Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Rolul activ al judecatorului. Respectarea de catre instanta a principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil

Rolul activ al judecatorului. Respectarea de catre instanta a principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil

  Publicat: 23 Aug 2021       773 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Rolul activ al judecatorului presupune obligatia instantei de judecata de a stabili starea de fapt si de drept din speta, in scopul aflarii adevarului, atunci cand este investita cu situatii de fapt ori raporturi juridice complexe, iar partile nu au propus probe ori probele administrate - la propunerea partilor - sunt insuficiente.


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act adoptat de organele de stat,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Denumire data monedei unice europene.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Parte dintr-un proces
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Interventia instantei in alte imprejurari ar echivala cu substituirea partii in efectuarea unui act procedural, cu incurajarea atitudinii culpabile a partii careia ii revine sarcina probarii pretentiilor, ceea ce ar avea drept consecinta ruperea echilibrului procesual, printr-o atitudine partinitoare a instantei, de natura a defavoriza si prejudicia cealalta parte in proces.


Mai mult, pentru a asigura tuturor partilor dreptul la un proces echitabil, instanta de judecata are obligatia, conform art. 22 alin. 2, 6 din Codul de procedura civila, de a respecta principiul contradictorialitatii, precum si celelalte principii procesuale, printre care si cele privind disponibilitatea, egalitatea partilor, inclusiv in plan probator, precum si de a veghea la respectarea dispozitiilor legale cu ocazia solutionarii pricinii deduse judecatii.


Prin sentinta civila nr. 8648/18.07.2018, Judecatoria Iasi a admis in parte actiunea formulata de reclamantii X si I in contradictoriu cu paratul Z.


A stabilit onorariu definitiv al expertului in cuantum de 500 lei.


A dispus ca paratul sa plateasca, cu titlu de taxa de folosinta a terenului situat in Iasi, strada P.B, jud. Iasi, suma de 11,75 de euro/m.p./an, respectiv suma de 1.835,23 euro/an pentru suprafata de 156,19 m.p. ce face obiectul prezentei cauze, suma stabilita conform raportului de expertiza.


A obligat paratul sa plateasca reclamantilor suma de 5.506 euro reprezentand contravaloare lipsa de folosinta a suprafetei de 156,19 m.p. pentru perioada mai 2013 - iunie 2016.


A obligat paratul Z sa plateasca reclamantilor X si Y suma de 1833,65 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata .


Tribunalul Iasi, Sectia I Civila, prin decizia civila nr. 2344/12.09.2019, a admis apelurile formulate de reclamantii-apelanti X, Y si de paratul-apelant Z, impotriva sentintei civile nr. 8648/18.07.2018 pronuntata de Judecatoria Iasi, pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca a obligat paratul Z. sa plateasca reclamantilor X si Y suma de 18,14 euro/m.p./an, respectiv suma de 2.833,28 euro/an, in echivalent lei la data platii efective, reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a suprafetei de 156,19 m.p. teren, taxa neplatita si datorata pentru perioada mai 2013 - iunie 2016.


A respins cererea reclamantilor privind obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata de la instanta de fond si cererile apelantilor privind acordarea cheltuielilor de judecata in apel.


Z. a declarat recurs impotriva deciziei civile nr. 2344/12.09.2019 a Tribunalului Iasi, pe care o considera nelegala.


In motivarea recursului, recurentul sustine ca decizia Tribunalului Iasi este nelegala, fiind pronuntata cu incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii, precum si cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, motive care se circumscriu dispozitiilor art. 488 pct. 5 si 8 din Codul de procedura civila.


Recurentul considera ca instanta de apel a incalcat dispozitiile legale referitoare la rolul judecatorului in aflarea adevarului, statuat de dispozitiile imperative ale art. 22 alin. 1-7 din noul Cod de procedura civila.


Astfel, recurentul Z arata ca, prin intampinare, a fost de acord sa plateasca reclamantilor o taxa de folosinta la nivelul sumei de 18,14 euro/m.p./an, in conformitate cu concluziile unui raport de expertiza efectuat intr-un alt dosar, dar pentru o alta perioada de timp, respectiv 2010-2013, in conditiile in care judecatorul fondului a apreciat asupra necesitatii efectuarii unui raport de expertiza in cauza, care sa aiba in vedere strict perioada solicitata prin actiune, respectiv mai 2013 - iunie 2016.


Afirma recurentul ca in mod nelegal a apreciat Tribunalul Iasi ca trebuiau respectate dispozitiile privitoare la recunoasterea pretentiilor reclamantilor in baza principiului disponibilitatii.


Daca magistratul fondului nu ar fi pus in discutia partilor necesitatea efectuarii unui raport de expertiza si s-ar fi declarat lamurit asupra tuturor imprejurarilor cauzei, atunci era obligatoriu a se face aplicatia dispozitiilor referitoare la recunoasterea in parte a pretentiilor.


In urma aprecierii ca speta nu poate fi solutionata avand la baza o expertiza efectuata intr-o alta perioada de timp anterioara si tinand seama si de dispozitiile stabilite cu autoritate de lucru judecat prin sentinta civila nr. 9104/2016 a Judecatoriei Iasi si a deciziei civile nr. 400/2017 a Tribunalului Iasi, instanta de fond nu mai putea da eficienta dispozitiilor legale privind recunoasterea partiala a pretentiilor si, corelativ, sa administreze probe doar cu privire la diferenta nerecunoscuta.


In mod corect a apreciat instanta de fond, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, ca nu poate solutiona cauza chiar si in conditiile unei recunoasteri partiale din partea recurentului, atat timp cat acordul de plata, la nivelul sumei de 18,14 euro/m.p./an, a vizat o alta perioada, anterioara, respectiv 2010-2013, magistratul fondului apreciind deci ca, pentru perioada dedusa judecatii, 2013-2016, in scopul aflarii adevarului si pentru justa solutionare a cauzei, puteau interveni fluctuatii ale indicatorilor economici ce stau Ia baza stabilirii contravalorii taxei de folosinta.


Astfel, din momentul in care instanta de fond a pus in discutia partilor necesitatea efectuarii unui raport de expertiza, iar opozitia ambelor partilor nu a convins instanta de judecata, nu se mai poate vorbi despre o recunoastere a pretentiilor reclamantilor in sensul celor din intampinare.


Ca dovada, ulterior efectuarii expertizei, concluziile recurentului au fost de admitere in parte a actiunii si de obligare a sa la plata sumei rezultate exclusiv din raportul de expertiza, ca fiind unica proba legala ce a determinat magistratul fondului sa ia o hotarare legala si corecta.


Recurentul a solicitat admiterea in parte a actiunii, raportat la valoarea din expertiza si nu la valoarea indicata initial prin intampinare, fiind vorba despre un alt cadru procesual in care nu se mai putea aplica stricto senso dispozitiile referitoare la recunoasterea partiala a pretentiilor.


Astfel, in mod nelegal a apreciat Tribunalul Iasi ca au fost incalcate dispozitiile legale referitoare la recunoasterea pretentiilor, pronuntand o hotarare in apel cu incalcarea unei alte dispozitii legale, primordiale in solutionarea oricarui proces, respectiv dreptul judecatorului de a administra, chiar si impotriva vointei partilor, toate probele considerate necesare aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei, tinand seama de principiile generale ale dreptului, de cerintele echitatii si de buna-credinta.


Considera recurentul ca rationamentul instantei de apel, potrivit caruia judecatorul fondului trebuia sa faca probe doar pentru diferenta ramasa nerecunoscuta, este eronat si pronuntat cu incalcarea acelorasi norme de drept procesual, intrucat aceasta ar fi insemnat ca instanta de fond sa nesocoteasca hotararile judecatoresti anterioare, care au stabilit, cu putere de lucru judecat, ca taxa de folosinta/concesiune datorata are o valoare variabila in timp, ca urmare a vointei partilor exprimata in Statutul infiintarii asociatiei.


Instanta de fond a fost investita cu o actiune care are la baza un acord al partilor astfel ca, in stabilirea contravalorii lipsei de folosinta, trebuie sa se porneasca de la vointa initiala a partilor care, in speta de fata, a fost interpretata cu putere de lucru judecat de o alta instanta, in sensul ca contravaloarea taxei de concesiune este variabila in timp .


Esenta litigiilor dintre parti consta in solicitarea periodica a unei taxe de concesiune, partile nestabilind, initial, o suma constanta pe toata durata concesiunii.


Judecatorul fondului a fost obligat astfel sa porneasca in solutionarea cauzei de la actul generator de drepturi si obligatii dintre parti, respectiv Statutul Asociatiei de proprietari din 1978, act care a fost interpretat cu putere de lucru judecat prin sentintele civile anterioare, potrivit carora valoarea lipsei de folosinta trebuie raportata in sens orientativ la taxa de concesiune raportata de consiliul local pentru terenuri similare in zona .


In aceste conditii, dupa momentul aprecierii de catre instanta de fond asupra necesitatii efectuarii unui raport de expertiza, nu se mai putea da eficienta, in cauza, dispozitiilor referitoare la recunoasterea partiala a pretentiilor.


Invedereaza recurentul ca este nelegala sustinerea instantei de apel referitoare la faptul ca instanta de fond era obligata sa faca probe doar pentru diferenta ramasa nerecunoscuta de 1,86 euro/m.p./an, intrucat nesocoteste, asa cum s-a aratat mai sus, temeiul juridic al actiunii si dreptul magistratului ca, prin orice proba, sa mijloceasca aflarea adevarului.


In conditiile in care ar fi fost de acord cu admiterea in totalitate a actiunii, instanta de fond, pornind de la temeiul actiunii si tinand seama de hotararile judecatoresti anterioare, ar fi fost obligata sa administreze probe, chiar si impotriva recunoasterii paratului si chiar impotriva vointei partilor, care sa determine daca, pentru noua perioada solicitata, au intervenit fluctuatii ale valorii taxei de concesiune, in scopul solutionarii corecte si legale a situatiei deduse judecatii.


Recurentul considera ca instanta de apel a incalcat grav dispozitiile legale referitoare la rolul judecatorului in aflarea adevarului, motiv pentru care solicita admiterea recursului, respingerea apelului si, pe fond, mentinerea, ca temeinica si legala, a sentintei Judecatoriei Iasi.


Y, in nume propriu si in calitate de mostenitoare a lui X, a formulat intampinare prin care solicita respingerea recursului, ca nefondat, si mentinerea sentintei primei instante, ca fiind legala si temeinica.


Intimata arata ca, prin recursul formulat, paratul-recurent critica decizia instantei de apel, sustinand ca aceasta a aplicat gresit legea, retinand ca Z a achiesat partial la pretentiile din cererea de chemare in judecata si ca tribunalul a ignorat obligatia legala de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala in aflarea adevarului.


Recurentul sustine ca, desi a fost de acord sa plateasca o suma cu titlu de taxa de folosinta de 18,14 euro/m.p./an, instanta avea obligatia sa verifice daca aceasta valoare este corecta, printr-o expertiza de specialitate, valoarea de 18,14 euro/m.p./an fiind valabila pentru o alta perioada decat aceea ce formeaza obiectul prezentei cauze .


Intimata solicita respingerea acestor critici ca nefondate, avand in vedere ca, in mod corect, a apreciat Tribunalul faptul ca prima instanta a ignorat dispozitiile art. 436 C.proc.civ.


Prin actiunea introductiva s-a solicitat obligarea paratului la plata contravalorii sumei de 20 euro/m.p./an, iar prin intampinare, paratul a recunoscut ca are obligatia platii catre reclamanti a contravalorii lipsei de folosinta a terenului, aratand ca este dispus sa plateasca suma de 18,14 euro/m.p./an, stabilita printr-o expertiza de specialitate in dosarul nr. X/245/2013 al Judecatoriei Iasi.


Astfel, este evidenta achiesarea partiala a paratului la pretentiile intimatei, insa, in ciuda acestei achiesari, in conditiile in care niciuna dintre parti nu a solicitat efectuarea unei expertize evaluatorii, in considerarea punctului de vedere exprimat de parat ca este de acord sa plateasca suma de 18,14 euro/m.p./an, la termenul din 3.05.2017, instanta a repus cauza pe rol si a dispus efectuarea unei expertize de specialitate pentru stabilirea contravalorii lipsei de folosinta.


Apreciaza intimata ca prima instanta a incalcat principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil, reglementat de art. 9 alin. 2 C.proc.civ., principiu care include dreptul paratului de a recunoaste total sau in parte pretentiile reclamantului, instanta neputand sa ignore aceasta manifestare de vointa a partilor.


Intimata afirma ca nu este corecta aprecierea recurentului, in sensul ca instanta era datoare sa administreze probe pentru corecta statuare a situatiei de fapt .


Avand in vedere ca raportarea expertului s-a facut exclusiv la acele hotarari ale consiliului local, care stabileau o taxa de concesiune mai mica de 12 euro/m.p./an, intimata solicita sa se aprecieze, raportat la actele administrative anterior enumerate, ca valoarea de 18,14 euro/m.p., suma la plata careia a achiesat paratul, reprezinta o valoare justa pentru lipsa de folosinta, avand in vedere nu numai amplasamentul terenului ce formeaza obiectul folosintei de catre parat, ci si faptul ca, pentru terenuri aflate in zone periferice ale orasului, s-au stabilit valori de concesiune mai mari (24 euro/an/m.p., 32 euro/m.p./an, 19 euro/m.p./an).


Intimata solicita instantei de control judiciar sa aprecieze ca suma de 18,14 euro /m.p./an este corecta pentru stabilirea contravalorii lipsei de folosinta pentru perioada mai 2013 - iunie 2016 si, in consecinta, sa respinga recursul, ca nefondat.


In recurs nu au fost administrate inscrisuri noi.


Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate, de ansamblul materialului probator administrat in cauza si de prevederile legale incidente, Curtea retine ca recursul nu este intemeiat.


In acest sens, Curtea constata ca - desi recurentul invoca punctele 5 si 8 ale art. 488 C.proc.civ. - numai criticile referitoare la nerespectarea principiului rolului activ al judecatorului, consacrat de art. 22 din Codul de procedura civila, se circumscriu ipotezelor vizate de motivul de casare prevazut de punctul 5 al textului mentionat.


Criticile referitoare la nerespectarea principiului rolului activ al judecatorului, consacrat de art. 22 din Codul de procedura civila, nu sunt intemeiate.


Art. 22 din Codul de procedura civila statueaza: ,,1) Judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile.


(2) Judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, cu privire


la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute de lege, chiar daca partile se impotrivesc.``


Rolul activ reglementat de acest text vizeaza interventia instantei de judecata in scopul aflarii adevarului, pentru determinarea starii de fapt si de drept din speta, atunci cand este investita cu situatii de fapt ori raporturi juridice complexe, iar partile nu au propus probe ori probele administrate - la propunerea partilor - sunt insuficiente.


Instanta de recurs subliniaza ca rolul judecatorului nu este acela de a dispune, din oficiu, administrarea de probe, ci acela ca, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, sa afle adevarul, pastrandu-si impartialitatea.


Interventia instantei in alte imprejurari ar echivala cu substituirea partii in efectuarea unui act procedural, cu incurajarea atitudinii culpabile a partii careia ii revine sarcina probarii pretentiilor, ceea ce ar avea drept consecinta ruperea echilibrului procesual, printr-o atitudine partinitoare a instantei, de natura a defavoriza si prejudicia cealalta parte in proces.


Mai mult, pentru a asigura tuturor partilor dreptul la un proces echitabil, instanta de judecata are obligatia, conform art. 22 alin. 2, 6 din Codul de procedura civila, de a respecta principiul contradictorialitatii, precum si celelalte principii procesuale, printre care si cele privind disponibilitatea, egalitatea partilor, inclusiv in plan probator, precum si de a veghea la respectarea dispozitiilor legale cu ocazia solutionarii pricinii deduse judecatii, iar in cauza pendinte aceste obligatii au fost indeplinite de tribunal.


Astfel, instanta de apel a retinut ca, raportat la pozitia procesuala a paratului care a fost de acord - prin intampinare si prin concluziile orale de la termenul de judecata din 22.03.2017


- sa achite reclamantului suma de 18,14 euro/m.p./an pentru perioada 2013 - iunie 2016,


judecatoria, prin dispunerea efectuarii unei expertize tehnice de evaluare, a incalcat principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil.


Avand in vedere achiesarea partiala a paratului recurent la pretentiile reclamantului intimat, in sensul de a plati 18,14 euro/m.p./an, pentru perioada 2013 - iunie 2016, si nu 20 euro/m.p./an, asa cum a solicitat reclamantul intimat prin cererea de chemare in judecata, tribunalul a dat prevalenta principiului disponibilitatii in procesul civil, consacrat de art. 9 coroborat cu art. 22 alin. 6 din Codul de procedura civila, obligandu-l pe Z. la plata sumei de 18,14 euro/m.p./an pentru perioada 2013 - iunie 2016.


Procedand in acest mod, instanta de apel nu a incalcat vreo regula de procedura a carei nerespectare atrage sanctiunea nulitatii hotararii.


Concluzia Curtii este determinata de imprejurarea ca inlaturarea de catre tribunal a expertizei tehnice administrate de instanta de fond, din oficiu, in contextul retinerii dreptului de dispozitie al paratului recurent, care a recunoscut partial pretentiile reclamantului intimat, nu reprezinta o nesocotire a rolului activ al judecatorului fondului si, implicit, a prevederilor art. 22 din Codul de procedura civila, astfel ca motivul de recurs inscris in art. 488 pct. 5 din Codul de procedura civila nu este operant in prezenta cauza.


Raportat considerentelor expuse, in aplicarea art. 496 alin. (1) teza a doua din Codul de procedura civila, Curtea respinge recursul declarat de Z si mentine decizia tribunalului.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 177/17.03.2020


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (VII): Legalitatea testarii obligatorii a salariatilor pentru prezenta la locul de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VI): Activarea clauzei de neconcurenta
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Anularea executarii silite in cazul cesiunii de creanta
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...

Legea 226/2021 a consumatorului vulnerabil
Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil ...