Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Uzucapiune. Inaplicabilitatea dispozitiilor referitore la achiesarea la pretentiile formulate de reclamant. Inexistenta justului titlu

Uzucapiune. Inaplicabilitatea dispozitiilor referitore la achiesarea la pretentiile formulate de reclamant. Inexistenta justului titlu

  Publicat: 23 Aug 2021       243 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
In ipoteza uzucapiunii reglementate de Codul civil de la 1864, cererea de chemare in judecata vizeaza constatarea dreptului real dobandit in temeiul acesteia, actiunea imbracand forma cererii in constatare.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pāna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobānditorul subsecvent
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, īn temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Actul cu caracter public, prin care o persoana manifesta, in formele si modalitatile prevazute in reglementarile vamale,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pāna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobānditorul subsecvent
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pāna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobānditorul subsecvent
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pāna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobānditorul subsecvent
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Timp calendaristic de-a lungul caruia obiectele muncii parcurg, intr-o veriga structurala, toate etapele procesului de productie, incepand cu momentul intrarii in veriga respectiva si pana in momentul iesirii acestuia in forma finita.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pāna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobānditorul subsecvent
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
Sunt doua ipoteze: 1)Programul este creat de persoane libere de contract in mod independent. 2)Programul este creat in exercitarea sarcinilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, īn temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Din prezentarea formelor diferite de uzucapiune reglementate de legislatia aplicabila in decursul timpului, rezulta ca acestea sunt supuse unor conditii de fond diferite, ceea ce determina administrarea unui probatoriu specific si efectuarea de catre judecator a unor verificari corespunzatoare, in raport cu forma de uzucapiune incidenta in cauza. Ca atare, manifestarea de vointa a paratilor in sensul ca ar fi indeplinite conditiile de fond pentru intervenirea uzucapiunii de 10-20 de ani nu poate suplini verificarile pe care instanta este obligata sa le faca.


Pe de alta parte, buna-credinta se prezuma, dar numai in situatia in care se face dovada justului titlu . Succesiunea nu reprezinta un act translativ de proprietate intrucat, potrivit Codului civil din 1864, partajul succesoral are doar un efect declarativ si nu constitutiv de drepturi .


Prin decizia civila nr. 715/A/5.06.2019, Tribunalul Vaslui a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant X. impotriva sentintei civile nr. 1837/24.09.2018 pronuntata de Judecatoria Vaslui, in contradictoriu cu intimatii A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, si K; a pastrat sentinta apelata, a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata .


Impotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul X., invocand urmatoarele aspecte:


Instanta nu a dat eficienta juridica ``declaratiilor`` paratilor, prin care acestia au recunoscut dreptul de proprietate al lui X. cu privire la teren si ca nu au nici o pretentie asupra acestuia, retinandu-se ca parata K nu a formulat o astfel de declaratie .


Hotararea primei instante nu s-a bazat pe dispozitiile art. 436 C.proc.civ., ci s-a pronuntat prin analizarea intregului probatoriu administrat, chiar daca paratii au achiesat la pretentiile reclamantului.


S-a apreciat ca reclamantul apelant nu a facut nici dovada justului titlu si nici a bunei credinte.


Atat prin declaratii personale (marturisiri extrajudiciare), cat si prin raspunsul la interogatoriu, paratii au aratat ca sunt de acord cu actiunea, cu exceptia paratei K, care nu s-a prezentat.


Achiesarea paratilor la actiunea reclamantului trebuia sa primeasca din partea instantei justa apreciere si valoare, reprezentand proba esentiala in solutionarea unei cauze care nu se supune unor norme imperative, de ordine publica; situatie in care instantele de judecata au chiar obligatia de a verifica legalitatea unor asemenea declaratii. Macar in raport cu acesti parati, instanta trebuia sa constate ca reclamantul a dobandit prin uzucapiune drepturile acestora, admitand chiar si in parte actiunea .


In contextul intregului material probatoriu nu exista nici un alt mijloc de proba care sa conduca la o alta solutie: nu s-a invocat reaua credinta sau lipsa justului titlu, paratii avand libertatea de a dispune asupra drepturilor proprii in baza principiului disponibilitatii, principiu care nu poate fi cenzurat de instanta.


Reclamantul apelant nu a declarat apel cu privire la pronuntarea unei hotarari in baza recunoasterii pretentiilor, astfel incat argumentele instantei exced limitelor cu care a fost sesizata.


Instanta a aplicat in mod gresit dispozitiile referitoare la buna-credinta si justul titlu . In timp ce buna-credinta se prezuma legal, invocarea relei-credinte si dovedirea


acesteia cad in sarcina paratului si nu a instantei.


Buna-credinta inseamna ``credinta posesorului ca cel de la care a dobandit imobilul avea toate insusirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea`` (art. 1898 C.civ.).


Instanta a apreciat gresit ca ``cea mai mica indoiala a posesorului cu privire la calitatea de proprietar a transmitatorului va face ca acesta sa fie considerat de rea credinta``. Asertiunea contravine flagrant dispozitiilor legale, atat in privinta celor de drept material (``buna-credinta se presupune intotdeauna`` - art. 1899 alin. 2 C.civ.), cat si celor de procedura (indoiala nu se confunda cu mijlocul de proba - art. 425 alin. 1 lit. b C.proc.civ.) hotararea trebuind sa se bazeze pe probele administrate).


Reclamantul nu a cunoscut ca mama sa nu ar fi avut calitatea de proprietar, convingerea ca aceasta este proprietara terenului intemeindu-se pe imprejurari de fapt relevante: terenul apartinuse bunicilor reclamantului, mama sa l-a stapanit atat inainte, cat si dupa 1990, a existat partajul voluntar intre mostenitori care si-au recunoscut reciproc drepturile asupra pamanturilor pe care le-au mostenit si pe care le-au luat in stapanire, recunoasterea acestei situatii de fapt de catre autoritatea locala (primaria fiind cea care efectueaza masuratoarea terenului si inregistreaza in evidentele publice constructia edificata de reclamant pe terenul care a apartinut bunicilor sai).


Conform inscrisurilor eliberate de primarie, reclamantul plateste impozite pe terenul intravilan si pe cladirea edificata inca din anul 1992.


Reclamantul nu a invocat niciodata ca justul titlu il reprezinta titlul de proprietate emis in 1996, ci asa cum a precizat explicit in actiune, justul titlu il reprezinta succesiunea de pe urma mamei sale, defuncta Y.


Conform practicii si doctrinei, succesiunea legala sau testamentara reprezinta just titlu, in acceptiunea art. 1897 C.civ. In doctrina s-a retinut ca: ``atunci cand imobilul astfel posedat de catre comostenitor este transmis unui mostenitor al sau cu titlu universal, acest mostenitor al sau cu titlu universal incepand in persoana sa o noua posesiune deosebita de aceea a autorului sau calitatea sa de mostenitor poate constitui un just titlu care unit cu buna sa credinta sa duca la prescriptiunea acelui imobil printr-o posesie de 10 pana la 20 de ani`` (Cod civil adnotat Hamangiu, vol. 5. fila 499, pct. 8).


Posesia reclamantului este continua incepand cu anul 1991, iar din 2002 are si justul titlu reprezentat de succesiunea dupa mama sa, Z.


Chiar daca s-ar aprecia ca in perioada 1991 - 2002, reclamantul ar fi fost un posesor precar din 2002, posesiunea de buna credinta a fost sustinuta de justul titlu .


Posesia este o situatie de fapt perpetua, continua din 1991, dobandind semnificatie in materia uzucapiunii la momentul dobandirii prin efectul succesiunii ca just titlu .


Interpretarea instantei de apel conduce la o solutie care impiedica o clarificare a situatiei juridice a acestui teren recunoscuta si acceptata ca atare de toate partile, inclusiv de catre autoritatile locale.


Intimatii au formulat intampinare solicitand admiterea recursului, pentru motivele ce urmeaza:


Asa cum si-au precizat pozitia si la instanta de fond, intimatii sunt de acord cu actiunea promovata de reclamant, deoarece recunosc acestuia dreptul de proprietate asupra terenului si al casei de locuit avand in vedere faptul posesiei neintrerupte de mai multa vreme.


Actiunea reclamantului prin care solicita pe cale principala constatarea unui drept de proprietate dobandit prin uzucapiunea de scurta durata a fost in mod legal introdusa in contradictoriu cu paratii, deoarece, conform titlului de proprietate, sunt proprietarii terenului.


Z., mama reclamantului, a stapanit terenul intravilan in suprafata de 1200 m.p., inca din timpul vietii mamei ei, Q., si ulterior decesului acesteia.


Reclamantul, incepand cu anul 1991, a stapanit terenul alaturi de mama sa si a continuat dupa ce aceasta a decedat in anul 2002. Practic, posesia terenului de 1200 m.p. a inceput prin mama reclamantului si a continuat prin acesta din urma.


Firesc, reclamantul a cunoscut ca mama sa era proprietara pe acest teren, iar autoritatile locale au efectuat masuratori si au inregistrat in evidente constructia pe care a ridicat-o, achitand impozitele si taxele locale.


Dupa anul 1990, intre autorii lor a existat o intelegere in urma careia si-au impartit frateste terenurile, fara a avea vreo pretentie asupra imobilului mostenit si lucrat de reclamant. Asa se explica pozitia lor de recunoastere a dreptului din acest dosar, reclamantul fiind de buna credinta si exercitand in mod neintrerupt posesia.


Parata K nu a avut niciodata vreo pretentie asupra acestui teren, iar in ultima perioada de timp nu a mai luat legatura cu partile, fiind plecata din tara.


In ceea ce priveste just titlul invocat de catre reclamant ca fiind mostenirea, considera ca instantele de judecata nu au analizat legal aceasta imprejurare, motivand hotararea pe o alta ipoteza.


Reclamantul nu s-a folosit de titlul lor de proprietate ca fiind just titlu, ci a precizat clar ca, in prezenta cauza, just titlul il reprezinta succesiunea de pe mama-sa, Z.


Conform actelor de proprietate de dinainte de 1989, proprietara terenului era Q si nu Z, astfel incat conditia de neproprietar este indeplinita in aceasta cauza.


Cat timp mostenirea este o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate, se afla in prezenta unui just titlu care, unit cu posesia neintrerupta a reclamantului, constituie o cauza de prescriptie achizitiva de scurta durata .


Titlul de proprietate a fost emis pe numele autorilor, autoritatile locale comunicandu-le ca, fiind vorba despre o autoare comuna, respectiv Z., urmeaza sa faca partajul judiciar. Ulterior, au aflat ca reclamantul nu poate solicita partajul, deoarece titlul de proprietate include doar parte dintre mostenitori.


Curtea, analizand cererea de recurs prin prisma motivelor invocate si a prevederilor legale incidente, a retinut urmatoarele:


Primul motiv de recurs se circumscrie dispozitiilor art. 488 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedura civila si priveste imprejurarea ca instanta de apel nu a aplicat dispozitiile art. 436 C.proc.civ., avand in vedere ca paratii au achiesat la pretentiile reclamantului. De altfel, o astfel de cerere a fost formulata si in faza recursului.


Curtea de apel retine ca uzucapiunea reprezinta un mod de dobandire a proprietatii, ca efect al posesiei utile, pe toata durata prescrisa de lege, anume 30 de ani sau 10-20 de ani, dupa caz. Odata implinit termenul uzucapiunii, proprietatea se dobandeste automat, de la lege, cererea de chemare in judecata, prin care posesorul solicita sa se constate aceasta, avand doar efect declarativ, fiind o actiune in constatare cu caracter interogativ sau provocator, prin care paratul este pus in situatia de a-si manifesta pozitia. In situatia de fata, a coparticiparii procesuale pasive, imprejurarea ca unul din parati nu si-a manifestat pozitia procesuala, lipseste de eficacitate manifestarea tuturor celorlalti parati.


Pe de alta parte, sub aspect procedural, in ipoteza uzucapiunii reglementate de Codul civil de la 1864, cererea de chemare in judecata vizeaza constatarea dreptului real dobandit in temeiul acesteia, actiunea imbracand forma cererii in constatare. Din prezentarea formelor diferite de uzucapiune reglementate de legislatia aplicabila in decursul timpului rezulta ca acestea sunt supuse unor conditii de fond diferite, ceea ce determina administrarea unui probatoriu specific si efectuarea de catre judecator a unor verificari corespunzatoare, in raport cu forma de uzucapiune incidenta in cauza. Ca atare, manifestarea de vointa a paratilor in sensul ca ar fi indeplinite conditiile de fond pentru intervenirea uzucapiunii de 10-20 de ani nu poate suplini verificarile pe care instanta este obligata sa le faca.


In consecinta, Curtea retine ca motivul de nelegalitate prevazut de art. 488 alin. 1 pct.


5 din Codul de procedura civila nu este intemeiat.


In ce priveste motivul de nelegalitate prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedura civila, recurentul a invocat aplicarea gresita de instanta de apel a dispozitiilor art. 1899 alin. 2 C.civ., potrivit carora buna-credinta se prezuma. Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor invocate, buna-credinta se prezuma doar in situatia in care se retine indeplinirea conditiei cu privire la justul titlu .


Potrivit art. 1895 C.civ., ``cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani, daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul``.


Pentru a putea invoca uzucapiunea reglementata de textul legal mai sus evocat este necesara indeplinirea a doua conditii cumulative, respectiv: posesia sa se intemeieze pe un just titlu si aceasta sa fie de buna-credinta. Intr-adevar, buna-credinta se prezuma, dar numai in situatia in care se face dovada justului titlu, acesta neputand fi decat un act juridic translativ de proprietate, precum vanzarea, schimbul, etc. care sa provina de la o alta persoana decat proprietarul .


Statuarile instantei de apel cu privire la inexistenta justului titlu nu pot fi reevaluate de instanta de recurs, intrucat ar echivala cu o reinterpretare a probatoriului administrat, mecanism care se realizeaza numai de instantele devolutive (instanta de fond si de apel), nu si de catre instanta de recurs.


Asa cum s-a aratat, succesiunea nu reprezinta un act translativ de proprietate, intrucat, potrivit Codului civil din 1964, partajul succesoral are doar un efect declarativ si nu constitutiv de drepturi . Jurisprudenta si doctrina invocate nu pot fi luate in considerare intrucat nici nu se circumscriu cauzei, autoarea recurentului neavand calitatea de comostenitor, astfel incat recurentul sa poata invoca dreptul sau contra comostenitorilor. Nefiind indeplinita nici conditia initiala, recurentul nu se poate prevala de aceasta interpretare care este si contrara literaturii juridice.


In consecinta, buna credinta nu poate fi prezumata in absenta unui just titlu, astfel incat dispozitiile legale au fost aplicate in mod corect.


Nefiind indeplinita prima conditie impusa de prevederile art. 1895 C.civ., Curtea constata ca nici nu se mai impune analizarea celorlalte critici vizand indeplinirea conditiei unei posesii de buna credinta .


Fata de cele ce preced, Curtea, in aplicarea art. 496 alin. 1 teza a II-a din Codul de procedura civila, a respins recursul declarat de reclamantul X si a mentinut decizia tribunalului.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 5/9.01.2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...