Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Spete Drept Succesoral » Necitare mostenitor prezumtiv la dezbaterea succesiunii. Sanctiune. Principiul rolului activ al judecatorului. Calificarea exacta a actiunii

Necitare mostenitor prezumtiv la dezbaterea succesiunii. Sanctiune. Principiul rolului activ al judecatorului. Calificarea exacta a actiunii

  Publicat: 19 Aug 2021       230 citiri        Secţiunea: Spete Drept Succesoral  


Persoana care primeste un legat.
Potrivit dispozitiei inscrise in art. 13 din Decretul nr. 40/1953, ,,Notarul de stat, dupa ce a constatat ca de pe urma persoanei decedate au ramas bunuri, cheama inaintea sa pe toti mostenitorii presupusi si pe legatar."

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Reprezinta dreptul care nu se stinge prin prescriptie, prin trecerea timpului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care accepta oferta facuta de o alta persoana numita ofertant de a incheia cu acesta un contract
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este un titlu Ón temeiul caruia persoana pentru care s-a emis face dovada calitatii sale de mostenitor.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care primeste un legat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Aceasta prevedere legala instituie - printr-o norma juridica imperativa de ordine publica, ce ocroteste un interes general - obligatia notarului de a instiinta toate persoanele care au vocatie generala la mostenirea persoanei decedate, a carei succesiune se dezbate, iar nesocotirea acesteia este sanctionata cu nulitatea absoluta.


Art. 22 alin. 4 din Codul de procedura civila prevede ca judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire. In acest caz judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor calificarea juridica exacta.


Astfel, numai dupa calificarea exacta a actiunii - raportat la motivele de fapt ale cererii de chemare in judecata si la scopul urmarit prin promovarea actiunii si nu dupa natura termenilor folositi de reclamant - instantele puteau proceda la o solutionare corecta a exceptiilor invocate in cauza si, respectiv, la administrarea probelor in vederea stabilirii adevarului in cauza supusa judecatii.


Prin sentinta civila nr. 1453/24.10.2018, Judecatoria Harlau a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de paratul X si a respins actiunea formulata de reclamantul Y in contradictoriu cu paratii X, Z, Q, W si V, ca fiind prescrisa.


A respins, ca nefondata, cererea reclamantului de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata si s-a luat act de faptul ca paratii nu au solicitat cheltuieli de judecata .


Tribunalul Iasi, prin decizia civila nr. 1330 din 07.05.2019, a respins apelul formulat de reclamantul Y impotriva sentintei civile nr. 1453/24.10.2018 pronuntata de Judecatoria Harlau, sentinta pe care a pastrat-o.


A obligat apelantul la plata catre intimatul X a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecata in apel (onorariu aparator ales).


Reclamantul Y a declarat recurs impotriva deciziei civile nr. 1330/7.05.2019 a Tribunalului Iasi, solicitand desfiintarea acesteia, admiterea apelului formulat si trimiterea spre rejudecare primei instante, in vederea solutionarii pe fond a cauzei, iar in cazul retinerii spre rejudecare, admiterea cererii de chemare in judecata, astfel cum a fost formulata.


In motivarea recursului, el sustine ca, prin cererea de chemare in judecata, a solicitat, in contradictoriu cu paratii, anularea certificatului de mostenitor autentificat de Notariatul de Stat Local Pascani sub nr. 665/14.10.1994.


Motivul de nulitate absoluta al certificatului de mostenitor nr. 665/14.10.1994, invocat in sustinerea cererii de chemare in judecata, a fost reprezentat de lipsa oricarei proceduri de citare a recurentului la procedura succesorala demarata de catre notarul public, precum si de faptul ca nu a cunoscut aceasta imprejurare pe nicio alta cale .


Recurentul subliniaza ca nu a adus niciodata in discutie posibilitatea existentei vreunui motiv de nulitate relative, fara vicierea consimtamantului, prin dol, violenta sau altele asemenea, ce ar justifica anularea certificatului de mostenitor prin intermediul unei actiuni prescriptibile extinctiv in termenul general de trei ani.


Raportat la motivul invocat prin cererea de chemare in judecata si in lumina dispozitiilor art. 2 din Decretul nr. 167/1958, inlocuite si intarite de prevederile art. 2502 alin. 2 pct. 4, recurentul solicita sa se constate ca dreptul la actiune este imprescriptibil.


Astfel, recurentul apreciaza ca, in mod gresit, prima instanta a respins actiunea, ca prescrisa, nefiind invocat niciunul dintre posibilele cazuri de nulitate relativa ale certificatului de mostenitor, cererea de chemare in judecata fiind fundamentata pe un singur caz de nulitate absoluta (necitarea reclamantului la procedura succesorala) si generand, astfel, o actiune imprescriptibila extinctiv.


Mai mult, admitand exceptia prescriptiei dreptului la actiune, ca urmare a recalificarii in mod eronat a motivului invocat ca reprezentand un motiv de nulitate relativa, prima instanta a largit in mod nepermis cadrul procesual stabilit de catre parti prin cererea de chemare in judecata, respectiv, prin intampinare, cu referire la obiectul actiunii introduse, pronuntandu-se, astfel, asupra unui lucru care nu a fost cerut.


Pe cale de consecinta, recurentul afirma ca a solicitat instantei de apel sa constate ca, in mod gresit, prima instanta a respins actiunea fara a intra in cercetarea fondului, etapa avand o importanta cruciala in stabilirea temeiniciei sau, dimpotriva, a netemeiniciei actiunii in constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor .


Reclamantul Y arata ca, analizand motivele de apel invocate in cererea de apel, instanta de control judiciar a retinut, in principiu, ca ,aspectul acceptarii sau neacceptarii mostenirii si, pe cale de consecinta, mentionarea mostenitorului respectiv ca si acceptant sau neacceptat intr-un certificat de mostenitor, atunci cand mentiunea este necorespunzatoare realitatii, nu constituie motiv de nulitate absoluta a certificatului de mostenitor, ci de nulitate relativa.


Apreciind ca actiunea de a consemna, in mod contrar realitatii, aspectele privind citarea, respectiv, acceptarea unei succesiuni in cuprinsul unui certificat de mostenitor se circumscrie unui veritabil motiv de nulitate relativa, instanta de apel a respins calea de atac promovata de reclamant, ca neintemeiata.


Recurentul considera ca, in mod eronat, instanta de control judiciar a decis in sensul indicat anterior, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila, casarea unor hotarari se poate cere numai pentru motivul de nelegalitate aratat la punctul 8 al textului, respectiv atunci cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material .


In mod eronat, instanta de control judiciar a apreciat ca fiind incident un motiv de nulitate relativa a certificatului de mostenitor, din moment ce recurentul a invocat exclusiv nelegala efectuare a procedurii de citare.


Invedereaza recurentul ca, in cadrul apelului, a invocat faptul ca semnatura imprimata pe dovada de convocare la procedura succesorala nu ii apartine, in acest sens depunand si un specimen de semnatura .


In lumina faptului ca factorul postal detine calitatea de functionar public, astfel cum aceasta este definita de dispozitiile art. 175 Cod penal, iar, in exercitarea atributiilor de serviciu, acesta a procedat la consemnarea in mod nereal a predarii actelor de procedura catre recurent, motivul invocat de reclamantul Y este subsumat nulitatii absolute.


Recurentul arata ca a formulat si o plangere penala impotriva factorului postal, in dosarul penal nr. 622/P/2019, fiind dispusa o solutie de clasare pe considerentul incidentei institutiei prescriptiei raspunderii penale.


Mai sustine recurentul ca, in considerentele deciziei civile nr. 1337/1998, Curtea de Apel lasi apreciaza ca: ``Succesorul care nu a fost prezent la notariat si, prin urmare, nu a consimtit la mentiunile din certificatul de mostenitor privind intinderea drepturilor succesorale si alcatuirea masei succesorale, poate cere oricand anularea certificatului de mostenitor, stabilirea masei succesorale si partajarea ei, dar cu conditia sa faca dovada acceptarii in termen a succesiunii deoarece numai facand aceasta dovada el este socotit ca proprietar ai bunurilor succesorale, de la data deschiderii succesiunii.``


Recurentul precizeaza ca a propus administrarea unui probatoriu aferent obligatiei de a dovedi acceptarea tacita a mostenirii, in termenul de sase luni de la decesul lui de cujus.


Cu toate acestea, analizand cu prioritate exceptia nulitatii relative, invocata fata de motive pe care recurentul nu le-a dedus judecarii, instanta de control judiciar a achiesat in mod culpabil la motivarea sentintei pronuntate de primul for jurisdictional.


Exceptia prescriptiei dreptului la actiunea in constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor emis in mod nelegal ar fi trebuit respinsa, raportat la imprescriptibilitatea actiunii formulate ori, cel putin, raportat la necesitatea probarii circumstantelor concrete, instanta era tinuta sa uneasca exceptia cu fondul cauzei.


Recurentul apreciaza ca, in ambele ipoteze, era imperios necesara administrarea probatoriului solicitat de catre parti, in special a probei cu expertiza grafoscopica a semnaturii ce i se atribuia, pe un act de care el a luat cunostinta abia cu ocazia formularii unei cereri de chemare in judecata in acest sens.


Paratul X a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs si mentinerea deciziei, ca fiind temeinica si legala.


Arata intimatul ca, prin cererea introductiva, recurentul a solicitat anularea certificatului de mostenitor nr. 665/14.10.1994, iar cererea a fost respinsa in mod legal de catre instanta de fond, solutia fiind mentinuta in calea de atac a apelului prin hotararea ce face obiectul prezentului recurs.


Intimatul invoca exceptia nulitatii recursului raportat la motivele de recurs invocate, in care nu se precizeaza in mod expres norma de drept material incalcata sau gresit aplicata, conform dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila.


Recurentul reitereaza motivele invocate in calea de atac a apelului si insista cu privire la acceptarea tacita a mostenirii ramasa de pe urma defunctilor A si B, negand, practic, faptul ca a avut cunostinta de desfasurarea procedurii succesorale in cauza.


Intimatul precizeaza ca recurentul se contrazice in sustinerile sale, afirmand ca s-ar fi mutat definitiv in casa, dupa ce, in prealabil, a facut acte de conservare si administrare, ceea ce ar echivala cu acceptarea tacita a mostenirii.


Mai sustine intimatul ca actele de conservare, de ingrijire si administrare provizorie nu constituie, prin ele insele, acte de primire a mostenirii, dar nici acestea nu au fost efectuate de recurent, sustinerile sale nefiind altceva decat pure alegatii, in conditiile in care Y nu a mai venit prin satul natal de la moartea parintilor sai.


Recurentul a avut cunostinta de procedura succesorala notariala desfasurata in cauza, documentatia existenta la dosar proband in mod evident contrariul.


Astfel cum au retinut instantele de fond si de apel, exista dovezile de citare, fiind intocmit procesul-verbal de indeplinire a procedurii de citare, care atesta fara dubiu ca Y a primit, personal, citatia, semnand dovada.


Considera intimatul ca, in mod corect, au apreciat instantele asupra motivelor invocate de recurent in justificarea actiunii sale, nulitatea invocata de acesta inscriindu-se in limitele prescriptiei extinctive prevazute de art. 3 si 7 din Decretul nr. 167/1958, incident in cauza.


Reclamantul Y nu s-a mutat niciodata in casa parinteasca si nu a locuit niciodata in acest imobil dupa decesul parintilor sai.


Motivul de nulitate absoluta invocat de recurent nu exista, argumentele sale inscriindu-se in aria nulitatii relative, iar sustinerile acestuia sunt contrazise de documentatia notariala existenta la dosar.


Cu certitudine, recurentul a avut cunostinta de procedura succesorala deschisa in anul 1994, pentru dezbaterea succesiunii ramasa de pe urma parintilor partilor, iar de la deschiderea succesiunii, reclamantul nu a emis nici o pretentie privind calitatea sa de mostenitor pana in anul 2018.


Instanta de fond nu a recalificat motivele invocate de apelant, nu a largit cadrul procesual, nu s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut, dar, contrar celor invocate de recurent, a calificat cererea de chemare in judecata in mod corect.


Arata intimatul ca, prin motive de fapt si de drept, art. 112 pct. 4 din C.proc.civ. desemneaza toate acele imprejurari, circumstante, dar si principii, institutii, categorii, reguli juridice, a caror cunoastere este necesara pentru explicarea si lamurirea obiectului procesului.


Nu este obligatoriu ca reclamantul sa indice chiar textele de lege pe care se intemeiaza pretentia sa, deoarece judecatorul va face el incadrarea juridica, avand la dispozitie obiectul si motivele de fapt . In multe cazuri, pentru calificarea juridica a cererii, ajunge o simpla expunere clara si ordonata a faptelor. Sunt insa probleme de drept care nu se pot prezenta decat juridic, in notiuni si expresii consacrate, invocand principii, institutii sau categorii juridice. Este suficient ca reclamantul sa arate temeiul pretentiei sale, fara a indica si textul de drept substantial corespunzator.


Motivele de drept nu inseamna articolele de lege, ci fundamentul raportului juridic dedus judecatii, cauza cererii de chemare in judecata, iar aceasta cauza nu se confunda cu articolele de lege, ea reprezentand un complex de fapte juridiceste calificate. Traducerea conceptelor de fapt in concepte de drept pentru a desprinde norma de drept aplicabila este apanajul judecatorului, potrivit adagiului ``da mihi factum, tibi dabo ius`` .


Mai sustine intimatul ca instanta de fond nu putea intra in dezbaterea si analiza fondului in conditiile invocarii exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, exceptie care a fost pusa in discutia partilor, si, in mod legal si temeinic justificata, ca fiind incidenta in cauza de fata; legiuitorul a stabilit in mod expres asupra aspectelor deduse judecatii, exceptia prescriptiei extinctive fiind catalogata drept una de fond, peremptorie si absoluta.


In acest sens, Inalta Curte a aratat ca ``este de necontestat ca exceptia mentionata este una de ordine publica, intrucat vizeaza incalcarea unor norme cu caracter imperativ``.


In ceea ce priveste cea de-a doua conditie, Inalta Curte a retinut ca, ,,in principiu, analizarea prescriptiei dreptului material la actiune presupune verificarea existentei dreptului supus prescriptiei, stabilirea datei de la care a inceput si a datei la care s-a implinit prescriptia, eventualele cauze si conditii de suspendare ori de intrerupere a cursului prescriptiei, insa, in cauza, reclamantii nu au formulat sustineri in sensul existentei unor cauze de intrerupere ori de suspendare a termenului de prescriptie, care sa presupuna administrarea unor probe suplimentare pentru stabilirea unor anumite situatii de fapt .


Intimatul mai arata ca, in speta, pronuntarea asupra prescriptiei dreptului la actiune este posibila pe baza lucrarilor dosarului, fara a fi necesare verificari ale imprejurarilor de fapt, fiind indeplinita si cea de-a doua conditie impusa de articolul 162 C.proc.civ.. (Decizia nr. 5529/20.09.2012, pronuntata in recurs de Sectia I Civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Solutia de clasare din dosarul penal nr. 622/P/2019 nu este de natura sa schimbe decizia atacata. Data formularii plangerii penale, la o mare diferenta de timp dupa ce recurentul pretinde ca ar fi putut lua cunostinta de actele dosarului succesoral notarial face dovada relei credinte a acestuia.


Concluzionand, intimatul X. solicita respingerea recursului si obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata .


Pronuntandu-se cu prioritate asupra exceptiei nulitatii recursului, conform art. 248 din Codul de procedura civila, Curtea apreciaza ca aceasta nu este intemeiata.


In acest sens, Curtea noteaza ca recursul este reglementat in Codul de procedura civila ca o cale extraordinara de atac, care urmareste examinarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.


Este de principiu ca motivarea recursului presupune, pe de o parte, aratarea motivului/motivelor de nelegalitate prin identificarea uneia dintre ipotezele de casare prevazute limitativ de art. 488 alin. 1 punctele 1 - 8 C.proc.civ. si, pe de alta parte, dezvoltarea acestora in sensul formularii unor critici privind modul de judecata al instantei raportat la motivul de recurs aratat.


Stabilirea imprejurarii daca cererea de recurs este motivata legal se face raportat la dezvoltarea motivelor de recurs si nu la indicarea lor, deoarece art. 489 alin. 2 C.proc.civ. prevede ca sanctiunea nulitatii intervine in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute la art. 488.


In speta, recurentul si a fundamentat, in drept, criticile din cererea de recurs pe motivul inscris in punctul 8 al art. 488 din Codul de procedura civila, potrivit cu care casarea unei hotarari se poate cere cand a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material .


Insa, criticile dezvoltate de recurent cu privire la calificarea gresita de catre instantele de fond si de apel a sanctiunii ce intervine in cazul necitarii acestuia la dezbaterea succesiunii dupa defunctii sai parinti se refera la neregularitati de ordin procedural si nu de drept substantial (incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material), astfel ca acestea sunt susceptibile de a fi incadrate in motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 5 din Codul de procedura civila.


Raportat la cele expuse, Curtea respinge exceptia nulitatii recursului, invocata de intimatul X.


Examinand recursul declarat de reclamantul Y, Curtea retine ca acesta este intemeiat. Astfel, potrivit motivului de casare inscris in art. 488 pct. 5 din Codul de procedura civila, casarea se poate cere atunci cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.


Acest motiv de recurs vizeaza neregularitati de ordin procedural, care sunt sanctionate cu nulitatea de art. 174 din Codul de procedura civila.


In cauza pendinte, Curtea retine ca, prin cererea cu care a investit instanta de fond, Y a solicitat, in contradictoriu cu paratii, anularea certificatului de mostenitor autentificat de Notariatul de Stat Local Pascani sub nr. 665/14.10.1994.


Motivand, in fapt, cererea de chemare in judecata, reclamantul recurent a sustinut ca nu a fost citat de catre notar cu ocazia dezbaterii procedurii succesorale dupa defunctii A, decedat la data de 15.01.1985, si B, decedata la data de 24.09.1987 si, desi acesta nu a avut cunostinta de procedura succesorala notariala, a fost declarat strain de mostenire, in temeiul dispozitiilor art. 700 din Codul civil din 1864, cu toate ca el a acceptat tacit succesiunea ambilor parinti.


Curtea constata ca mostenirea defunctilor A si B a fost deschisa anterior datei de 1 octombrie 2011, iar cererea de anulare a certificatului de mostenitor autentificat de Notariatul de Stat Local Pascani sub nr. 665/14.10.1994 a fost formulata in anul 2018.


Conform art. 91 din Legea nr. 71/2011, ``Mostenirile deschise inainte de intrarea in vigoare a Codului civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii mostenirii.``


Raportat la data deschiderii succesiunilor defunctilor A si B, Curtea observa ca normele de drept material aplicabile in speta sunt cele cuprinse in Codul civil din 1864, iar normele de drept procesual care reglementeaza dezbaterea succesiunii sunt reprezentate de Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala.


Potrivit dispozitiei inscrise in art. 13 din acest ultim act normativ, ,,Notarul de stat, dupa ce a constatat ca de pe urma persoanei decedate au ramas bunuri, cheama inaintea sa pe toti mostenitorii presupusi si pe legatar.``


Din cuprinsul textului rezulta ca, pentru a se putea dezbate o succesiune, notarul public era obligat sa ``cheme`` in fata sa toti mostenitorii prezumtibili, precum si mostenitorii testamentari.


Aceasta prevedere legala instituie - printr-o norma juridica imperativa de ordine publica, ce ocroteste un interes general - obligatia notarului de a instiinta toate persoanele care au vocatie generala la mostenirea persoanei decedate, a carei succesiune se dezbate, iar nesocotirea acesteia este sanctionata cu nulitatea absoluta.


Astfel, chiar daca reclamantul recurent a solicitat, prin cererea de chemare in judecata, anularea certificatului de mostenitor autentificat de Notariatul de Stat Local Pascani sub nr. 665/14.10.1994, instantele de fond si de apel, prin raportare la motivele de fapt invocate in cererea de chemare in judecata si in aplicarea principiului rolului activ al judecatorului, consacrat de prevederile art. 22 din Codul de procedura civila, erau obligate, pentru a contribui la ocrotirea intereselor legitime ale partilor, sa dea actiunii calificarea juridica exacta.


In acest sens, art. 22 alin. 4 din Codul de procedura civila prevede ca judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire. In acest caz, judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor calificarea juridica exacta.


Principiul rolului activ al judecatorului presupune ca instanta de judecata este indreptatita si chiar obligata, pentru a contribui la ocrotirea intereselor legitime ale partilor, sa dea actiunii calificarea juridica exacta, alta decat cea data de reclamant prin cererea de chemare in judecata .


In speta, raport la motivele de fapt indicate de reclamant in cererea de chemare in judecata - necitarea sa de catre notar cu ocazia dezbaterii procedurii succesorale dupa defunctii A, decedat la data de 15.01.1985, si B, decedata la data de 24.09.1987 - si la prevederile legale, care instituie obligatia judecatorului ca, in baza rolului sau activ, sa dea actiunii calificarea juridica exacta, instantele de fond si de apel erau obligate sa puna in discutia partilor si sa recalifice actiunea promovata de reclamantul Y ca fiind una in constatarea nulitatii certificatului de mostenitor si nu in anularea acestuia.


Astfel, numai dupa calificarea exacta a actiunii - raportat la motivele de fapt ale cererii de chemare in judecata si la scopul urmarit prin promovarea actiunii si nu dupa natura termenilor folositi de reclamant - instantele puteau proceda la o solutionare corecta a exceptiilor invocate in cauza si, respectiv, la administrarea probelor in vederea stabilirii adevarului in cauza supusa judecatii.


Neprocedand in acest mod si admitand exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantului, in conditiile in care actiunea in constatarea nulitatii absolute a actului juridic este imprescriptibila, potrivit art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, instantele au incalcat regulile de procedura sanctionate cu nulitatea de art. 178 alin. 1 din Codul de procedura civila.


Sustinerile intimatului referitoare la citarea recurentului cu ocazia dezbaterii procedurii succesorale notariale, la neacceptarea succesiunii parintilor in termenul de optiune succesorala de catre reclamantul Y nu prezinta relevanta in calea extraordinara a recursului, deoarece vizeaza situatia de fapt din speta, situatie de fapt care se stabileste, in baza probelor administrate in cauza, dupa calificarea corecta a actiunii deduse judecatii.


Insa, in prezenta cauza, nu s-au administrat probe pentru a se stabili situatia de fapt atat timp cat instantele de fond si de apel au respins actiunea reclamantului recurent, ca fiind prescrisa.


Constatand incidenta, in cauza, a motivului de casare prevazut de art. 488 pct. 5 din Codul de procedura civila, Curtea, in aplicarea art. 496 alin. 2 din acelasi cod, admite recursul declarat de recurentul Y si caseaza decizia recurata.


Fata de considerentele mai sus expuse, Curtea admite apelul declarat de Y impotriva sentintei civile nr. 1453/24.10.2018 pronuntata de Judecatoria Iasi, sentinta pe care o anuleaza.


Avand in vedere prevederile art. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si Decizia nr. 1/17.02.2014 data in recurs in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea de apel respinge exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de paratul X si trimite cauza spre rejudecare la Judecatoria Iasi.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 176/17.03.2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...