Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Actiune pentru constatarea dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate. Incalcarea de catre instanta de judecata a principiului disponibilitatii.

Actiune pentru constatarea dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate. Incalcarea de catre instanta de judecata a principiului disponibilitatii.

  Publicat: 27 Jun 2005       26987 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Fata de prevederile art. 129 alin. (6) din Codul de procedura civila este eronata aprecierea instantei in sensul ca reclamantul nu trebuia sa-si intemeieze actiunea pe dispozitiile Codului Civil. Aceasta interpretare este data cu incalcarea legii si constituie motiv de casare intrucat incalca principiul disponibilitatii ce guverneaza procesul civil.

Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor , lucrurile propriu-zise si drepturile asupra lor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act juridic, prin care titularul unui drept subiectiv se desista de la acesta in mod definitive. Renuntarea la drept este un act de dispozitie,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
La data de 3 februarie 2004, reclamantul S.I. i-a chemat in judecata pe paratii B.G. B.D., B.M., B.M., B.I., a solicitat Judecatoriei Harghita sa constate ca este proprietarul prin uzucapiune a unui imobilul situat in satul Fagetel, comuna Frumoasa, Judetul Harghita, compus din teren in suprafata de 3100 m2 si casa de locuit. De asemenea, reclamantul a mai solicitat sa se dispuna dezmembrarea imobilului si inscrierea dreptului de proprietate, astfel dobandit.
In motivarea actiunii, intemeiata in drept pe dispozitiile art.1847 Cod civil, art. 27 si 28 din Decretul-Lege nr.115/1938, reclamantul a aratat ca terenul mai sus individualizat a fost dobandit de tatal sau, S.P.I., din anul 1950, ca, in 1973 acesta din urma a ridicat o constructie casa de locuit, nefiind tulburat in posesia sa, fiind intrunite conditiile pentru a uzucapa, intrucat proprietarii tabulari au decedat.
Prin sentinta civila nr. 567 din 13 aprilie 2004 Judecatoria Harghita a respins actiunea reclamantului S.I. (decedat) continuata de mostenitorii acestuia S.M., S.A. impotriva paratilor B.G. B.D., B.M., B.M., B.I.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut, in esenta ca, imobilul in litigiu face parte din parcela cu nr.top.2943/1/3 din CF nr.1702 a comunei Frumoasa, iar proprietarii tabulari pe cote-parti ai acestui teren sunt paratii mai sus mentionati.
Instanta a constat ca nu s-a facut dovada decesului lui B.M. si a lui B.I., si, totodata, a aratat ca, in situatia in care nu toti coproprietarii tabulari ai imobilului in litigiu sunt decedati, nu este indeplinita conditia prevazuta de art. 28 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938, care impune, pentru dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, ca posesia sa fie exercitata, in conditiile legii, timp de 20 de ani de la moartea proprietarului inscris in CF.
S-a aratat totodata ca actiunea privind dobandirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii nu trebuia intemeiata pe prevederile Codului Civil, intrucat in sistemul publicitatii imobiliare, in regimul de carte funciara, uzucapiunea este reglementata potrivit art. 72 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 si ca atare, era aplicabil Decretul-Lege nr. 115/1938.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel A.M. (in calitate de reprezentant legal al lui S.A) si S.M. (succesoarea defunctului S.I.) criticand sentinta Judecatoriei Miercurea Ciuc pentru nelegalitate si netemeinicie, intrucat, instanta de fond avea indatorirea de a stabili corect cadrul procesual pasiv, fata de decesul unora dintre parati si de a lamuri cu cine se judeca reclamantul in contradictoriu, punand in dezbaterea partilor aceste chestiuni .
Prin decizia nr.855/A din 27 octombrie 2004, Curtea de Apel Targu Mures, sectia Civila a respins ca nefondate ambele apeluri declarate in cauza.
Pentru a decide ca atare, in esenta, instanta de control judiciar ordinar a retinut ca judecatoria a apreciat corect cadrul procesual pasiv, conform actelor de deces depuse in dosarul Judecatoriei Miercurea Ciuc decedand B.G., B. M., B.D., B.M., actiunea solutionandu-se in contradictoriu cu paratii B.V., B. D. si B.I., si ca cererea reclamantului trebuia intemeiata pe prevederile art. 28 alin. (1) din Legea 115/1938, text ce stipuleaza ca posesorul unui bun imobil care l-a stapanit, in conditiile legii, timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate inscris in Cartea Funciara, poate invoca uzucapiunea si ca aceste conditii nu sunt intrunite in speta, intrucat titularii tabulari ai dreptului de proprietate asupra terenului nu au decedat, unii fiind in viata, iar reclamantul nu a posedat imobilul timp de cel putin 20 de ani de la moartea acestora.
Astfel, cum rezulta din Cartea Funciara, dreptul de proprietate este indiviz, si, pana la sistarea starii de indiviziune, nu se poate stabili asupra carei parti din teren se intinde dreptul de proprietate, cota-parte din acest drept vizand intregul imobil in materialitatea lui.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S.M.
Astfel, s-a aratat in dezvoltarea motivelor de recurs, ca instanta nu a cercetat fondul cauzei, ca decizia cuprinde motive contradictorii si nu a tinut cont de expertiza judiciara efectuata care a identificat o suprafata mai mare, si anume 8000 m2, din care autorul reclamantului a uzucapat 3100 m2.
Mai arata reclamanta, in sustinerea motivului de recurs referitor la aplicarea gresita a legii, ca instantele au incalcat principiul disponibilitatii, dand alta calificare actiunii, stabilind temeiul juridic ca fiind acela al legii nr.7/1996, desi in cererea de chemare in judecata, reclamantul S.I. si-a intemeiat actiunea pe prevederile art.1847 Cod civil, ale art.27 si ale art. 28 din Decretul-Lege nr.115/1998 si ca au ignorat rolul activ pe care instanta trebuia sa-l exercite in lamurirea cadrului procesual si in ceea ce priveste omisiunea de a se pronunta asupra tuturor dovezilor administrate in cauza, care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii.
Recursul este fondat.
Reclamantul S.I. a investit Judecatoria Miercurea Ciuc cu o actiune avand ca obiect constatarea dobandirii de catre acesta prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului, privind un teren in suprafata de 3100 m2 si constructia edificata pe acesta, situat in satul Fagetel, comuna Frumoasa, Judetul Harghita si dezmembrarea imobilului ce-l detine reclamantul cu transcrierea dreptului de proprietate al acestuia.
In cauza au fost chemati in judecata paratii B.G., B.D., B.M., B.M. si B.I., acestia fiind proprietarii tabulari ai imobilului mai sus individualizat, inscris in Cartea Funciara 1702, Frumoasa, nr.top.2943/1/3, iar pe parcursul procesului au fost produse dovezi din care a rezultat decesul paratilor B.D. la 4 martie 1964, B.G. la 28 aprilie 1947, B.M. la 1 mai 1950, deci cu mult anterior introducerii actiunii de catre reclamant.
In ceea ce priveste cadrul procesual activ, este de precizat ca, reclamantul S.I. a decedat pe parcursul procesului, respectiv la 30 martie 2004, iar instanta a pronuntat o hotarare in care a mentionat ca actiunea acestuia a fost continuata de S.M. si S.A. desi nu s-a facut dovada legitimarii procesuale active a acestora, in sensul de a se depune certificat de calitate succesorala sau de mostenitor, de pe urma defunctului S.I. si nici cerere de introducere in cauza a acestor mostenitori, instanta nedand dovada de rol activ .
Potrivit art. 129 alin. (4) care consacra acest principiu, judecatorul, in tot cursul procesului este in drept sa puna in dezbaterea partilor orice imprejurari de fapt si de drept .
Astfel, urmare decesului reclamantului, instanta, in virtutea rolului activ trebuia sa solicite mostenitorilor reclamantului sa faca dovada calitatii procesuale in sensul depunerii certificatului de calitate succesorala sau a aceluia de mostenitor de pe urma defunctului S.I. decedat la 30 martie 2004, copia certificatului de nastere al lui S.A. nefiind concludenta cat timp nu s-a facut dovada ca acesta are calitatea de mostenitor al defunctului.
Totodata dupa producerea acestor dovezi instanta trebuia sa puna in dezbaterea partilor necesitatea formularii unei cereri de introducere in cauza a acestora, numai astfel, dupa dovedirea calitatii si a optiunii de a continua procesul inceput de defunct, fiind lamurita legitimarea procesuala activa.
Nici in stabilirea cadrului procesual pasiv, instanta nu a manifestat rol activ, a apreciat gresit ca nu s-a facut dovada decesului lui B.M. (ignorand copia certificatului de deces al acestuia) si a sustinut ca, inainte de prima zi de infatisare, reclamantul si-a modificat actiunea indicandu-i in calitate de parati, pe mostenitorii proprietarilor de carte funciara B.V., B.D., B.I..
Verificand actele dosarului este de observat ca nu exista vreo modificare de actiune, astfel cum o califica instanta, nefiind depusa vreo cerere, in sensul art.132 din Codul de procedura civila.
Inscrisurile depuse de parti la judecatorie nu pot constitui o modificare de actiune in sens procesual, iar imprejurarea ca B.V., B.D. si B.I. ar fi mostenitorii defunctilor B.G., B.D., B.M. nu a fost dovedita, nefiind depuse acte de stare civila, certificat de calitate sau certificat de mostenitor, din care sa rezulte legitimarea procesuala pasiva a acestora, in cauza dedusa judecatii.
Nici motivarea data de Judecatoria Miercurea Ciuc in sensul ca reclamantul nu trebuia sa-si intemeieze actiunea pe dispozitiile Codului Civil nu este la adapost de critici, intrucat instanta a incalcat principiul disponibilitatii, potrivit cu care reclamantul a folosit mijlocul procesual ales de acesta pentru a-si exercita in instanta dreptul material la actiune, delimitarea obiectului si precizarea temeiul juridic, fiind de esenta investirii, modalitatea juridica de sesizare a instantei si stabilirea cadrului procesual, revenindu-i exclusiv reclamantului, in procesul civil.
Este de observat ca organizarea publicitatii imobiliare sub forma cartilor funciare, dupa principiul inscrierii, potrivit caruia asemenea drepturi nu pot fi dobandite decat prin efectul legii si din momentul inscrierii in cartea funciara, a impus un mod diferit de reglementare a uzucapiunii.
Dupa o scurta perioada in care, in temeiul Legii nr. 389/1943 au fost in vigoare si in regiunile cu carte funciara dispozitiile Codului civil roman, in privinta uzucapiunii, prin Legea 241/1947 a fost pus in aplicare in Transilvania, Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, aplicabil deja in Bucovina potrivit Decretului-Lege nr. 115/1938.
Noua reglementare prevede doua situatii diferite de aplicare a uzucapiunii, prima reglementata de art. 27 din Decretul-Lege nr.115/1938, care permite dobandirea dreptului de catre cel care, fiind inscris nelegitim in cartea funciara, l-a posedat timp de 10 ani, constituind astfel un efect al posesiei „tabulare” si cea de-a doua, de art. 28 care reglementeaza uzucapiunea „extratabulara”, impotriva cartii funciare, prin stapanirea de fapt asupra imobilului timp de 20 de ani de la decesul titularului inscris in cartea funciara, ori de la inscrierea declaratiei acestuia de renuntare la drept .
Mentinand institutia cartilor funciare, insa cu modificari esentiale, de natura a-i transforma fundamental configuratia juridica, noua Lege a cadastrului funciar si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 nu mai cuprinde o reglementare speciala a uzucapiunii, referindu-se la aceasta, doar pentru a-i recunoaste efectul si fata de terti, independent de inscrierea dreptului dobandit asa incat proceselor in curs le raman aplicabile vechile prevederi ale art. 27 si ale art. 28 din Decretul-Lege nr.115/1938.
Cu acest inteles se raspunde motivului de recurs referitor la aplicarea gresita a legii de catre instante si, concluzionand, este de aratat ca, in aceasta interpretare, este eronata aprecierea instantei in sensul ca reclamantul nu trebuia sa-si intemeieze actiunea pe dispozitiile Codului Civil, interpretare data cu incalcarea legii care constituie motiv de casare, prin care se incalca principiul disponibilitatii ce guverneaza procesul civil.
Pentru considerentele expuse, Inalta Curte a admis recursul, a casat ambele hotarari si a trimis cauza judecatoriei spre rejudecare, urmand ca instanta de trimitere sa stabileasca cu respectarea principiului disponibilitatii cadrul procesual activ si pasiv in limita obiectului dedus judecatii, conform temeiului de drept indicat de reclamant si cu manifestarea rolului activ, astfel cum prevad dispozitiile art. 129 din Codul de procedura civila, dand eficienta prevederilor art.312 si ale art. 313 din acelasi cod.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 5661 din 27 iunie 2005


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Particularitati privind procedura concilierii in litigiile de munca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Consultantul extern specializat in legislatia muncii. Calitate, atributii si responsabilitati
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Procedura concilierii conflictelor de munca. Suspendarea termenelor de solutionare a conflictelor de munca pe durata concilierii
Sursa: avocat Ioana Emilia | MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 213/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea nr. 213/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii Publicata in ...

Legea nr. 209/2020 privind unele masuri de trecere a frontierei de stat a Romaniei si de facilitare a trecerii frontierei de catre lucratorii frontali
Legea nr. 209/2020 privind unele masuri de trecere a frontierei de stat a Romaniei si de facilitare ...

Legea nr. 208/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative
Legea nr. 208/2020 privind modificarea si completarea unor acte normative ...