Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Marci. Similaritate vizuala si fonetica a semnului cu marca. Produse identice. Riscul de confuzie incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca.

Marci. Similaritate vizuala si fonetica a semnului cu marca. Produse identice. Riscul de confuzie incluzand si riscul de asociere a semnului cu marca.

  Publicat: 12 Aug 2008       6834 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Faptul ca parata foloseste pe ambalajul iaurturilor pe care le
comercializeaza atat elementul „Danone” cat si elementele „Frutisima” si „Nebunie de fructe”, nu inseamna ca cele trei pot fi considerate ca parti componente ale unui singur semn distinctiv sub aspectul provenientei intrucat, prin modul in care sunt dispuse si sunt realizate, nu sunt apte sa creeze in perceptia de ansamblu a consumatorului mediu ideea caracterului unitar al semnelor, de natura a fi considerate ca alcatuiesc o marca complexa combinata.

Marca inregistrata,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Marca inregistrata,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Conform art. 323 Cod Penal, fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Materiale care invelesc un produs sau un ansamblu de produse in timpul manipularii, transportului,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Marca inregistrata,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Din punctul de vedere al dreptului international privat, conflictul de legi in spatiu apare in situatia in care, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Marca inregistrata,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Din punctul de vedere al dreptului international privat, conflictul de legi in spatiu apare in situatia in care, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea privind mărcile şi indicaţiile geografice
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Marca inregistrata,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Din punctul de vedere al dreptului international privat, conflictul de legi in spatiu apare in situatia in care, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate,
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Marca inregistrata,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Faptul ca cele trei elemente sunt folosite intotdeauna impreuna si ca sunt utilizate identic pe toate ambalajele, avand exact aceeasi pozitie si aceeasi grafie, nu este suficient pentru ca publicul sa le perceapa ca atare, ca reprezentand impreuna o marca .
Prin folosirea semnului „Frutisima” pentru comercializarea de iaurturi, parata imita fraudulos marca „Fruttis” apartinand reclamantei, in conditii susceptibile de a crea un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere, pentru consumatori.

2. In analiza semnelor aflate in conflict, s-a pornit de la regula ca similaritatea si riscul de confuzie, incluzand si riscul de asociere, se apreciaza prin prisma asemanarilor si nu a deosebirilor dintre ele, fiind suficient sa existe asemanare intr-un singur domeniu – fie vizuala, fie auditiva, fie conceptuala – daca induce publicul in eroare.
Elementul dominant in ambele semne conflictuale este prefixul „frutis”. Acesta este elementul principal comun, deoarece cuvantul folosit nu este unul romanesc, astfel incat scrierea lui sa constituie un criteriu pentru realizarea distinctiei. Consumatorul il percepe mai intai fonetic, mai intai citeste cuvantul si, constatand identitatea fonetica a prefixului, poate banui ca semnul cu care se confrunta este cel pe care il cunoaste.
Gradul de similaritate fonetica intre „frutis” si „frutisima” fiind foarte mare, chiar daca este evitata asemanarea in scris prin utilizarea sufix-ului, acest lucru nu mai conteaza atunci cand cele doua semne sunt comparate oral.


__________

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a IV-a civila, reclamanta Campina GMBH&Co.KG a chemat in judecata S.C. Danone S.R.L., solicitand instantei sa dispuna obligarea paratei sa inceteze de indata, pe teritoriul Romaniei, producerea, comercializarea, publicitatea si orice alte acte privind folosirea denumirii „Frutisima” sau a unei alte denumiri similare acesteia, cu privire la produse din clasa 29; obligarea paratei sa isi retraga de indata de pe piata romaneasca toate produsele din clasa 29 care poarta denumirea „Frutisima” sau o denumire similara acesteia; publicarea in presa, pe cheltuiala paratei, a dispozitivului hotararii judecatoresti in ziarele „Evenimentul zilei” si „Ziarul financiar”.
In motivarea cererii de chemare in judecata, s-a aratat ca reclamanta este titulara marcii „Fruttis” nr. 589780. Marca a fost inregistrata international la data de 24 iulie 1992, pentru clasa de produse 29, conform clasificarii de la Nisa. Prin mecanismul prevazut de Aranjamentul de la Madrid din 1891 cu privire la inregistrarea internationala a marcilor, ratificat de Romania prin Decretul nr. 1176/1968, protectia marcii a fost extinsa si pe teritoriul Romaniei inca din anul 1992 si este protejata pana la 24 iulie 2012.
Desi nu exista inregistrata o marca cu denumirea „Frutisima”, parata comercializeaza pe piata romaneasca iaurturi cu aceasta denumire. Prin aceasta are loc o contrafacere a marcii reclamantei, prin modalitatea imitarii frauduloase, de natura sa produca in perceptia publicului un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere a marcii cu produsul.

In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 35, art. 83 alin.(1) lit. a) si lit. b) din Legea 84/1998, art. 11 si art. 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005.
Prin intampinare, parata a sustinut ca folosirea combinatiei „Danone Frutisima” nu constituie o incalcare a marcii inregistrate „Fruttis”. In cadrul ansamblului de cuvinte folosite ca marca, „Danone” este elementul principal, care indeplineste rolul de marca principala. Frutisima este termenul sugestiv, care face trimitere la gama de produse comercializate sub acest insemn. Este adevarat ca Frutisima nu este inca marca inregistrata, dar simpla folosire a unui insemn de catre o societate, pentru anumite produse pe care le produce sau le comercializeaza, respectand drepturile exclusive de proprietate intelectuala ale altor titulari de marci, nu este conditionata de inregistrarea respectivului insemn ca marca .
Frutisima este un insemn verbal menit a sugera consumatorului abundenta fructului din compozitia iaurtului, iar datorita sensului de superlativ pe care il are si a modului de prezentare a dobandit in scurt timp o mare putere de distinctie. Marca Fruttis a reclamantei are aceeasi valoare sugestiva indicand, in primul rand, continutul produsului si nu producatorul.

Descriptiv, marca folosita de parata este „Danone Frutisima – O nebunie de fructe” cu element figurativ si scris stilizat.
Prin sentinta civila nr. 605 din 2 mai 2006, Tribunalul Bucuresti sectia a IV-a civila a respins actiunea ca neintemeiata.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca produsele comercializate de parata, indiferent de gama, sunt prezentate sub marca Danone. Cuvantul Frutisima este alaturat marcii Danone, reiesind ca, in fapt, pentru gama de produse iaurturi de fructe parata foloseste combinatia Danone Frutisima, apta a asigura distinctivitate acesteia.

Distinctivitatea unei marci se evalueaza atunci cand marca este capabila sa distinga bunurile si serviciile in privinta originii lor. Este fara discutie, in acest caz, ca folosirea combinatiei Danone Frutisima, continuand marca Danone, ce se regaseste si in numele comercial al paratei, asigura cunoasterea de catre consumatorul mediu a originii produsului comercializat sub aceasta denumire, inlaturand totodata riscul de confuzie incluzand si riscul de asociere .

Marca folosita de parata este una figurativa combinata, avand un caracter distinctiv fata de cea a reclamantei. Aprecierea globala a similaritatii globale auditive sau conceptuale a marcilor trebuie sa se bazeze pe impresia de ansamblu creata de marci, ce pastreaza in memorie in special componentele lor distinctive si dominante.

Din punct de vedere descriptiv, marca folosita de parata este „Danone Frutisima – O nebunie de fructe”, avand element figurativ si scris stilizat, elementul central si dominant fiind Danone, apt prin el insusi de a asigura distinctivitate marcii. Elementul Frutisima apare in contextul imaginii intregii marci ca un element circumstantial menit a defini gama de produse careia i se aplica si avand rol evocator, acela de a sugera continutul bogat de fructe din compozitia iaurtului.

Apelul declarat de reclamanta a fost respins ca nefondat, prin decizia civila nr. 35 A din 13 februarie 2007, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala.

Instanta de apel a aratat ca elementul Frutisima, prin modul de dispunere pe ambalajul produsului, este perceput ca semn distinctiv, distinct de semnul Danone, acesta din urma pastrandu-si individualitatea prin incadrarea intr-un contur (perceput ca parte componenta a marcii), si dispunerea in partea centrala sus a ambalajului. Faptul ca un comerciant alege sa isi marcheze produsele prin mai multe semne distinctive sub aspectul provenientei produsului, dispuse distinct si individual pe ambalaj, nu echivaleaza cu considerarea tuturor acestor semne ca elemente compunand un singur semn distinctiv sub aspectul provenientei, cat timp consumatorul mediu, in perceptia de ansamblu, nu ar retine caracterul unitar al semnelor. In speta, consumatorul mediu nu retine semnele distinctive pe care le poarta ambalajul produsului ca fiind un semn unitar, dat fiind modul de dispunere a acestora pe ambalaj. Situatia celui care foloseste mai multe semne distinctive individuale, distincte prin pozitionare, pentru a marca acelasi produs, este diferita de aceea a celui care isi inregistreaza o marca combinata complexa.

Semnele conflictuale analizate sunt Fruttis, marca anterioara protejata prin inregistrare, si Frutisima, semnul conflictual folosit de parata.
Sub aspectul similaritatii vizuale, ambele semne conflictuale debuteaza cu radicalul Frut, iar Frutisima contine integral literele ce compus marca Fruttis. Faptul ca litera T nu este dublata, in schimb este dublata litera S nu prezinta nicio relevanta, acestea constituind deosebiri nesemnificative, nepercepute in impresia de ansamblu a semnelor de catre consumatorul mediu. Datorita sufixului „issima”, ceea ce consumatorul mediu percepe in ansamblul semnului aflat in conflict este lungimea cuvantului ce reprezinta grafic semnul distinctiv Frutissima. Diferenta de trei litere dintre cele doua semne este suficienta, dat fiind elementul grafic al fontului folosit, pentru a percepe vizual, ca diferenta semnificativa, lungimea semnului Frutissima.
Sub aspect fonetic, data fiind identitatea de litere ce compun radicalul comun, semnele sunt similare, fiind diferentiate sub aspectul ultimelor silabe. Rezonanta originii italiene a cuvantului Frutissima, data fiind terminatia „issima”, este pregnanta in perceptia de ansamblu a semnului, chiar daca nu se poate retine calitatea consumatorului mediu din Romania de cunoscator al limbii italiene sau latine, sub aspectul semnificatiei lingvistice si gramaticale a terminatiei.

Sub aspect conceptual, ambele semne sugereaza faptul ca produsul contine fructe, datorita rezonantei radicalului comun „frut”, astfel ca ele sunt similare sub acest aspect. Faptul ca radicalul comun are caracter evocator, produce consecinte deosebite in planul aprecierii similaritatii semnelor conflictuale, in legatura cu riscul de confuzie, sub aspectul provenientei produselor.

Marca Fruttis este o marca slab distinctiva, cu un caracter evocator in raport de produsul marcat, ceea ce atrage o protectie slaba a acesteia in caz de conflict .

Chiar daca produsele sunt identice si sunt comercializate in aceleasi locuri si prin aceleasi canale de distributie, caracterul slab distinctiv al marcii anterioare, diferentele sub aspect vizual, fonetic si conceptual, gradul de cunoastere a semnului conflictual Frutissima de catre consumatorii potentiali, exclud existenta unui risc de confuzie.

Reclamanta a declarat recurs, critica intemeiata in drept pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizand urmatoarele aspecte:

Instanta de apel nu a sesizat faptul ca semnul folosit de catre parata este „Frutisima” iar nu „Frutissima” si ca acest semn are doar 9 litere iar nu 10 cum s-a retinut.
Marca „Frutisima” folosita pe teritoriul Romaniei este similara cu marca anterioara „Fruttis” a recurentei. Aplicarea criteriilor, pe care practica judecatoreasca si administrativa le are in vedere pentru a decide ca exista similaritate intre doua marci, ar fi dus la concluzia ca exista un risc de confuzie, astfel ca parata savarseste delictul de imitare frauduloasa a marcii „Fruttis”.

In cuprinsul hotararii recurate, dupa analize teoretice interminabile, presarate cu contraziceri de la o pagina la alta, instanta de apel a retinut eronat ca nu este posibila confuzia intre semnele „Fruttis” si „Frutissima”.
Instanta de apel a retinut si a analizat ca element verbal comun al semnelor aflate in conflict radicalul „Frut”, desi a constatat ca denumirea „Frutisima” contine integral literele ce compun marca „Fruttis”.

Din punct de vedere fonetic elementul comun al celor doua semne este Frutis, iar nu doar Frut. Singura deosebire de ordin fonetic dintre cele doua semne o reprezinta terminatia „- ima”.
Nici in privinta perceptiei vizuale, instanta de apel nu a facut o analiza corecta de vreme ce a retinut ca „issima” s-ar scrie cu dublu s.
In ceea ce priveste terminatia inexistenta „issima”, printr-un rationament ilogic, instanta de apel ii acorda o relevanta eronata in perceptia de ansamblu a semnului de catre consumatorul mediu, atat din punct de vedere fonetic, cat si conceptual.

In mod gresit, s-a retinut ca marca recurentei are un nivel scazut de distinctivitate care ar atrage o protectie slaba in caz de conflict . Marca „Fruttis” se afla la limita intre marcile arbitrare, de fantezie, si marcile sugestive. Pentru un consumator roman instruit, cu un nivel de inteligenta si perspicacitate ridicat, marca „Fruttis” este aluziva deoarece sugereaza faptul ca iaurturile contin fructe. Pentru un consumator cu un nivel de pregatire mai slab, cu atentie si perspicacitate mai reduse, cuvantul „Fruttis” reprezinta o denumire de fantezie. Atata timp cat marca Fruttis nu se foloseste pentru fructe in stare bruta sau prelucrata, nu poate fi considerata nici macar ca fiind o marca la limita descriptivitatii, ci este o marca cu o individualitate puternica, care s-a impus in constiinta consumatorilor de iaurturi din Romania ca urmare a folosirii sale dupa anul 1992.
Prin intampinare, parata a solicitat respingerea recursului invocand, in esenta, faptul ca riscul de confuzie, ca o chestiune de fapt, nu poate fi analizat de instanta de recurs.

In cazul in care instanta de recurs va analiza totusi riscul de confuzie, fata de principiile stabilite in aprecierea riscului de confuzie in practica instantelor europene, se impune respingerea recursului. Instanta de apel a considerat ca intre marca „Fruttis” si semnul „Frutisima” exista un risc de asociere, dar nu un risc de confuzie.

Intimata nu poate fi de acord cu rationamentul si solutia instantei de apel in determinarea semnului supus comparatiei, in intampinarea depusa in apel argumentandu-se amplu de ce semnul intimatei nu este „Frutisima” ci „Danone Frutisima, nebunie de fructe”.

Instanta de apel a adoptat o solutie gresita si nemotivata, deoarece nu a raspuns argumentelor paratei atunci cand a decis ca semnul acesteia este numai „Frutisima”. Problema aprecierii caracterului unitar al unui semn complex, in componenta caruia intra si o marca inregistrata anterior care reprezinta si numele comercial al agentului economic respectiv este o problema esentiala, de a carei corecta solutionare depinde cauza de fata. De asemenea, ea trebuie sa fie solutionata pe baza unor reguli comune la nivel comunitar.

In dovedirea si in combaterea recursului, in conditiile art. 305 C. proc.civ., partile au depus la dosarul cauzei inscrisuri in copie respectiv, decizii ale Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, date in opozitia la inregistrarea marcii Frutisima, adrese ale Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci privitoare la contestatiile declarate de Companie Gervais Danone impotriva solutiilor date asupra opozitiei la inregistrare .
Analizand hotararea atacata, in limitele criticii formulate prin motivele de recurs si in raport de dovezile administrate in toate etapele procesuale, Inalta Curte a apreciat ca recursul este intemeiat pentru urmatoarele considerente:

1. Prin cererea introductiva de instanta, s-a solicitat sa se interzica paratei sa produca, sa comercializeze, sa faca publicitate precum si orice alte acte privind folosirea denumirii „Frutisima” sau a unei alte denumiri similare acesteia, cu privire la produse din clasa 29, pe teritoriul Romaniei.
Temeiul de drept al cererii l-a constituit art. 35 alin. (2) lit. b) din Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.
Conform acestui text, titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa foloseasca, in activitatea lor comerciala, fara consimtamantul titularului, un semn care, data fiind identitatea sau asemanarea cu marca, ori data fiind identitatea sau asemanarea produselor sau serviciilor carora li se aplica semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost inregistrata, ar produce in perceptia publicului un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere a marcii cu semnul.

Fata de acest temei de drept, este de analizat daca intre marca „Fruttis” inregistrata de reclamanta pentru clasa de produse 29, conform Clasificarii de la Nisa, si semnul folosit de parata in comercializarea de iaurturi, exista o asemanare de natura sa produca in perceptia publicului un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere a marcii cu semnul.
Cat priveste semnul folosit de parata, in raport de care se verifica riscul de confuzie ori de asociere cu marca a carei titulara este reclamanta, in mod corect instanta de apel a stabilit ca acesta este „Frutisima” si nu „Danone Frutisima – Nebunie de fructe”.

Faptul ca parata foloseste pe ambalajul iaurturilor pe care le comercializeaza atat elementul „Danone” cat si elementele „Frutisima” si „Nebunie de fructe”, nu inseamna ca cele trei pot fi considerate ca parti componente ale unui singur semn distinctiv sub aspectul provenientei intrucat, prin modul in care sunt dispuse si sunt realizate, nu sunt apte sa creeze in perceptia de ansamblu a consumatorului mediu ideea caracterului unitar al semnelor, de natura a fi considerate ca alcatuiesc o marca complexa combinata.

Astfel, semnul Danone este pozitionat in partea de sus a ambalajului si este incadrat intr-un chenar care ii confera individualitate in raport cu semnul Frutisima dispus in partea centrala. Tocmai de aceea, el este perceput separat, distinct de elementul Frutisima, care este in mod evident elementul dominant, si cu atat mai mult este perceput separat fata de elementul situat in partea de jos a etichetei. Intre caracterele folosite la scrierea celor trei elemente, exista o diferenta foarte mare, iar prin modul in care sunt pozitionate nu sugereaza ca alcatuiesc un tot unitar.

Faptul ca cele trei elemente sunt folosite intotdeauna impreuna si ca sunt utilizate identic pe toate ambalajele, avand exact aceeasi pozitie si aceeasi grafie, nu este suficient pentru ca publicul sa le perceapa ca atare, ca reprezentand impreuna o marca . Astfel, inscrisurile, depuse la dosarul de apel, demonstreaza ca pentru inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, pentru ziaristi si pentru cei care posteaza pe diferite site-uri informatii cu privire la marcile companiei Danone, exista marca „Frutisima” si nu „Danone Frutisima – Nebunie de fructe”.

Pe de alta parte, faptul ca singurul element pentru care parata doreste sa beneficieze de protectie, este „Frutisima” – si ca, deci, in disputa sunt semnele „Fruttis” si „Frutisima” – rezulta si din aceea ca la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci s-a solicitat inregistrarea marcii „Frutisima” si nu a marcii „Danone Frutisima – Nebunie de fructe”.

Nu in ultimul rand este de mentionat ca parata, daca era nemultumita de considerentele deciziei in care s-a retinut ca semnul conflictual este altul decat cel indicat de ea, trebuia sa declare recurs, pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., si nu sa „critice” doar prin intampinare faptul ca instanta de apel „a adoptat o solutie gresita si nemotivata”. In acest caz nu este vorba de considerente care cuprind motivele de fapt si de drept pentru care instanta a pronuntat solutia inscrisa in dispozitiv, si care sa poata fi inlaturate sau modificate de instanta de control judiciar doar pe baza apararilor intimatului, ci de o motivare data unei dezlegari in drept – care vizeaza semnele care pot crea sau nu un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere – care nu apare evidentiata in solutia inscrisa in dispozitiv si care, prin nerecurare au intrat in puterea lucrului judecat. Desi apelul reclamantei a fost respins, parata avea interes sa declare recurs impotriva dezlegarii din considerente pentru a obtine o solutie irevocabila in privinta semnelor aflate in conflict . Daca ar fi fost gasit intemeiat un recurs, prin care se invocau astfel de motive, pentru ca partile sa beneficieze de dublul grad de jurisdictie in analiza semnelor „Fruttis” si „Danone Frutisima – o nebunie de fructe”, in temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., instanta ar fi dispus casarea cu trimitere spre rejudecare. Cu alte cuvinte, parata nu poate deduce ca simple aparari, intr-o cale de atac nedevolutiva, aspecte care, pentru a fi schimbate, trebuie sa formeze obiect de critica printr-o cerere de recurs proprie.

Nu a putut fi primita apararea paratei in sensul ca actiunea in contrafacere nu este admisibila in cauza, deoarece sunt in conflict doua marci inregistrate, astfel incat reclamanta trebuia sa exercite o actiune in anulare a marcii „Frutisima”.

Inconsecventa Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci – care, dupa ce, prin Decizia nr. 1878 din 7 decembrie 2006 admite opozitia formulata de Campina GMBH & CO. KG la inregistrarea marcii „Frutisima” si respinge inregistrarea marcii cu motivarea ca semnele Fruttis si Frutisima sunt similare iar din punct de vedere vizual, fonetic si conceptual creeaza un potential risc de confuzie pentru consumator, [la 10 decembrie 2007 respingandu-se contestatia formulata de Companie Gervais Danone impotriva acestei hotarari], la 17 decembrie 2007 admite contestatia facuta de Companie Gervais Danone si desfiinteaza Decizia nr. 1878, dispunand trimiterea dosarului la Serviciul Marci in vederea punerii in aplicare a hotararii – nu poate profita partii care invoca faptul ca este titulara unei marci, iar Inalta Curte nu-si poate intemeia solutia pe inscrisuri contradictorii, emanand de la autoritatea romana cu atributii de verificare si inregistrare a marcilor intr-un sistem atributiv.

In fine, faptul ca parata a inregistrat ca desene industriale etichete ce cuprind si cuvantul Frutisima, nu o indreptateste sa beneficieze de protectia acestui cuvant si ca marca, cu atat mai mult cu cat data constituirii depozitului reglementar pentru desenul industrial se situeaza in perioada in care reclamanta incepuse sa intreprinda demersuri pentru a opri comercializarea iaurturilor sub denumirea Frutisima. Marca si desenul industrial au functii diferite, astfel incat nu se pot sustine reciproc atunci cand sunt analizate conditiile prevazute de lege pentru inregistrarea lor.

La data dezbaterilor in fond asupra recursului, parata nu a facut dovada, in conditiile art. 28 din Legea 84/1998, ca marca „Frutisima” era inregistrata in Registrul National al Marcilor si ca Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci ii eliberase certificatul de inregistrare, pentru a putea beneficia de dreptul exclusiv asupra acestui semn;

2. Marcile evocatoare sunt acelea care nu fac decat sa sugereze calitatile produsului sau serviciului, fara a-l descrie intr-o maniera directa si necesara.
Marca „Fruttis” nu este evocatoare si nu a putut fi primita apararea paratei in sensul ca marca este slaba deoarece radicalul „Frut” sugereaza continutul de fructe si nu producatorul.
Marca este inregistrata pentru clasa 29, conform Clasificarii de la Nisa (6), care cuprinde produse din lapte fermentat, in special iaurturi; branza alba si preparate din branza alba; deserturi facute din lapte avand adaugata gelatina si/sau amidon; bauturi din lapte fara alcool.
Marca „Fruttis” nu este folosita pentru fructe, astfel incat sa se considere ca elementul „Frut” ar fi evocator. Fructele sunt numai o componenta a unor iaurturi si, oricum, nu s-a probat ca reclamanta ar comercializa toate tipurile de produse din clasa 29, avand in continutul lor fructe. Tocmai pentru ca nu este folosita pentru fructe, marca permite membrilor publicului vizat sa distinga produsele la care se refera, de cele care au o origine comerciala diferita si sa concluzioneze ca toate produsele pe care le desemneaza au fost fabricate, comercializate sau furnizate sub controlul titularului marcii si ca titularul este responsabil pentru calitatea lor.
Pe de alta parte, din inscrisul intitulat „Informare” emanand de la S.C. Whiteland Import Export S.R.L., rezulta ca in anul 2004 reclamanta a vandut 619,3 tone produse Fruttis, in anul 2005 – 647,4 tone, in anul 2006 – 635,5 tone iar in perioada ianuarie – noiembrie 2007, 551 tone. De asemenea, prin intampinare nu s-au contestat afirmatiile din cererea de chemare in judecata in legatura cu volumul vanzarilor marca Fruttis si cu cel al cheltuielilor legate de publicitate. S-a dovedit astfel ca marca „Fruttis” este cunoscuta de un numar mare de consumatori, care pot fi indusi in eroare prin folosirea celor doua semne.
Prin dovezile administrate, parata a urmarit acreditarea ideii ca semnul sau „Danone Frutisima – o nebunie de fructe” a dobandit distinctivitate prin folosinta. Instanta de recurs a considerat ca un sondaj efectuat in randul a 303 persoane din Bucuresti, cu varste intre 18 – 50 ani nu poate fi luat in considerare, pentru ca datele oferite in aceste conditii nu sunt relevante. Sondajul trebuia efectuat pe un numar mult mai mare de persoane, din toata tara, cuprinzand o paleta de varsta mai larga – inclusiv sub 18 ani si peste 50 de ani, unde riscul de confuzie, incluzand si riscul de asociere, la produse de larg consum, cum sunt iaurturile, este mai mare – si fara sa se puna la dispozitia repondentilor produse purtand ambele semne intrucat, in mod obisnuit, consumatorul nu are in fata decat marca deceptiva pe care o compara cu amintirea avuta despre marca anterioara;

3. In analiza semnelor aflate in conflict, s-a pornit de la regula ca similaritatea si riscul de confuzie, incluzand si riscul de asociere, se apreciaza prin prisma asemanarilor si nu a deosebirilor dintre ele, fiind suficient sa existe asemanare intr-un singur domeniu – fie vizuala, fie auditiva, fie conceptuala – daca induce publicul in eroare.

In mod normal, prefixele comune sunt mult mai importante, iar daca doua semne sunt foarte asemanatoare la inceput, exista o mai mare posibilitate de confuzie.

Elementul dominant in ambele semne conflictuale este prefixul „frutis” chiar daca sub aspect grafic marca contine un dublu „t”. Acesta este elementul principal comun deoarece cuvantul folosit nu este unul romanesc, astfel incat scrierea lui sa constituie un criteriu pentru realizarea distinctiei. Consumatorul il percepe mai intai fonetic, mai intai citeste cuvantul si, constatand identitatea fonetica a prefixului, poate banui ca semnul cu care se confrunta este cel pe care il cunoaste. Se poate ajunge la acest rezultat deoarece consumatorul nu compara, de regula, marcile una langa alta, nu vede produsul ce poarta marca pe care el o cunoaste si pe care si-o aminteste cu acuratete mai mare sau mai mica. De obicei, el are in fata numai semnul fraudulos pe care il compara cu amintirea avuta despre marca anterioara si intrucat, in cazul semnelor din speta, impactul fonetic este mare – „frutis” avand o rezonanta puternica – poate considera ca achizitioneaza produsul original pe care vrea de fapt sa-l cumpere.

Faptul, ca din punct de vedere vizual semnul folosit de parata este compus din mai multe litere – 9, fata de 7 cate are marca – ,nu inseamna ca nu poate sa apara riscul de confuzie directa, incluzand si riscul de asociere, sufixul „-ima” putand genera aprecierea ca produsele vandute sub marca pe care consumatorul o prefera de obicei – si nu s-a contestat ca reclamanta foloseste marca „Fruttis” in Romania inca din anul 1992 – au fost modernizate si, implicit, ca produsele au aceeasi origine.

Gradul de similaritate fonetica intre „frutis” si „frutisima” fiind foarte mare, chiar daca este evitata asemanarea in scris prin utilizarea sufix-ului, acest lucru nu mai conteaza atunci cand, fata de cele retinute anterior, cele doua semne sunt comparate oral.

La data judecatii, ambele parti folosesc semnele conflictuale pentru iaurturi, deci pentru produse de larg consum oferite in magazine cu autoservire. Fiind produse de consum zilnic, nivelul de atentie acordat de catre consumatorul mediu deosebirilor dintre semne nu este ridicat. De vreme ce segmentul de public relevant caruia i se adreseaza produsul nu este unul foarte atent, prima impresie este cea decisiva. Or, prima impresie este cea retinuta sub aspect fonetic. Astfel de produse sunt cumparate nu numai de un public instruit, cunoscator al limbii latine – pentru care, eventual, marca „Fruttis” poate fi aluziva, conducand la ideea ca este folosita pentru iaurturi care contin fructe – ci si de consumatorii simpli, slab educati precum si de copii. Acestia sunt mai expusi la confuzii, pentru ca ei pot doar sa banuiasca faptul ca semnul, pe care il au in fata, este cel pe care il cunosc.
Avand in vedere cele mai sus aratate, Inalta Curte a considerat ca instantele de fond au facut aplicarea gresita a dispozitiilor art. 35 alin. (2) lit. b) din Legea 84/1998, prin folosirea semnului „Frutisima” pentru comercializarea de iaurturi, parata imitand fraudulos marca „Fruttis” apartinand reclamantei, in conditii susceptibile de a crea un risc de confuzie, incluzand si riscul de asociere, pentru consumatori.

A fost inlaturata apararea intimatei in sensul ca instanta de recurs nu poate sa analizeze riscul de confuzie, care este o chestiune de fapt . Existenta sau inexistenta riscului de confuzie, incluzand si riscul de asociere, constituie fundamentul chestiunii de drept consacrate de textul mentionat anterior.

Asadar, pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recursul a fost admis, conform art. 312 alin. (1) C.proc.civ., si hotararea data in apel a fost modificata.

In temeiul art. 296 C.proc.civ., a fost admis apelul declarat de reclamanta impotriva sentintei civile nr. 605 din 2 mai 2006 a Tribunalului Bucuresti, sectia a IV-a civila, sentinta fiind schimbata in tot, in sensul retinut in dispozitiv.
Intrucat instanta civila solutioneaza un conflict concret, iar hotararile sale nu pot avea caracter general, nu a fost admisa solicitarea de a se interzice paratei folosirea unei denumiri similare denumirii „Frutisima” cu privire la produse din clasa 29, cu atat mai mult cu cat chiar reclamanta a recunoscut ca nu a formulat opozitie la inregistrarea de catre parata a altei marci in care apare radicalul Frut.

In temeiul art. 998-999 C. civ., a fost admisa cererea de publicare a dispozitivului prezentei hotarari, pe cheltuiala paratei, ca o masura necesara pentru repararea prejudiciului moral adus titularului marcii „Fruttis” si totodata pentru a preveni producerea unui nou prejudiciu in viitor, prin aducerea la cunostinta publicului a semnului fraudulos in detrimentul marcii ce se bucura de protectia legii si a urmarilor imitatiei frauduloase.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia civila nr. 859 din 12 februarie 2008


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Instantele Uniunii Europene nu sunt competente sa judece actiuni in despagubire formulate impotriva Eurogrupului
Sursa: EuroAvocatura.ro

OPINIE privind directiva europeana prin care se consolideaza drepturile lucratorilor detasati
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sinteze curs de dreptul muncii. Ghidul salariatului si Ghidul angajatorului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG nr. 92/2020 pentru instituirea unor masuri active de sprijin destinate angajatilor si angajatorilor
Ordonanta de urgenta nr. 92/2020 pentru instituirea unor masuri active de sprijin destinate angajati ...

OUG 82/2020 pentru aprobarea acordarii unui stimulent de risc pentru personalul centrelor rezidentiale de ingrijire si asistenta a persoanelor varstni
Ordonanta de urgenta nr. 82/2020 pentru aprobarea acordarii unui stimulent de risc pentru personalul ...

Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilitati de la plata chiriei pentru perioada aferenta starii de urgenta
Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilitati de la plata chiriei pentru perioada aferenta sta ...