Invocarea uzucapiunii pe cale reconventionala. Admiterea actiunii in revendicare fara a lua in considerare apararile paratilor care opun un titlu de proprietate

Potrivit art. 1841 Cod Civil din 1864, aplicabil in cauza, prescriptia achizitiva poate fi invocata si pe cale de exceptie, cu atat mai mult pe calea cererii reconventionale, demers ce are rolul de a paraliza actiunea in revendicare.

In consecinta, in mod corect a stabilit tribunalul ca se impune anularea sentintei civile si rejudecarea in totalitate, solutia pronuntata cu privire la cererea principala fiind dependenta de solutia pronuntata cu privire la cererea reconventionala. Uzucapiunea este un mod de dobandire al proprietatii si se impunea ca in prealabil sa fie analizata cererea paratei, care in acest mod urmarea sa isi consolideze un titlu de proprietate cu privire la terenul revendicat de reclamanti si abia ulterior sa fie analizata cererea privind revendicarea. A paraliza demersul paratei de aceasta maniera, fara a lua in considerare argumentele acesteia, fara a trece cel putin formal la analiza indeplinirii sau neindeplinirii conditiilor uzucapiunii, reprezinta o incalcare flagranta a dreptului sau la aparare, prima instanta neanalizand fondul cauzei.

Prin decizia civila nr. 745/27.05.2020, Tribunalul Iasi a admis apelul declarat de parata-reclamanta A. si paratii B., C., impotriva sentintei civile nr. 5948/23.05.2019 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta care a fost anulata. A trimis cauza spre rejudecare aceleasi instante. Impotriva acestei decizii au formulat recurs D., E., F., G., H., care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate si, in principal, trimiterea cauzei in fata instantei de apel pentru continuarea judecatii apelului, iar, in subsidiar, trimiterea cauzei la tribunal pentru lamurirea limitelor anularii sentintei si ale rejudecarii, cu obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate, pentru urmatoarele motive:

Raportat la probatoriul administrat in cauza si la prevederile legale incidente, apreciaza ca, prin decizia pronuntata in mod gresit instanta de apel a procedat la anularea hotararii primei instante si a trimis cauza spre rejudecare. Prin apelul promovat in cauza impotriva sentintei, paratii-reclamanti au invocat faptul ca instanta de fond nu ar fi motivat hotararea in ce priveste solutia de respingere a cererii reconventionale, ca nu ar fi administrat toate probele care sa conduca la deslusirea cauzei si ca ar fi indeplinite conditiile de admisibilitate ale prescriptiei achizitive de 30 de ani.

Prin decizia civila nr. 745/27.05.2020, Tribunalul Iasi s-a pronuntat asupra primului motiv de apel, dispunand admiterea apelului declarat de parata-reclamanta A. si de paratii B., C. impotriva sentintei civile nr. 5948/23.05.2019 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o anuleaza, trimitand cauza spre rejudecare aceleiasi instante, retinand in considerente ca prima instanta nu ar fi motivat solutia de respingere a cererii reconventionale, anuland sentinta primei instante in tot si trimitand cauza in rejudecare pentru o judecata unitara.

Motivele pentru care solicita casarea deciziei pronuntate de Tribunalului Iasi sunt urmatoarele:

In mod gresit Tribunalul Iasi a admis apelul si a anulat sentinta Judecatoriei Iasi, avand in vedere faptul ca Judecatoria Iasi a procedat la motivarea sentintei civile pronuntate in prezenta cauza, in acord cu exigentele dispozitiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C.proc.civ.

Contrar celor retinute de instanta de apel prin decizia recurata, solicita a se constata ca prima instanta a motivat sentinta civila, expunandu-si rationamentul logico-juridic coroborat cu mijloacele de proba administrate in cauza, motivare in fapt si in drept ce este cuprinsa la pag. 4 - 9 din sentinta.

Motivele exprimate de prima instanta in ce priveste modul de solutionare a actiunii avand ca obiect revendicare (granituire, obligatie de a face etc.) cuprind in sine tot atatea argumente pentru care prima instanta a respins cererea reconventionala a paratilor-reclamanti, actualii apelanti, prin care au solicitat constatarea intervenirii uzucapiunii.

Astfel, atat timp cat prima instanta retine in cuprinsul sentintei ca suprafetele de teren expertizate li se cuvin proprietarilor neposesori, in persoana reclamantilor, iar nu posesorilor neproprietari (care nici nu au facut dovada dobandirii proprietatii prin alt mod, nici a intrunirii conditiilor uzucapiunii), atunci, in mod legal prima instanta a admis cererea de chemare in judecata si, pe cale de consecinta, a respins cererea reconventionala a apelantilor.

Solicita a se constata ca Judecatoria Iasi a analizat cererea reconventionala a paratilor-reclamanti si a retinut, in mod logic, ca, raportat la solutia pronuntata asupra cererii principale, actiunea paratei B. de constatare a intervenirii uzucapiunii apare ca neintemeiata, neputandu-se retine exercitarea unei posesii utile timp de 30 de ani.

In acord cu cele statuate de Curtea europeana a drepturilor omului in jurisprudenta sa, motivarea hotararii nu este o chestiune de cantitate, retinandu-se ca fiind motivata o hotarare atat timp cat instanta si-a exprimat motivele pentru care a pronuntat o anumita solutie, asigurand o transparenta a silogismului juridic aplicat in cauza.

Or, motivele faptice si juridice care au stat la baza pronuntarii solutiei de respingere a cererii reconventionale sunt cele exprimate in cuprinsul sentintei cu ocazia analizei intregii cauze, solutia admiterii actiunii de revendicare excluzand o solutie de admitere a cererii reconventionale de uzucapiune, astfel incat argumentele exprimate de instanta asupra revendicarii se constituie in tot atatea argumente pentru care s-a si respins cererea reconventionala, data fiind interdependenta acestor solutii.

Totodata, suportul probator retinut de catre prima instanta la pronuntarea solutiei de admitere a actiunii in revendicare dovedeste ca cererea reclamantilor a fost intemeiata, iar, pe de alta parte, dovedeste ca cererea reconventionala a apelantilor este neintemeiata, exercitarea unei posesii utile timp de 30 de ani neputand fi, asadar, retinuta de catre prima instanta, cum a si motivat in sentinta. Urmeaza ca analiza chestiunii motivarii hotararii sa se efectueze avand in vedere intreaga argumentare a instantei cuprinsa in considerentele sentintei si nu prin raportare doar la paragraful indicat de catre apelanti prin cererea acestora, caci trebuie avut in vedere intregul context si probatoriu pentru care Judecatoria Iasi a dispus admiterea actiunii in revendicare si respingerea cererii reconventionale, o solutie excluzand-o pe cealalta, si, implicit, argumentele de admitere a actiunii de revendicare excluzand pe cele de admitere a uzucapiunii cerute pe cate reconventionala de parati, in concret, la paginile 4,5 ale sentintei, prima instanta retine in fapt situatia terenurilor in litigiu, astfel cum rezulta din actele depuse la dosarul cauzei de catre parti, instanta retinand toate actele partilor si le-a coroborat in mod corect (inclusiv actele apelantilor).

La pagina 5 a sentintei, prima instanta a motivat in drept situatia dedusa judecatii, in materia revendicarii imobiliare retinand, in mod corect, incidenta prevederilor art. 563 Cod civil aplicabil in speta in temeiul dispozitiilor art. 5 alin. 2 din Legea de punere in aplicare a Noului Cod civil, coroborate cu dispozitiile art. 249 C.proc.civ..

La pag. 5, 6, 7 ale sentintei, instanta a retinut in mod corect si coroborat raspunsurile expertilor care au fost desemnati in cauza sa efectueze expertizele topo-cadastrala si in constructii.

Solicita ca instanta sa constate ca hotararea primei instante este motivata in fapt si in drept, intemeiata pe probele administrate legal in cauza, astfel incat nu pot fi retinute considerentele instantei de apel, prin decizia pronuntata nedandu-se eficienta textului art. 425 alin. (1) lit. b) C.proc.civ. date fiind motivele cuprinse in sentinta primei instante, cata vreme prima instanta si-a argumentat solutiile si le-a motivat in fapt si in drept in cuprinsul intregii sentinte, motiv pentru care se solicita casarea deciziei instantei de apel si trimiterea cauzei la Tribunalul Iasi in vederea continuarii judecatii in apel, respectiv pronuntarii asupra probelor solicitate si discutate in apel si asupra fondului apelului.

Astfel, motivul de nelegalitate incident in cauza este cel prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8. C.proc.civ. intrucat decizia civila a fost data cu aplicarea gresita a prevederilor art. 480 alin. (3) teza I C.proc.civ., prin aceea ca s-a retinut in mod gresit de Tribunalul Iasi ca Judecatoria Iasi a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, cata vreme prin sentinta civila prima instanta a solutionat procesul intrand in judecata fondului, dupa cum rezulta din ansamblul sentintei si motivandu-si solutiile dupa cum am aratat mai sus.

In ipoteza in care instanta va aprecia ca Tribunalul Iasi a pronuntat o solutie corecta atunci solicita a se observa ca, in considerentele deciziei recurate instanta a statuat ca anuleaza sentinta primei instante in tot si ca va trimite cauza in rejudecare pentru o judecata unitara, instanta de apel, prin decizia astfel pronuntata, nu a motivat si nici trasat limitele rejudecarii ce ar trebui sa o faca Judecatoria Iasi cu privire la aceasta cauza, date fiind prevederile art. 480 alin. (3) teza finala C.proc.civ. conform carora: ``Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel precum si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului``, nefiind motivata solutia de anulare in tot a sentintei - mai ales ca solutia de admiterea a actiunii principale a fost motivata amplu, deducandu-se si per a contrario netemeinicia cererii reconventionale, chiar daca s-a sustinut ca solutia de respingere nu a fost motivata aceasta nu echivaleaza cu faptul ca cererea reconventionala a paratei B. ar fi si temeinica, ci doar ca prima instanta a punctat motivele sale de respingere a cererii reconventionale ca fiind netemeinica prin comparatie mai mult cu motivele ce atrag temeinicia cererii de chemare in judecata .

Totodata instanta de apel nu a stabilit limitele anularii sentintei si nici pe cele ale rejudecarii, cata vreme toate probele utile si concludente cauzei au fost administrate in cauza in fata primei instante, iar cu privire la cele din apel unele au fost respinse deja, iar altele, desi au fost puse in discutie, instanta de apel nu s-a mai pronuntat asupra lor, data fiind retinerea prioritara spre analiza a motivului de apel vizand pretinsa nemotivare a sentintei primei instante.

Astfel, solutia instantei de apel ridica probleme legate de intinderea operatiunilor pe care Judecatoria Iasi ar trebui sa le dispuna in rejudecarea acestei cauze, respectiv aceasta prima instanta ar trebui doar sa se limiteze la a motiva solutia de respingere a cererii reconventionale, la a analiza intreaga cauza pe baza doar a probelor deja administrate la fond, la a administra noi probe (necerute in fata sa de catre parati in primul ciclu procesual, dar propuse direct in faza apelului)?

In atare circumstante, solicita a se constata ca solutia efectiva de anulare in tot a sentintei si de trimitere spre rejudecare nu este motivata in sine, atragand neclaritati in ceea ce priveste chiar limitele in care Judecatoria Iasi ar trebui sa-si desfasoare propria activitate de rejudecare a acestei cauze .

Astfel, motivul de nelegalitate incident in cauza este cel prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C.proc.civ., intrucat decizia civila nu este motivata sub aspectul intinderii limitelor anularii sentinte civile si a limitelor rejudecarii pe care prima instanta ar trebui sa o efectueze in aceasta cauza.

Pentru toate aceste argumente, in temeiul art. 496 C.proc.civ. solicita admiterea recursului, casarea in tot a deciziei civile nr. 745/27.05.2020 a Tribunalului Iasi si trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Iasi, in principal pentru continuarea judecatii in apel, iar, in subsidiar, pentru trasarea limitelor anularii sentintei si a limitelor rejudecarii cauzei de catre Judecatoria Iasi.

In drept, au fost invocate prevederile art. 486 si urm., art. 451, art. 452, art. 453, art. 496 alin. (2) C.proc.civ. precum si toate prevederile invocate mai sus in sprijinul pozitiei noastre procesuale.

Intimata B. a depus intampinare solicitand in temeiul art. 489 alin 1, 2 C.proc.civ. respingerea recursului ca fiind nul, deoarece motivele invocate de recurenti nu se incadreaza in motivele de casare limitativ enumerate in art. 488 C.proc.civ.

Pe fond respingerea recursului ca nefondat si obligarea recurentilor la plata cheltuielilor de judecata .

Intimata invoca nulitatea recursului, raportat la faptul ca nici unul din motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute de art. 488 C.proc.civ.

Codul de procedura civila prevede la articolul 489 sanctiunea nemotivarii recursului: ``(l) Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3). (2) Aceeasi sanctiune intervine in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute la art. 488... (3) Daca legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publica pot fi ridicate din oficiu de catre instanta, chiar dupa implinirea termenului de motivare a recursului, fie in procedura de filtrare, fie in sedinta publica.``

Intimata considera ca motivele de recurs invocate si expuse de recurenti nu se circumscriu motivelor prevazute de dispozitiile art. 488 C.proc.civ. Simpla enumerare a textelor de lege si o presupusa incadrare din punct de vedere juridic prin raportare la textele de lege incidente institutiei recursului nu sunt suficiente pentru a se considera ca motivele de recurs se inscriu in cele dispuse de lege.

Pe fondul recursului, solicita respingerea ca fiind nefondat, pentru motivele ce urmeaza :

In motivarea deciziei, instanta de apel a constatat ca desi intimata solicitase in prima instanta, prin cerere reconventionala, a se constata ca suprafata de 30 mp teren situat pe strada X nr. 20, in parcela 764, a fost dobandita de parat prin efectul uzucapiunii de lunga durata, instanta de fond s-a limitat la a analiza strict situatia de fapt si de drept potrivit probelor administrate cu privire la actiunea in revendicare, iar in ceea ce priveste cererea reconventionala a apreciat ca se impune respingerea avand in vedere solutia pronuntata in actiunea in revendicare.

Prin urmare, instanta de apel a constatat ca cererea reconventionala referitoare la dobandirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, a fost respinsa fara a exista o motivare a acestei solutii, fara o analiza a probelor administrate, or motivarea unei hotarari este o chestiune de esenta, de continut si trebuie sa fie clara, concisa si concreta (decizia nr. 820/6.04.2016 pronuntata in recurs de Sectia I Civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie).

Astfel cum a aratat instanta de apel, este insuficient a se retine ca motivare a solutiei de respingere a actiunii in uzucapiune, admiterea actiunii in revendicare, fara indicarea rationamentului logico-juridic care a condus la solutia pronuntata. In conditiile in care, in sustinerea cererii reconventionale au fost administrate probe, instanta de fond ar fi trebuit sa expuna motivele logico-juridice a imprejurarilor de fapt si de drept pentru care a apreciat aceasta actiune ca fiind neintemeiata.

Mai mult decat atat, in lipsa unei motivari a solutiei pronuntate, instanta de control nu isi poate exercita atributiile in mod corespunzator, in sensul verificarii temeiniciei si legalitatii sentintei civile atacate.

Instanta de apel a apreciat, de asemenea, ca nemotivarea unei hotarari judecatoresti constituie o conditie a procesului echitabil, exigenta a art. 21 alin. 3 din Constitutia Romaniei si a art. 6 alin. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale, si echivaleaza practic cu solutionarea procesului fara a intra in fondul actiunii, de natura sa justifice anularea hotararii cu trimiterea spre rejudecare.

In motivarea recursului, recurentii in mod gresit sustin ca motivarea solutiei de respingere a cererii reconventionale nu era necesara, atat timp cat a fost motivata solutia asupra cererii principale. Din insusi cuprinsul motivelor de recurs, avocatul ales al recurentilor, intr-un mod chiar direct exprima opinia ca achieseaza la cele retinute de Tribunalul Iasi prin decizia nr. 745/27.05.2020.

Sub aspect procesual, cererea reconventionala are caracterul de cerere incidentala si constituie mijlocul procesual prin intermediul caruia paratul ridica pretentii proprii fata de reclamant. Paratul devine astfel si el reclamant, iar demersul sau procedural intruneste caracteristicile unei cereri de chemare in judecata .

Din punct de vedere al conditiilor de forma si de continut, cererea reconventionala trebuie redactata in acelasi fel ca o cerere de chemare in judecata; ea trebuie sa fie depusa odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Judecarea unei pricini in care s-a depus cerere reconventionala comporta pronuntarea de catre instanta a unei singure hotarari, care insa trebuie sa cuprinda, in dispozitivul si considerentele sale, rezolvari distincte privind cererile paratilor. Prin urmare, nu este suficienta motivarea expusa in considerente doar pe cererea principala, fiind necesara aratarea motivelor de fapt si de drept pentru care cererea reconventionala a fost respinsa.

Potrivit art. 397 alin. 1 C.proc.civ., instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii, iar potrivit art. 425 alin. 1 lit. b C.proc.civ. - Continutul hotararii: ``(l) Hotararea va cuprinde: considerentele, in care se vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.``

Astfel, raportat la dispozitiile mai sus mentionate, fiecare solutie a instantei de judecata trebuie sa fie motivata. Respingerea cererii reconventionale este, la randul ei, o solutie care, in acord cu dispozitiile legale, trebuia motivata.

Raportat la dispozitiile legale invocate mai sus, hotararea instantei de fond trebuia sa cuprinda o solutie motivata in fapt si in drept a solutiilor fiecarei cereri sau capat de cerere dedus judecatii.

Prin formularea cuprinsa in sentinta apelata: ``Raportat la solutia pronuntata asupra cererii principale, actiunea de constatare a dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 39 mp, ca efect al uzucapiunii de lunga durata, prin jonctiunea posesiei paratei B., cu posesia exercitata de autorii sai, C. si I., formulata pe cale reconventionala, apare ca neintemeiata, in speta neputandu-se retine exercitarea unei posesii utile timp de 30 de ani.`` suntem in prezenta unei evidente nemotivari a hotararii judecatoresti, care echivaleaza practic cu solutionarea cererii reconventionale fara a intra in fondul acesteia. Pentru acest motiv a considerat ca sentinta instantei de fond a fost una arbitrara si care nu permite exercitarea controlului judiciar de legalitate si temeinicie de catre instanta ierarhic superioara, astfel ca decizia pronuntata in apel este una legala si temeinica.

Aceste aspecte au fost retinute in mod corect si de catre instanta de apel, prin decizia nr. 745/27.05.2020 pronuntata de Tribunalul Iasi, Sectia Civila, care a statuat ca motivarea este un element esential al unei hotarari judecatoresti, a calitatii actului de justitie si reprezinta o conditie a procesului echitabil.

Pentru motivele expuse mai sus, considera ca in speta nu sunt incidente dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ. invocate de recurenti prin cererea de recurs, dispozitii care presupun pronuntarea unei hotarari cu incalcarea sau cu aplicarea gresita a normelor de drept material . Acestia sustin ca decizia civila a fost data cu aplicarea gresita a prevederilor art. 480 alin. 3 teza I C.proc.civ., prin aceea ca Tribunalul Iasi a retinut in mod gresit de ca Judecatoria Iasi a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului. Pentru pronuntarea deciziei nr. 745/27.05.2020, instanta de control judiciar a avut in vedere faptul ca, desi au fost administrate mai multe probe pe parcursul judecarii cauzei cu referire la indeplinirea sau nu a conditiilor prevazute de art. 1860 si art. 1890 din Codul civil anterior, acestea nu au fost avute in vedere de instanta de fond la solutionarea cauzei. Or, atat timp cat probele au fost puse la dispozitia instantei, dar solutia a fost data fara ca instanta sa se raporteze, pe de o parte, la sustinerile si apararile partilor, iar, pe de alta parte, la dispozitiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecatii, fiind astfel lipsita de suport probator si legal, acest fapt echivaleaza cu solutionarea cererii reconventionale fara a se intra pe fondul ei.

In consecinta, solicita respingerea cererii de recurs.

In cererea de recurs se sustine ca instanta de apel, prin decizia astfel pronuntata, nu a motivat si nici trasat limitele rejudecarii ce ar trebui sa o faca Judecatoria Iasi cu privire la aceasta cauza, date fiind prevederile art. 480 alin. 3 teza finala C.proc.civ., conform carora: ``Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, precum si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului``, nefiind motivata solutia de anulare in tot a sentintei - mai ales ca solutia de admitere a actiunii principale a fost motivata amplu, deducandu-se si per a contrario netemeinicia cererii reconventionale, chiar daca s-a sustinut ca solutia de respingere nu a fost motivata, aceasta nu echivaleaza cu faptul ca cererea reconventionala a paratei B. ar fi si temeinica, ci doar ca prima instanta a punctat motivele sale de respingere a cererii reconventionale ca fiind netemeinica prin comparatie mai mult cu motivele ce atrag temeinicia cererii de chemare in judecata .

Cu referire la acest capat de cerere, solicita a se avea in vedere faptul ca cererea reconventionala presupune invocarea de catre parat a unor pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului, pretentii care deriva din acelasi raport juridic sau strans legate de aceasta, iar in ceea ce priveste judecarea ei, potrivit dispozitiilor art. 210 alin. 1 C.proc.civ.: ``Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala. De asemenea, potrivit alin. 2 al aceluiasi articol, disjungerea nu poate fi dispusa in cazurile anume prevazute de lege sau daca judecarea ambelor cereri se impune pentru solutionarea unitara a procesului.``

Pentru corecta solutionare a litigiului dedus judecatii este necesara analiza in ansamblu a tuturor imprejurarilor de fapt si de drept aduse in atentia instantei de judecata atat prin cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii-recurenti, cat si prin cererea reconventionala formulata de intimata in fata instantei de fond . Prin urmare, apare ca evidenta solutia instantei de apel de a anula in tot sentinta primei instante si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru o judecare unitara, in acord cu dispozitiile art. 210 alin. 2 C.proc.civ. in conditiile in care cele doua cereri, respectiv cererea principala cuprinsa in cererea de chemare in judecata si cererea reconventionala formulata de intimata se afla intr-o relatie de interdependenta.

Solicitarea recurentilor din acest capat de cerere apare ca o contrazicere a propriilor sustineri ale acestora, in urma analizei celui de-al saptelea paragraf cuprins in pagina 3 a cererii de recurs. In acest paragraf, recurentii sustin ca analiza chestiunii motivarii hotararii sa se efectueze avand in vedere intreaga argumentare a instantei cuprinsa in considerentele sentintei si nu prin raportare doar la paragraful indicat de catre apelanti prin cererea acestora, caci trebuie avut in vedere intregul context si probatoriu pentru care Judecatoria Iasi a dispus admiterea actiunii in revendicare si respingerea cererii reconventionale, o solutie excluzand-o pe cealalta.

Desi recurentii sustin ca instanta de apel nu a stabilit limitele anularii sentintei, la ultimul alineat din pagina 9 a Deciziei nr. 745/2020 pronuntata de Tribunalul Iasi este prevazut in mod expres ca in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 3 C.proc.civ. se dispune anularea sentintei primei instante in tot si se trimite cauza in rejudecare pentru o judecare unitara. Din aceasta formulare cuprinsa in considerentele instantei de apel, rezulta fara dubiu ca prima instanta de fond urmeaza sa procedeze la analizarea intregii cauze .

Se solicita a se constata ca motivul pentru care instanta de apel a dispus anularea in tot a sentintei primei instante si trimiterea spre rejudecare a fost lipsa motivarii solutiei de respingere a cererii reconventionale formulate de parata, cerere care este insa intr-o evidenta interdependenta cu cererea principala cuprinsa in cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii-recurenti.

Pentru aceste motive, solicita respingerea cererii subsidiare formulate de recurenti, nefiind aplicabile dispozitiile cuprinse in art. 488 alin. 1 pct. 6 C.proc.civ.

In drept, au fost invocate prevederile art. 486, art. 205 si urm, art. 210, art. 397, art. 425, art. 480, art. 490 C.proc.civ., precum si toate prevederile invocate in cuprinsul intampinarii.

Recursul a fost formulat in termenul legal, fiind timbrat cu taxa de timbru de 100 lei. Asupra exceptiei de nulitate a recursului formulat de recurenti, exceptie invocata de intimata B.

Retine Curtea de Apel ca prin cererea de recurs se aduc critici cu privire la solutia anularii sentintei civile si trimiterea cauzei spre rejudecare in integralitate, limitele rejudecarii, raportat la dispozitiile art. 480 al. 3 C.proc.civ., de vreme ce prima instanta a solutionat fondul . Totodata se arata ca in mod gresit a retinut instanta de apel ca prima instanta nu ar fi analizat cererea reconventionala, fiind aplicate gresit dispozitiile art. 425 al. 1 lit. b) din Codul de procedura civila. Toate aceste critici se circumscriu motivului de nelegalitate prevazute de art. 488 al. 1 pct. 5 C.proc.civ, astfel incat exceptia de nulitate va fi respinsa. Recurentii au mai aratat ca invoca art. 488 al. 1 pct. 6 si pct. 8 C.proc.civ., insa criticile vizeaza gresita aplicare a normelor de procedura fiind incadrabile asa cum s-a aratat in motivul de nelegalitate prev. de art. 488 al. 1 pct. 5 C.proc.civ.

Analizand pe fond recursul formulat, Curtea retine caracterul neintemeiat al acestuia pentru considerentele ce succed:

Asa cum s-a aratat anterior, Curtea de Apel retine ca motivele de recurs sunt incadrabile in dispozitiile art. 488 al. 1 pct. 5 C.proc.civ., ipoteza in care, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.

Astfel, primele critici vizeaza gresita aplicare a dispozitiilor art. 425 al. 1 lit. b din Codul de procedura civila in sensul ca prima instanta a motivat respingerea cererii reconventionale privind constatarea dobandirii de catre parata B. a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 30 mp. Cu privire la acest aspect, Curtea constata ca cererea principala are ca obiect actiune in revendicare, iar cererea reconventionala priveste dobandirea dreptului de proprietate ca urmare a uzucapiunii asupra terenului revendicat. Or, prin modalitatea in care prima instanta a retinut in considerente ca raportat la solutia pronuntata asupra cererii principale, cererea reconventionala apare ca neintemeiata, paratei i-a fost incalcat dreptul la aparare, intrucat aspectele invocate in cererea sa nu au fost analizate efectiv de catre instanta. Prin urmare, in mod corect a retinut tribunalul ca exigentele privind motivarea hotararii judecatoresti nu sunt respectate.

In ce priveste aplicarea gresita a dispozitiilor art. 480 alin. 3 C.proc.civ., Curtea apreciaza ca in mod corect a dispus tribunalul anularea sentintei primei instante si a trimis cauza spre rejudecare in totalitate. Uzucapiunea este un mod de dobandire al proprietatii si se impunea ca in prealabil sa fie analizata cererea paratei, care in acest mod urmarea sa isi consolideze un titlu de proprietate cu privire la terenul revendicat de reclamanti si abia ulterior sa fie analizata cererea privind revendicarea. A paraliza demersul paratei de aceasta maniera, fara a lua in considerare argumentele acesteia, fara a trece cel putin formal la analiza indeplinirii sau neindeplinirii conditiilor uzucapiunii, reprezinta o incalcare flagranta a dreptului sau la aparare, prima instanta neanalizand fondul cauzei. Potrivit art. 1841 C.civ. din 1864, aplicabil in cauza, prescriptia achizitiva poate fi invocata si pe cale de exceptie, cu atat mai mult pe calea cererii reconventionale, demers ce are rolul de a paraliza actiunea in revendicare. In consecinta, in mod corect a stabilit tribunalul ca se impune anularea sentintei civile si rejudecarea in totalitate, solutia pronuntata cu privire la cererea principala fiind dependenta de solutia pronuntata cu privire la cererea reconventionala.

In consecinta, instanta de apel nu a incalcat nicio dispozitie de procedura civila, criticile recurentilor fiind neintemeiate.

Fata de considerentele precedente, avand in vedere, deopotriva, atat inexistenta in cauza a motivelor de nelegalitate invocate, cat si a motivelor de ordine publica care sa atraga incidenta prevederilor art. 489 al. 3 C.proc.civ., Curtea a respins recursul in conformitate cu art. 496 C.proc.civ.

Avand in vedere solutia pronuntata in cauza, dispozitiile art. 453 alin. 1 C.proc.civ., faptul ca intimata a solicitat cheltuieli de judecata dovedite cu chitanta nr. 1126/20.08.2020, s-a dispus obligarea recurentilor la plata acestora.