Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Actiune civila. Exercitarea actiunii civile fata de succesori

Actiune civila. Exercitarea actiunii civile fata de succesori

  Publicat: 20 Jun 2008       8346 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In cazul in care inculpatul a decedat in cursul procesului penal, instanta, introducand in cauza succesorii acestuia, nu ii poate obliga la plata despagubirilor civile, daca nu exista dovada acceptarii succesiunii de catre aceştia şi a limitelor in care succesiunea este acceptata.

(Sub beneficiu de inventar) Mod de acceptare a succesiunii prin care mostenitorul poate impiedica confuziunea patrimoniului sau cu patrimoniul defunctului, nemaifiind obligat la plata datoriilor mostenirii decat pana la concurenta valorii bunurilor succesorale
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
(Sub beneficiu de inventar) Mod de acceptare a succesiunii prin care mostenitorul poate impiedica confuziunea patrimoniului sau cu patrimoniul defunctului, nemaifiind obligat la plata datoriilor mostenirii decat pana la concurenta valorii bunurilor succesorale
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
(Sub beneficiu de inventar) Mod de acceptare a succesiunii prin care mostenitorul poate impiedica confuziunea patrimoniului sau cu patrimoniul defunctului, nemaifiind obligat la plata datoriilor mostenirii decat pana la concurenta valorii bunurilor succesorale
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sinonim - de cujus. Persoana decedata.
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Cu privire la succesorii minori ai inculpatului, succesiunea poate fi acceptata numai sub beneficiu de inventar şi, prin urmare, instanta poate dispune obligarea acestora la plata despagubirilor civile exclusiv in limita activului succesoral, daca exista dovada acceptarii succesiunii sub beneficiu de inventar, precedata sau urmata, potrivit art. 705 C. civ., de intocmirea unui inventar fidel şi exact al bunurilor succesorale, pentru a se stabili activul succesoral.

*

* *


Prin sentinta nr. 368/D din 9 iulie 2007 pronuntata de Tribunalul Bacau, Sectia penala, s-au dispus urmatoarele:
- in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., s-a incetat procesul penal pornit impotriva inculpatului B.N., cercetat sub aspectul savarşirii tentativei la infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., intrucat a intervenit decesul acestuia;
- in temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. s-au admis in parte pretentiile civile ale partii civile C.F. şi, in consecinta, au fost obligati moştenitorii legali ai inculpatului decedat, respectiv B.L., B.l., B.D. şi B.M., la plata despagubirilor civile, in cuantum de 1.500 de lei cu titlu de daune materiale şi 1.500 de lei cu titlu de daune morale.

Audiat in cursul cercetarii judecatoreşti, inculpatul a recunoscut savarşirea faptei, avut o atitudine sincera, cooperanta şi a precizat ca a fost provocat de catre partea vatamata care-i purta ranchiuna datorita faptului ca fusese data afara din serviciu şi il banuia pe inculpat ca fiind persoana care o parase pentru ca sustrasese o lada de cuie.

In raport cu imprejurarea ca inculpatul a decedat in cursul cercetarii judecatoreşti, tribunalul, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a dispus incetarea procesului penal.

In latura civila a cauzei, partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 de lei daune materiale şi 20.000 de lei daune morale.
Fata de imprejurarea ca partea vatamata a fost cea care l-a provocat pe inculpat şi a perseverat in conflictul ivit, instanta a retinut in sarcina fiecarei parti o culpa in procent de 50%, care a fost avuta in vedere la aprecierea daunelor ce s-au acordat. Cat priveşte sumele cu care partea vatamata s-a constituit parte civila, tribunalul Ie-a apreciat ca fiind excesive şi nejustificate atat in raport cu imprejurarile comiterii faptei, cat şi cu urmarile produse, aşa incat, constatand intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, Ie-a admis in parte, apreciindu-le global la cate 3.000 de lei fiecare, iar ca efect al retinerii circumstantei atenuante a provocarii şi, respectiv, a culpei in proportie de 50%, Ie-a injumatatit.

Totodata, in raport cu faptul ca inculpatul a decedat, in cauza au fost introduşi moştenitorii legali ai acestuia şi, in temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., aceştia au fost obligati la plata daunelor materiale şi morale stabilite de instanta.
Impotriva sentintei a declarat apel, intre altii, moştenitoarea inculpatului decedat, B.L., in nume propriu şi in numele celorlalti moştenitori minori.

In esenta, apelanta moştenitoare a criticat sentinta pentru netemeinicie, invocand faptul ca are o situatie materiala precara şi nu poate plati sumele stabilite prin hotararea judecatoreasca.
Prin decizia nr. 192 din 16 octombrie 2007 a Curtii de Apel Bacau, Sectia penala, s-a respins ca nefondat apelul declarat de moştenitoarea inculpatului decedat, B.L., in nume propriu şi in numele celorlalti moştenitori minori B.l., B.D. şi B.M.

Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs moştenitoarea inculpatului decedat, B.L., criticand-o pentru nelegalitate sub aspectul greşitei solutionari a laturii civile a cauzei fara ca instantele sa se pronunte asupra unor cereri esentiale de natura sa garanteze drepturile moştenitorilor - respectiv aceştia au fost obligati la plata despagubirilor civile in conditiile in care nu exista dovada dezbaterii succesiunii, iar pe de alta parte, moştenitorii minori nu au capacitate de exercitiu, aceştia neputand accepta moştenirea decat sub beneficiu de inventar.

Examinand decizia recurata in raport cu criticile formulate, prin prisma cazului de casare prevazut in art. 385 ind 9 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie şi Justitie constata urmatoarele:
In cauza, ca urmare a decesului inculpatului B.N. s-a dispus, in mod corect, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., incetarea procesului penal fata de acesta pentru infractiunea pentru care a fost trimis in judecata .
Ca urmare a acestui fapt şi in conditiile in care la data decesului fusese pusa in mişcare actiunea civila in cadrul procesului penal, potrivit art. 21 C. proc. pen., au fost introduşi in cauza succesorii inculpatului.
Inalta Curte de Casatie şi Justitie constata ca instanta de fond şi de apel au solutionat greşit latura civila a cauzei, obligand pe moştenitorii inculpatului, in solidar, la plata despagubirilor civile, deşi la dosarul cauzei nu existau dovezi in sensul daca succesiunea a fost acceptata de sotie, B.L., şi in ce limite, fiind incalcate totodata dispozitiile Codului de procedura civila in ceea ce-i priveşte pe copiii minori ai defunctului inculpat, intrucat, in cazul acestora, acceptarea se putea face numai in limita activului succesoral.

Pe de alta parte, din interpretarea dispozitiilor art. 21 C. proc. pen., reiese ca succesorii devin subiecti principali in latura civila a procesului penal, fiind considerati parti prin succesiune, ei avand aceleaşi prerogative şi facultati procesuale pe care le avea şi partea decedata. Chiar daca succesorii preiau procedura din momentul introducerii lor in cauza, ei dispun de toate mijloacele de aparare privind solutionarea actiunii penale pe care le-ar fi avut inculpatul, cu consecinte asupra solutionarii actiunii civile. Or, in cauza, solutia instantei de fond, de obligare a moştenitorilor inculpatului, in solidar, la plata daunelor materiale şi morale catre partea civila (solutie mentinuta şi de catre instanta de apel), s-a raportat numai la declaratiile de recunoaştere a faptelor date de inculpat.

Inalta Curte de Casatie şi Justitie apreciaza ca in conditiile in care printre succesorii inculpatului se afla şi copiii minori ai acestuia, instantele nu au avut rol activ in solutionarea laturii civile a cauzei, incalcand in acest mod dispozitiile art. 4 C. proc. pen., in sensul ca nu au administrat probe in vederea solutionarii laturii civile a cauzei, cu garantarea drepturilor procesuale ale succesorilor, marginindu-se la a-i obliga la plata sumelor cu care partea vatamata s-a constituit parte civila, dupa reducerea acestora proportional culpei comune stabilite.

In alta ordine de idei, este necesara precizarea ca, in cazul minorilor, legea impune acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar, acceptantul - beneficiar raspunzand pentru pasivul care-i revine din moştenire numai in limita şi cu activul moştenit, acceptarea fiind un act juridic solemn. Totodata, pentru ca acceptarea sub beneficiu de inventar sa produca efectele prevazute de lege (potrivit art. 713 pct. 1 C. civ., moştenitorul beneficiar este obligat sa plateasca datoriile succesiunii numai pana la concurenta valorii bunurilor din moştenire), declaratia trebuie sa fie precedata sau urmata de intocmirea unui inventar fidel şi exact al bunurilor succesorale, facut in formele cerute de legile de procedura (art. 705 C. civ.). Or, in cauza, succesorii minori ai inculpatului decedat au fost obligati in solidar cu sotia supravietuitoare, fara a se stabili daca de pe urma defunctului au ramas bunuri şi care este activul succesoral.

In consecinta, avand in vedere considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie şi Justitie, conform art. 385 ind 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a admis recursul declarat in cauza, a casat decizia atacata şi sentinta penala nr. 368/D din 9 iulie 2007 in latura civila şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalului Bacau, Sectia penala.
Inalta Curte de Casatie şi Justitie a dispus in sensul ca, rejudecand, instanta va stabili daca succesiunea a fost acceptata şi in ce conditii, cu luarea in calcul a regulii valabile pentru succesorii minori, va administra probele utile şi pertinente solutionarii laturii civile a cauzei in vederea garantarii drepturilor procesuale ale succesorilor inculpatului defunct şi a respectarii principiului contradictorialitatii procesului penal, apreciind totodata daca pentru ocrotirea intereselor minorilor nu se impune numirea unui curator care sa le apere interesele.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia penala, decizia nr. 128 din 16 ianuarie 2008


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Concediul de maternitate si concediul de crestere a copilului. Aspecte practice
Sursa: MCP Cabinet avocati

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 din Codul Penal
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 28 ...

Legea nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale si modificarea si completarea unor
Lege nr. 140 din 17 mai 2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati int ...

Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea 144/2022 pentru modificarea si completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii Pu ...