-se prin procesul verbal nr. yyy/28.05.2014, in care s-au consemnat obiectiunile formulate exclusiv de catre reprezentantul Comunei I., care a subliniat neregularitatile procesului verbal de delimitare nr. aaa/2010 (lipsa semnaturii primarului Orasului T., nesemnarea anexei grafice de catre primarul Comunei I. si contestarea semnaturii secretarului Comunei I.), fara a-si exprima un punct de vedere sau vreo propunere cu privire la traseul liniei de hotar.


In aceste conditii, in conformitate cu dispozitiile art. 11 alin. 6 din Legea nr. 7/1996, diferendul dintre cele doua unitati administrativ teritoriale cu privire la linia de hotar nu poate fi solutionat decat pe cale judiciara. Astfel, legiuitorul, referindu-se la procedura de identificare a limitelor unitatilor administrativ teritoriale (art. 11 alin. 2 lit. b si alin. 6 din Legea nr. 7/1996), a prevazut calea judiciara ca ultima posibilitate de solutionare a contestatilor unitatilor administrativ teritoriale privind limitele administrative.


In aceasta procedura de identificare (stabilire), asa cum s-a subliniat si in decizia de casare, instanta de judecata nu se substituie Parlamentului, ci verifica operatiunea tehnica de identificare a hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale efectuata de catre comisia de delimitare si contestatiile formulate de unitatile administrativ teritoriale, pronuntand o hotarare ale carei efecte nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, in sensul ca se pronunta asupra intregii documentatii cadastrale, analizand toate datele puse la dispozitie de parti si de catre oficiul de cadastru si publicitate imobiliara, identificand (stabilind) hotarele unitatilor administrativ-teritoriale in conformitate cu legile in vigoare si cu prescriptiile tehnice incidente.


Identificarea, delimitarea si marcarea hotarelor unitatilor administrativ teritoriale a fost prevazuta de catre legiuitor ca o etapa in cadrul unui amplu proces de inregistrare sistematica si de realizare a lucrarilor de cadastru, demarat in baza Legii nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, art. 10 alin. 1 lit. a din acest act normativ (in forma in vigoare la data incheierii procesului verbal nr. aaa/01.10.2010, cand a fost initiata aceasta etapa in privinta celor doua unitati administrativ teritoriale parate).


Procesul verbal de delimitare nr. aaa/2010, asa cum s-a aratat mai sus, nu indeplinea cerintele legale formale pentru a produce efectele unei recunoasteri a limitelor de hotar, astfel ca in cazul procedurii de delimitare administrative a celor doua unitati administrativ teritoriale parate au devenit incidente dispozitiile art. II din Legea nr. 133/2012, Prefectul Judetului I., actionand dupa primirea documentatiei comisiei de delimitare de la OCPI I., a convocat partile la mediere, dupa care, in lipsa unui consens, a sesizat instanta de contencios administrativ la data de 24.06.2014 cu prezenta actiune .


Dupa sesizarea instantei de contencios administrativ de catre Prefectul Judetului I., unitatile administrativ teritoriale parate si-au exprimat punctele de vedere cu privire la traseul liniei de hotar. Astfel, Unitatea Administrativ Teritoriala T. a acceptat limitele administrative configurate in anexa grafica a procesului verbal de delimitare nr. aaa/2010. In schimb, Comuna I., prin intampinarea formulata, a solicitat stabilirea hotarului dintre Orasul T. si Comuna I. cu respectarea limitelor stabilite prin Legea nr. 2/1968 si HCM nr. 1112/1968 modificat prin HCM nr. 2747/1968, limite administrativ teritoriale concretizate prin lucrarea cadastrala din 1987, aflata in evidenta oficiala a OCPI I.


In ceea ce priveste reprezentarea grafica anexa la procesul verbal nr. aaa/2010, ce se solicita a fi avuta in vedere de catre paratul Orasul T., asa cum rezulta din adresa nr. xxx/19.03.2019 emisa de OCPI I., dar si din precizarile facute, la solicitarea instantei de recurs, de aceeasi institutie prin adresa nr. yyy/16.06.2020, procesul verbal de delimitare nr. aaa/2010 nu a fost inregistrat in registrul electronic al limitelor unitatilor administrativ teritoriale (RELUAT), intrucat anexa grafica era incompleta si nu corespundea evidentelor OCPI I., nefiind configurata o enclava administrativa ce apartinea comunei I., respectiv zona adiacenta satului D. Acesta este si motivul pentru care a fost intocmita o noua reprezentarea grafica la data de 26.08.2011, care a fost atasata cererii de chemare in judecata .


In aceste conditii, pentru transarea divergentelor dintre cele doua unitati administrativ teritoriale parate si in vederea identificarii limitelor dintre unitatile administrativ teritoriale, in temeiul art. 11 alin. 6 din Legea nr. 7/1996 si art. II din Legea nr. 133/2012, instanta de contencios administrativ trebuie sa aiba in vedere prevederile Ordinului directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general.


Astfel, in Sectiunea a 4-a - Delimitarea cadastrala a unitatilor administrativ-teritoriale din cadrul Normelor tehnice aprobate prin Ordinul nr. 534/2001, pct. 4.1.1 se prevede ca ``delimitarea cadastrala a unitatilor administrativ-teritoriale reprezinta operatiunea de baza prin care se identifica, se masoara la teren si se oficializeaza limitele unitatilor administrativ-teritoriale, continand punctele de frangere si traseele hotarului unei unitati administrativ-teritoriale, precum si limitele intravilanelor din respectiva unitate administrativ-teritoriala``.


Totodata, pct. 4.1.2. din Normele tehnice prevad ca ``stabilirea liniei de hotar si a denumirilor unitatilor administrativ-teritoriale se face in conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania, republicata, cu modificarile ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale intocmite si aprobate potrivit prevederilor legale. In cazurile in care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile ulterioare.``


In continuarea normelor tehnice sunt detaliate operatiunile pe care trebuie sa le realizeze comisia de delimitare numita prin ordin al prefectului, asa cum rezulta din pct. 4.2.1 din Normele tehnice.


Pentru realizarea operatiunilor de delimitare administrativa, prealabil parcurgerii in teren a traseului hotarului teritoriului unitatii administrative de catre membrii comisiei de delimitare, pct. 4.2.3 din Normele tehnice acestia au obligatia sa studieze ``intreaga documentatie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala``. Aceasta operatiune prealabila prevazuta de pct. 4.2.3 din Normele tehnice reprezinta o etapa documentara, scopul fiind cel al identificarii/stabilirii liniei de hotar pe baza documentelor cadastrale existente.


In cauza, ca urmare a contestarii procesului verbal de delimitare nr. aaa/2010 si a divergentelor ivite intre cele doua parti parate, Curtea a constatat ca procedura de delimitare se afla in aceasta faza prealabila a identificarii/stabilirii liniei de hotar pe baza documentelor cadastrale existente, acestea fiind si considerentele pentru care a fost administrata proba cu expertiza judiciara. Pentru aceleasi motive nu poate fi inlaturat ca proba raportul de expertiza judiciara intocmit in cauza de catre cei trei experti desemnati de catre instanta de recurs, ca urmare a criticilor formulate de parata Comuna I. impotriva modului de realizare a raportului de expertiza, deplasarea in teren si stabilirea punctelor de hotar, ce vor fi materializate, fiind operatiuni ulterioare celei de identificare documentara a liniei de hotar.


In continuare, se arata ca in conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968, in cadrul Judetului I., ca unitati administrativ teritoriale distincte, au fost organizate Orasul T. (prin comasarea localitatilor T. si J. - anexa 0/18/1968 pct. V publicata in Buletinul Oficial din 20 decembrie 1968) si Comuna suburbana T. (acesta din urma cu resedinta in Orasul T.).


Comuna suburbana T. avea in componenta 11 sate: Ba., Bo., Bu., C. M., C., D., Ga., Gi., I., P. si R.


In privinta statutului comunelor suburbane, art. 6 alin. 2 din Legea nr. 2/1968 prevedea ca ``orasele si comunele din imediata apropiere a municipiului Bucuresti, a celorlalte municipii si a oraselor mai importante pot apartine de acestea ca unitati administrativ-teritoriale distincte. Comunele ce apartin de municipiul Bucuresti, de celelalte municipii si orase sunt comune suburbane``.


Astfel, comuna suburbana T. a fost constituita ca unitate administrativ-teritoriala distincta, insa din punct de vedere administrativ apartinea de Orasul T., ca ``centrul de populatie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural si edilitar-gospodaresc`` - art. 4 alin. 1 din Legea nr. 2/1968.


Delimitarea administrativ-teritoriala a oraselor si comunelor trebuia autorizata, conform art. 7 din Legea nr. 3/1968 privind asigurarea conducerii locale de stat in unitatile administrativ-teritoriale pana la alegerea consiliilor populare, de catre Consiliul de Ministri.


In acest context, in baza acestei prevederi legale, cu titlu provizoriu pana la alegerea consiliilor populare, a fost emisa Hotararea Consiliului de Ministri (HCM) nr. 1112/1968 pentru Judetul I., modificata prin HCM nr. 2747/1968, care prin articolul unic stabileste ca ``delimitarea administrativ-teritoriala a municipiilor, oraselor si comunelor, precum si organizarea unor orase ca municipii si a unor comune ca orase din judetul I., sunt cele prevazute in anexa la prezenta hotarare``. La lit. B pct. 3 din anexa figura Orasul T., Comuna suburbana T. si cele 11 sate componente, fara a cuprinde vreo referire la linia de hotar dintre orasul si comuna cu aceeasi denumire.


Ulterior, prin Legea nr. 84/2004, art. 1 alin. 3 si anexa nr. 2 si art. 5 alin. 2, a fost reorganizata fosta comuna suburbana T., redenumita I., ramanand in componenta sa doar 6 sate, respectiv: Bu., D., Ga., I., P. si R.


In ceea ce priveste stabilirea liniei de hotar dintre cele doua unitati administrativ teritoriale parate, Curtea a constatat ca la dosar, la solicitarea Tribunalului I. in primul ciclu procesual, OCPI I. a depus documentatia care a stat la baza intocmirii anexei grafice a procesului verbal nr. aaa/01.10.2010. Aceste documente au fost depuse de catre OCPI I., si la solicitarea instantei de recurs, in urma retinerii cauzei spre rejudecare si fac parte din dosarul de cadastru funciar al O.C.O.T. I. intocmit in anul 1975 privind lucrarile de delimitare a Comunei T., jud. I.


Printre aceste documente se afla actele de delimitare in teren intocmite in anul 1975, emise in baza Legii nr. 12/1968 si ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 59/1974, scopul fiind acela de identificare, stabilire si materializare in teren a liniei de hotar dintre Comuna T. comunele vecine, dar si acela de stabilire si delimitare a perimetrelor agricole aflate in limitele administrative ale Comunei T. si Orasului T.


Astfel, actele de delimitare privesc stabilirea liniei de hotar ce desparte Comuna T. de comunele Cu. si H., fara sa faca vreo referire la delimitarea administrativ teritoriala a Comunei T. de Orasul T. Mai mult, in cuprinsul formularelor reprezentand ``acte de delimitare`` se indica drept reper intravilanul Orasului T. si al altor localitati ce intrau in componenta Comunei suburbane T., atunci cand se refera la delimitarea terenurilor agricole apartinand Consiliului Popular Oras T., Consiliului Popular comunal T., CAP T., IAS T., Ocolul Silvic S., Statiunea de Cercetare pentru Piscicultura I., Intreprinderea Piscicola I., Avicola I., etc.


Astfel, s-a constatat ca prin aceasta documentatie se face o singura delimitare administrativa, desi, potrivit Legii nr. 2/1968, orasul si comuna suburbana reprezentau unitati administrativ teritoriale distincte. Aceasta situatie a persistat si s-a reflectat in documentatiile cadastrale intocmite ulterior la nivelul Comunei T., astfel ca in anul 1990 fosta comuna T. si orasul T. au fost reprezentate pe un singur plan cadastral, cu o singura numerotare cadastrala si cu documente cadastrale comune, asa cum confirma OCPI I. in adresa nr. xxx/19.03.2019.


Curtea a mai avut in vedere si faptul ca obiectivul Legii nr. 12/1968 cu privire la apararea, conservarea si folosirea terenurilor agricole, lege in baza careia au fost intocmite actele de delimitare aflate in dosarul din anul 1975, asa cum rezulta din art. 11, era acela de a de ``revizui si a definitiva delimitarea vetrei satelor si a perimetrului construibil al oraselor, in vederea concentrarii localitatilor si a evitarii risipei de terenuri agricole``, respectiv de a realiza o evidentiere clara a limitelor intravilane ale localitatilor (vatra satului si perimetrul construibil), in scopul protejarii si conservarii suprafetelor agricole.


In acelasi sens, Curtea retine ca OCPI I. prin adresa nr. yyy/09.10.2017 confirma faptul ca in arhiva OCPI I. nu exista dosar de delimitare teritorial-administrativa intre Orasul T. si Comuna T., intocmit conform Legii nr. 2/1968, ci doar un dosar intocmit in anul 1975 in conformitate cu Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, prin care se stabilesc posesorii de terenuri din cadrul orasului si comunei T.


Chiar adresa nr. zz/18.11.2016, la care face trimitere prima instanta in considerentele sentintei casate, vine in sprijinul concluziei ca inainte de anul 1990 (1968-1990) exista documentatie de delimitare administrativa doar intre fosta comuna T. si comunele vecine, documentatie intocmita in anul 1975. Aceste aspecte de fapt sunt subliniate de reprezentantul OCPI I., in fata Tribunalului I. in sedinta camerei de consiliu din data de 06.09.2017, care a afirmat ca nu exista nicio delimitare a Orasului T.


Prin urmare, reprezentarea grafica facuta de expertii judiciari in cadrul expertizei efectuate in urma retineri cauzei spre rejudecare, pe baza dosarului de delimitare, reflecta limitele administrative ale fostei comune T. prin raportare la comunele invecinate, si evidentiaza doar perimetrul intravilanului Orasului T. In acelasi timp, reprezentarea grafica din plansa 2A a aceluiasi raport de expertiza, evidentiaza vatra satelor si perimetrul construibil al Orasului T. (zona intravilana a Orasului T.) la nivelul anului 1975.


Celelalte suprafete de teren reprezentate in limitele administrative ale fostei comune suburbane T. constituie terenurile agricole apartinand Consiliului Popular Oras T., Consiliului Popular comunal T., CAP T., IAS T., Ocolul Silvic S., Statiunea de Cercetare pentru Piscicultura I., Intreprinderea Piscicola I., Avicola I., etc., toate facand parte din zona extravilana (agricola) comuna apartinand atat Orasului T. si celor 11 sate ce intrau in compunerea Comunei suburbane T.


Prin urmare, nu se poate retine ca in perioada 1968 - 1990 a existat o delimitare administrativa a teritoriului Orasului T. (ca unitate administrativ teritoriala distincta) de teritoriul administrativ al Comunei suburbane T., linia de hotar reprezentata grafic de expertul judiciar C. reprezentand, de fapt, perimetrul intravilanului Orasului T.


Pe de alta parte, imprejurarea ca la nivelul anului 1975, dar si 1989, lucrarile de cadastru evidentiaza doar intravilanul Orasului T. nu conduce la concluzia ca acesta reprezinta si limita unitatii administrativ teritoriala a orasului, cum nu rezulta nici ca fosta Comuna suburbana T. a inglobat toate terenurile agricole situate pe raza teritoriala a comunei si orasului, asa cum pare sa sugereze parata I. O astfel de concluzie vine in contradictie cu insasi modul in care a fost realizata reorganizarea administrativa in baza Legii nr. 2/1968, care recunostea orasului T. rolul de localitate principala, de centru administrativ, economic si socio-cultural, in timp ce comuna suburbana apartinea de oras si ingloba localitatile rurale aflate in apropierea orasului, fara a depasi administrativ limitele vetrelor satelor componente si terenurile agricole apartinand de acestea.


In ceea ce priveste documentatia intocmita in perioada 1987-1989, se evidentiaza de catre expertii judiciari faptul ca documentatia cadastrala in discutie a fost intocmita pentru organizarea, introducerea si intretinerea lucrarilor de cadastru funciar, nefiind realizata in scopul delimitarii administrative intre Orasul T. si Comuna I. Acest aspect rezulta din mentiunile exprese cuprinse in procesul verbal intocmit la data de 30 septembrie 1989 anexat in copie suplimentului la raportul de expertiza, acelasi inscris fiind comunicat in copie de catre OCPI I.


Instanta de recurs a subliniat ca aceasta lucrare privind planul cadastral al comunei si Orasului T., intocmit in anul 1987 contine si teritoriul administrativ al Orasului T. ca intravilan in interiorul Comunei T., dar nu include si teritoriile apartenente conform dosarului din anul 1975 (pe baza Legii nr. 59/1974), asa cum precizeaza in mod expres OCPI I. prin adresa nr. yyy/09.10.2017.


Conform verificarilor expertilor judiciari intravilanul Orasului T. la nivelul anului 1987 - 1989 a suferit modificari fata de configuratia acestuia din anul 1975, in sensul extinderii, asa cum rezulta din plansa nr. 5 anexa la raportul de expertiza. Or, extinderea intravilanului localitatii (a perimetrului construibil) putea avea loc in limitele administrative ale orasului, ceea ce inseamna ca aceste limite administrative nu puteau sa coincida cu perimetrul intravilanului din 1975, astfel cum sustine parata Comuna I., ci includeau si terenurile agricole situate in jurul orasului.


Prin urmare, documentatia realizata in perioada 1987 - 1989 de catre OCOTA I. privind cadastrul funciar al Comunei T., jud. I., nefiind facuta cu scopul delimitarii administrative dintre Orasul T. si Comuna T. nu poate constitui punctul de pornire pentru stabilire liniei de hotar, asa cum solicita parata Comuna I., neconstituind ultima delimitare cadastrala, in sensul pct. 4.2.3 si pct. 4.2.7 din Ordinul nr. 534/2001.


Din acest motiv lucrarea realizata de catre expertul judiciar C. nu putea fi luata in considerare la stabilirea liniei de hotar, intrucat delimitarea configurata pleaca de la premisa gresita, potrivit careia dosarul de cadastru funciar realizat in perioada 1987 - 1989 constituie ultima delimitare cadastrala dintre unitatile administrativ teritoriale parate.


Cu privire la identificarea in teren a unor borne de delimitare administrativa, instanta observa ca in suplimentul la raportul de expertiza intocmit de expertii judiciari desemnati de instanta de recurs s-a lamurit aceasta chestiune, in sensul ca aceste borne fac parte din inventarul de coordonate aferent documentatiei de delimitare a intravilanului orasului T. din anul 1999, sustinerile expertilor bazandu-se pe descrierea bornelor asa cum rezulta din inscrisurile furnizate de catre OCPI I. Prin urmare, sunt nefondate sustinerile paratei Comuna I. referitoare la existenta unor borne de delimitare administrativa a Orasului T., datand din perioada 1987-1989.


Mai mult, asa cum arata si expertii in raportul de expertiza lucrarile de cadastru din anul 1999 nu au fost receptionate si nu pot fi avute in vedere ca reper pentru stabilirea liniei de hotar dintre cele doua unitati administrativ teritoriale parate. Aceste sustineri ale expertilor judiciari sunt confirmate si de OCPI I. prin adresa nr. zzz/02.09.2019 la pct. 2, care arata ca in anul 1998-1999 au fost intocmite 46 de dosare de delimitare a comunei T., pentru care nu a fost identificat procesul verbal de receptie, iar documentatiile nu sunt insusite prin semnatura de catre reprezentantii unitatilor administrativ-teritoriale.


Cu toate acestea, Curtea a retinut ca in lipsa unei schite privind delimitarea administrativ teritoriala a Orasului T. de Comuna suburbana T., identificarea liniei de hotar este posibila prin raportare la hartile si planurile topografice existente la oficiul de cadastru si publicitate imobiliara, asa cum prevede art. 4.2.7 din Ordinul nr. 534/2001.


Astfel, cata vreme nu exista o documentatie cadastrala finalizata intocmita cu scopul realizarii unei delimitari administrative intre Orasul T. si fosta comuna T. (pentru perioada 1968 - 2004) si nici cu reorganizata comuna I. (pentru perioada ulterioara anului 2004), limitele administrative ce trebuie avute in vedere, aplicand prin analogie prevederile art. 11 alin. 7 din Legea nr. 7/1996, sunt cele din sistemul integrat de cadastru si carte funciara, folosite de oficiile teritoriale in activitatea de receptie a documentatiilor cadastrale si de inscriere in cartea funciara.


Din aceasta perspectiva, capata relevanta documentatiile de urbanism depuse de catre parata Oras T. si solicitate de catre instanta de recurs de la OCPI I., intrucat acestea cuprind lucrari cadastrale si reprezentari grafice ale liniei de hotar dintre cele doua unitati administrativ teritoriale parate, documente care au fost supuse avizarii oficiului de cadastru inclusiv pentru verificarea respectarii limitelor administrative.


In aceste sens, au fost inaintate de catre OCPI I., documentatiile depuse de ambele parate pentru obtinerea avizului de principiu al OCAOTA pentru planurile de urbanism general ale localitatilor, documentatii care cuprind inclusiv reprezentarea grafica a limitelor administrative ale celor doua unitati administrativ teritoriale si avizele de principiu emise de OCAOTA cu privire la respectarea acestor limite administrative, prin raportare la propriile evidente.


Curtea a avut in vedere si reprezentarea grafica a delimitarii administrative a celor doua unitati administrativ teritoriale din data de 26.08.2011, reprezentare ce cuprinde enclava apartinand Comunei I. din partea de vest a Orasului T., respectiv satul D., care intra in componenta Comunei I. in urma reorganizarii comunei T.


Aceasta reprezentare grafica reda conturul intregului Oras T. si cuprinde atat intravilanul acestei unitati administrativ teritoriale, cat si terenurile agricole apartinatoare, terenuri care anterior anului 1990 figurau delimitate in cadrul fostelor organizatii socialiste. De asemenea, delimitarea administrativa reprezentata in documentatiile planurilor de urbanism general a fost acceptata de reprezentantii ambelor unitati administrativ teritoriale, prin semnarea hartilor intocmite in acest sens. Aceasta acceptare reprezinta o recunoastere reciproca a limitelor administrative, astfel cum erau configurate in evidentele oficiului de cadastru in perioada 1990 - 2014, fiind opozabila in egala masura ambelor parate, astfel ca, desi nu imbraca formele legale impuse de Legea nr. 7/1996 si Ordinul nr. 534/2001, poate fi valorificata in prezenta cauza, constituind punctul de pornire pentru identificarea linei de hotar dintre cele doua unitati administrativ teritoriale.


In fine, aceasta reprezentare grafica isi gaseste corespondentul in hotarul delimitat cu albastru in Plansa nr. 7 - Planul de incadrare in zona, anexa la raportul de expertiza judiciar intocmit de cei trei experti judiciari desemnati de instanta de recurs, limita configurata fiind stabilita potrivit evidentelor cadastrale ale OCPI I. si folosita la avizarea documentatiilor cadastrale, asa cum rezulta din precizarile facute de catre OCPI prin adresa nr. xxx/19.06.2020, la solicitarea instantei de recurs.


Pe de alta parte, avand in vedere ca, asa cum s-a retinut si mai sus, scopul prezentei actiuni este acela de a verifica si identifica o delimitare administrativa preexistenta, Curtea a stabilit linia de hotar dintre cele doua unitati administrativ-teritoriale parate pe traseul conturat cu albastru, prezentat in Plansa nr. 7 - Planul de incadrare in zona, anexa a raportului de expertiza judiciara intocmit de expertii judiciari.


Orice modificare intervenita cu privire la aceasta linie de hotar dupa finalizarea procedurii administrative de mediere si dupa sesizarea instantei, chiar si printr-o hotarare judecatoreasca avand acelasi obiect, pronuntata si ramasa definitiva pe parcursul prezentei judecati, constituie un element de fapt nou a carui verificare excede limitelor investirii, presupunand o actualizare a traseului liniei de hotar, in sensul dispozitiilor art. 11 alin. 10 din Legea nr. 7/1996, republicata.


De asemenea, Curtea a punctat ca obiectul prezentului litigiu este limitat la stabilirea liniei de hotar doar dintre cele doua unitati administrativ teritoriale parate, prin raportare la vechea delimitare administrativa dintre Orasul T. si fosta Comuna T., fara a afecta alte delimitari administrative dintre comuna I. si alte unitati administrativ teritoriale vecine.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 501/2 iulie 2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...