din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2503 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Decizia civila prin care s-a respins recursul A.F.P. Cluj privind anularea taxei de prima inmatriculare

Decizia civila prin care s-a respins recursul A.F.P. Cluj privind anularea taxei de prima inmatriculare

  Publicat: 08 Sep 2008       12530 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Decizia civila nr. 1481/2008 prin care s-a respins recursul Administratiei Finantelor Publice Cluj declarat impotriva sentintei Tribunalului Cluj prin care a fost anulat actul administrativ de impunere a taxei de prima inmatriculare.


Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Denumire data monedei unice europene.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Activitatea sau ansamblul de activitati organizate de o autoritate a administratiei publice ori de o institutie publica sau autorizata/autorizate ori delegata de aceasta, in scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, in mod regulat si continuu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
____________

Va redam mai jos textul integral al Deciziei civile


DECIZIA CIVILĂ Nr. 1481/2008
Şedinţa publică de la 19 Iunie 2008


S-a luat �n examinare recursul formulat de p�r�ta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUN.CLUJ NAPOCA, �mpotriva �ncheierii din data de 28.03.2008 şi �mpotriva sentinţei civile nr. 595/2008, ambele pronunţate de Tribunalul Cluj, �n dosarul cu nr. 318/117/2008 şi pe intimat K.B., av�nd ca obiect anulare act administrativ taxă de primă �nmatriculare.
La apelul nominal făcut �n şedinţa publică se prezintă intimata K.B. personal, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal �ndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care �nvederează faptul că la data de 26.05.2008 s-a depus la dosar, de către intimată �nt�mpinare.
La data de 18.06.2008, recurenta a depus la dosar un script intitulat �Concluzii�, care se comunică cu intimata prezentă.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, curtea declară �nchise dezbaterile şi acordă cuv�ntul pe fondul cauzei.
Intimata K.B. solicită respingerea recursului.
Curtea reţine cauza �n pronunţare.

C U R T E A :


Deliber�nd reţine că prin sentinţa civilă nr. 595 din 04.04.2008 pronunţată de Tribunalul Cluj �n dosarul cu nr. 318/117/2008, s-a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, a inadmisibilităţii şi prematurităţii acţiunii şi s-a admis cererea formulată de reclamanta K. B., �n contradictoriu cu p�r�ta Administraţia Finanţelor Publice a mun. Cluj-Napoca şi �n consecinţă a fost obligată p�r�ta să restituie reclamantei suma de 1.627 Euro şi dob�nzile legale aferente p�nă la data restituirii sumei.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că, p�r�ta Administraţia Finanţelor Publice a mun. Cluj-Napoca a fost cea care a �ncasat suma reprezent�nd taxa specială de �nmatriculare, aspect care �i conferă calitate procesuală pasivă �n cererea de obligare a sa la restituirea acesteia, astfel �nc�t excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate este nefondată, motiv pentru care va fi respinsă.
De asemenea, �n condiţiile �n care reclamanta a achitat o taxă care, �n opinia ei, contravine reglementărilor comunitare �n domeniu, aceasta a făcut dovada unui interes născut şi actual, neput�ndu-se condiţiona accesul său la justiţie de pronunţarea �n prealabil a unei hotăr�ri de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (cunoscut fiind principiul aplicării directe a dreptului comunitar de către instanţele naţionale) sau a finalizării negocierilor pornite �n acest sens de către Rom�nia şi Comisia Europeană. �n consecinţă, şi excepţia prematurităţii acţiunii apare ca fiind nefondată, urm�nd a fi respinsă.
Nu �n ultimul r�nd, tribunalul a apreciat că şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii a fost nefondată, �n condiţiile �n care, pe de o parte, reclamanta invocă practic refuzul nejustificat al p�r�tei �n soluţionarea cererii de restituire a taxei speciale de �nmatriculare şi, pe de altă parte, procedura prealabilă prevăzută de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a fost parcursă prin depunerea, de către reclamantă, a cererii �nregistrate sub nr. 38.568/18.12.2007, cerere la care p�r�ta a răspuns negativ. �n consecinţă, şi această excepţie urmează a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că reclamanta a achiziţionat un autoturism marca Volkswagen Golf, autoturism care era �nmatriculat �n Uniunea Europeană. Cu ocazia �nmatriculării �n Rom�nia a autoturismului, i s-a �ntocmit o fişă de calcul din care rezulta faptul că avea de achitat suma de 1.627 Euro cu titlu de taxă specială de �nmatriculare, taxă pe care a achitat-o la Trezoreria mun. Cluj-Napoca cu chitanţa seria TS4A nr. 2087570/01.08.2007. Consider�nd nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat p�r�tei cu solicitarea de a-i fi restituită, dar cererea sa a fost respinsă cu adresa nr. 38.568/12.01.2008.
Potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. 2 din Constituţia Rom�niei, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, transpun�ndu-se astfel �n legislaţia internă principiul aplicării directe şi al supremaţiei dreptului comunitar.
Conform dispoziţiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunităţii Europene, aplicabil prezentei speţe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari dec�t cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii şi protecţioniste. Aceste dispoziţii au făcut obiectul unei largi jurisprudenţe a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a decis că fiind esenţial �n stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniţei de către bunul supus taxei, dintr-o ţară comunitară �n alta.
Tribunalul a reţinut că taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule a fost introdusă �n Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, iniţial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin O.U.G. nr. 110/2006, a fost restr�nsă la toate autoturismele şi autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăz�ndu-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării �n vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei �nmatriculări �n Rom�nia a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, �nsă, că taxa specială de �nmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja �nmatriculate �n Rom�nia, fiind percepută numai pentru autoturismele �nmatriculate �n celelalte state comunitare şi re�nmatriculate �n Rom�nia, după aducerea lor �n ţară. Rezultă din aceste dispoziţii legale, că taxa specială de �nmatriculare impusă autoturismului reclamantei, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi care era �nmatriculat �ntr-un stat comunitar este determinată de traversarea graniţei de către acesta dintr-o altă ţară comunitară �n Rom�nia, astfel �nc�t această taxă impusă de autorităţile rom�ne este una discriminatorie, fiind interzisă de dispoziţiile art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene.
Nu poate fi reţinută susţinerea p�r�tei că s-a aflat �ntr-o situaţie de excepţie, respectiv �n ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea �n mod expres şi obligatoriu a competenţei exclusive a Curţii de Justiţie a C.E. de a hotăr� �n astfel de cazuri, conform art. 226 şi 227 din Tratat. Este real că singura competentă �n a interpreta prevederile comunitare este Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, dar �n speţa de faţă nu s-a pus problema interpretării dispoziţiilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, acestea fiind foarte clare, ci a aplicării directe a dispoziţiilor Tratatului. Mai mult dec�t at�t, este real că �n lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate �n stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu a trebuit să contravină dispoziţiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulaţii a mărfurilor, aşa cum este cazul de faţă.
Constat�ndu-se că taxa specială de primă �nmatriculare achitată de reclamantă este una interzisă de dispoziţiile art. 90 din Tratatul Comunităţilor Europene şi că, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care Rom�nia a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare au fost direct aplicabile �n ordinea juridică internă, av�nd prioritate faţă de dispoziţiile interne, tribunalul a apreciat ca fiind nejustificat refuzul p�r�tei de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, �n temeiul dispoziţiilor art. 8, 18 din Legea nr. 554/2004, a admis acţiunea formulată şi a dispus �n consecinţă.
�n conformitate cu dispoziţiile art. 124 Cod procedură fiscală, p�r�ta a fost obligată la plata către reclamantă a dob�nzii legale aferente sumei de 1.627 Euro, calculată p�nă la data restituirii acesteia.
�mpotriva acestei sentinţe a declarat recurs �n termenul legal p�r�ta recurentă Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca, solicit�nd admiterea recursului, casarea sentinţei recurate sau modificarea acestei sentinţe �n sensul admiterii excepţiilor, respingerea acţiunii �n contencios administrativ formulată de K. B. pentru lipsa calităţii procesuale pasive a instituţiei p�r�te ca inadmisibilă şi prematur introdusă, �n subsidiar admiterea cererii de suspendare a judecării cauzei, p�nă la soluţionarea definitivă a procedurii de infringement, �n condiţiile art. 244, alin. 1, pct. 1 din Codul de procedură civilă (cu trimitere la art. 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene ); admiterea recursului şi modificarea sentinţei recurate �n sensul respingerii acţiunii formulate de K.B. ca ne�ntemeiată.
Totodată, consideră că �ncheierea din 28.03.2008 şi Sentinţa civilă nr. 595/04.04.2008 a Tribunalului Cluj sunt netemeinice şi nelegale pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 3, 7, 8 şi 9 Cod procedură civilă.
�n motivarea recursului p�r�ta Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca a arătat că, conform chitanţei Seria TS4A nr. 2087570/01.08.2007 eliberată de Trezoreria municipiului Cluj-Napoca (care funcţionează �n cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca), reclamanta a achitat suma de 5.752 lei reprezent�nd taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule.
Taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule �n sumă de 5.752 lei nu a fost stabilită de către instituţia p�r�tă prin vreo decizie de impunere sau prin vreun alt act administrativ sau administrativ fiscal.
�n conformitate cu prevederile pct. 4 (1) din Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 418/2007, \\\\\\\" documentul privind modul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule se emite �n regim de asistenţă contribuabililor, se eliberează pe loc solicitantului şi nu poartă ştampila unităţii fiscale \\\\\\\".
�n conf. cu art. 31 indice 2 alin. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/204 ( date in aplicarea art. 214 indice 2 din Legea nr. 571/2003 - forma �n vigoare �ncep�nd cu data de 01.01.2007 ), \\\\\\\" răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revine plătitorului \\\\\\\", adică, �n speţă, reclamantei K.B..
Taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule ( datorată bugetului de stat, �n conformitate cu art. 214 indice 1 alin. 3 din Legea nr. 571/2003) a fost achitată de către reclamantă la Trezoreria municipiului Cluj-Napoca �n conformitate cu prevederile pct. 31 indice 2 alin. 1 şi 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004 ( date �n aplicarea art. 214 indice 2 din Legea nr. 571/2003 ) care au următorul cuprins:
,, 31\\\\\\\'2. (1) Taxa specială se plăteşte cu ocazia primei �nmatriculări �n Rom�nia, cu excepţia autovehiculelor care sunt �nmatriculate temporar �n Rom�nia pe o perioadă de timp egală cu durata de valabilitate a asigurării internaţionale (cartea verde).
(2) Taxa specială se plăteşte de către persoana fizică sau juridică care face �nmatricularea, �n numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), la unităţile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale �n a căror evidenţă aceştia sunt �nregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revenind plătitorului. �n documentul de plată la rubrica \\\\\\\" Reprezent�nd \\\\\\\" se va �nscrie obligatoriu seria cărţii de identitate a autoturismului sau a autovehiculului \\\\\\\".
Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 a fost depusa de către reclamantă la autoritatea competentă să efectueze �nmatricularea autoturismului VOLKSWAGEN GOLF din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ( Direcţia regim permise de conducere şi �nmatriculare a vehiculelor - serviciul public comunitar regim permise de conducere şi �nmatriculare a vehiculelor �n a cărei rază de competenţă reclamanta �şi are domiciliul ), �n conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 lit. j) din Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 1.501/13.11.2006 privind procedura �nmatriculării, �nregistrării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor (M. Of. nr. 941/21.11.2006) care dispune următoarele:
(1) �nmatricularea permanentă sau �nmatricularea temporară s-a efectuat pe baza următoarelor documente:
a) cererea solicitantului. �n cazul �nscrierii �n certificatul de �nmatriculare şi a altei persoane care poate folosi vehiculul �n virtutea unui drept legal, altul dec�t cel de proprietate, proprietarul a menţionat solicitarea explicită �n cerere;
j) �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plăţii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, stabilită potrivit legii \\\\\\\".
P�r�ta a precizat că �n mod greşit prima instanţă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiilor sale, pentru următoarele considerente:
a) - instituţia �n contradictoriu cu care poate fi discutată cererea de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule a fost autoritatea care a efectuat �nmatricularea autoturismului din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
b) - �n conformitate cu prevederile H.G. nr. 495/2007, �n materie fiscală statul roman a fost reprezentat �n instanţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti care nu a fost chemata �n judecată.
De asemenea, av�nd �n vedere cele mai sus arătate şi prevederile legale aplicabile �n speţă, s-a apreciat că acţiunea �n contencios administrativ formulată de K.B. trebuia respinsa ca inadmisibilă de către prima instanţă, pentru următoarele considerente:
1. - adresa instituţiei p�r�te nr. 38.568/12.01.2008 nu a constituit act administrativ sau administrativ fiscal �n sensul Legii nr. 554/2004 sau Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa trebuia să observe că actul care a produs efecte juridice şi a fost folosit de către reclamantă �n faţa autorităţii competente să efectueze �nmatricularea autoturismului a fost plata ( act juridic şi convenţie, �n conformitate cu art. 1.092 � 1.121 Cod civil ) voluntară efectuată de către reclamantă ( Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 ) iar, �n conformitate cu pct. 31 indice 2 alin. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004, reclamanta răspunde pentru calcularea corecta a sumei de plata reprezent�nd taxa specială;
2. - reclamanta a avut la �ndem�nă o alta cale de atac pentru a obţine �nmatricularea autoturismului fără plata taxei speciale prevăzute de art. 214 indice 1 - 3 din Legea nr. 571/2003 sau pentru a obţine restituirea acestei taxe şi anume reclamanta trebuia să formuleze acţiune �n contencios administrativ �n conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 �mpotriva autorităţii care a efectuat �nmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative unde a depus cererea de �nmatriculare;
3. - restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule trebuia cerută de către reclamantă de la autoritatea care a efectuat �nmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative unde a fost depusă �n original Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 şi unde plata taxei speciale a produs efectele prevăzute de lege;
4. - �n conformitate cu art. 1092 alin. 2 Cod civil, \\\\\\\" Repetiţiunea nu a fost admisă �n privinţa obligaţiilor naturale, care au fost achitate de bunăvoie \\\\\\\";
5. - reclamanta nu a invocat refuzul nejustificat al instituţiei p�r�te de restituire a taxei speciale de prima �nmatriculare şi nu a făcut dovada că ar fi parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 205 şi urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată şi de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin prisma motivelor invocate �n recurs p�r�ta roagă instanţa de recurs să observe că cererea reclamantei �nregistrată la instituţia sa sub nr. 38568/18.12.2007 nu poate fi calificată drept \\\\\\\" contestaţie \\\\\\\" sau pl�ngere prealabilă �n sensul art. 205 şi urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată sau al art. 7 din Legea nr. 554/2004, cum �n mod greşit a apreciat prima instanţă. Respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii formulate de către K.B. s-a datorat �ncălcării de către prima instanţă a prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 41 din O.G. nr. 92/2003, art. 1092 - 1121 Cod civil (motiv de modificare a hotăr�rii prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila).
De asemenea, respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii s-a datorat greşitei interpretări de către prima instanţă a actelor aflate la dosar (adresa Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca fiind considerata �n mod greşit de către prima instanţă drept refuz nejustificat şi nesocotindu-se faptul că reclamanta a efectuat o plată voluntară neimpusă de către instituţia p�r�tă - motiv de modificare a hotăr�rii prevăzută de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila), precum şi faptul că prima instanţă nu a motivat de ce nu a considerat că actul care a produs efecte juridice a fost chitanţa care consemnează plata voluntară efectuată de către reclamantă şi nici de ce acţiunea �n contencios administrativ nu trebuia formulată �mpotriva autorităţii care a efectuat �nmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (motiv de modificare a hotăr�rii prevăzută de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila).
O dovadă clară a celor mai sus arătate a fost faptul că prima instanţă, prin sentinţa �n prezentare curată, nu a anulat nici un act emis de către Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca.
�n subsidiar, �n faţa primei instanţe a solicitat suspendarea prezentei cauze, p�nă la soluţionarea definitivă a procedurii de infringement, �n condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civilă, �ntruc�t Uniunea Europeană prin organele sale abilitate, respectiv Comisia Europeană, a declarat formal �mpotriva Rom�niei procedura de \\\\\\\" infringement \\\\\\\", respectiv procedura privind constatarea �ncălcării de către Rom�nia, ca stat membru al U.E. a normelor comunitare �n vigoare, �n speţă ale art. 90 din Tratatul C.E.
Soluţia de respingere a cererii de suspendare a judecării cauzei s-a datorat �ncălcării de către prima instanţă a prevederilor art. 226, 227 şi 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, precum şi a prevederilor art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă (motiv de modificare a hotăr�rii prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă), deoarece:
A) Menţionează că, �n cadrul negocierilor prealabile purtate de către Rom�nia cu reprezentanţii Comisiei Europene, discuţiile sunt axate EXCLUSIV �n sensul modificării formulei de calcul a acestei taxe, prin modificarea criteriilor şi coeficienţilor de calcul şi ponderii acestora �n formula de calcul, �n vederea diminuării considerabile a cuantumului final al taxei şi nicidecum �n sensul eliminării totale de către Rom�nia a acestei taxe din Codul fiscal.
De altfel, �n cadrul acestor discuţii Rom�nia şi-a reafirmat ferm poziţia clară de a nu renunţa total la taxa specială de primă �nmatriculare, accept�nd �n schimb să negocieze o modificare a acestei taxe sub aspectul modului de calcul al acesteia, potrivit solicitărilor Comisiei Europene, situaţie �n care, �n momentul ajungerii la un acord agreat de ambele părţi, procedura de infringement a fost definitiv �nchisă, iar cauza nu a fost trimisă spre examinare Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene de la Luxemburg.
Faţă de existenţa acestor negocieri, aflate �n faza finală, �ntre reprezentanţii Rom�niei şi ai Comisiei Europene, apreciază că prezenta acţiune a fost prematură, �n măsura �n care rezultatul negocierilor nu a fost �ncă anunţat �n mod oficial, soluţionarea prezentei cauze depinz�nd �n tot de soluţionarea litigiului dintre Rom�nia şi Uniunea Europeană, chiar dacă acest litigiu s-a aflat �n faza prealabilă (preliminară) a acţiunii de infringement ce s-a desfăşurat pe rolul C.J.C.E. de la Luxemburg.
�n aceste circumstanţe, prima instanţă trebuia să dispună suspendarea prezentei cauze p�nă la soluţionarea definitiva a procedurii de infringement, �n condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care stipulează că \\\\\\\"instanţa poate suspenda judecata c�nd dezlegarea pricinii at�rnă, �n totul sau �n parte, de existenţa sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecăţi\\\\\\\".
�n situaţia �n care s-a dispus sau nu suspendarea judecării prezentei cauze p�nă la finalizarea procedurii de infringement, semnalează instanţei iminenta producerii următoarelor posibile situaţii:

Pronunţarea unor soluţii pe fondul cererilor de restituire a taxei de către instanţele judecătoreşti naţionale, indiferent de soluţia adoptată, �nainte de pronunţarea unei hotăr�ri contrare acestor soluţii de către C.J.C.E. de la Luxemburg.
Astfel, �n cazul ipotetic �n care acţiunile �n restituirea taxei auto de primă �nmatriculare ar fi admise de către instanţele naţionale, iar eventuala soluţie a hotăr�rii C.J.C.E. ar fi de respingere a sesizării Comisiei U.E. şi de constatare a faptului ca Rom�nia nu a �ncălcat normele comunitare prin instituirea acestei taxe, s-a pus �ntrebarea firească ce s-a �nt�mplat cu aceste hotăr�ri ale instanţelor naţionale şi cum mai pot fi ele infirmate (anulate), conform normelor procedurale interne, precum şi cum mai poate fi �ntoarsă executarea lor, prin �ncasarea la bugetul statului a taxelor restituite necuvenit către particulari, �n baza acestora.
�n mod similar, şi �n ipoteza respingerii pe fond, ca ne�ntemeiate, a acestor cereri de restituire de către instanţa naţională, fără a se dispune suspendarea cauzelor p�nă la pronunţarea �n speţă a C.J.C.E. sau măcar a punerii �n discuţie a excepţiei prematurităţii cererilor de restituire, iar C.J.C.E. ar soluţiona procedura de infringement �n senul admiterii sesizării Comisiei Consiliului Europei şi constatării faptului că Rom�nia a �ncălcat normele comunitare, s-a pus problema inadmisibilităţii formulării unor noi cereri de restituire formulate de către aceiaşi particulari, prin invocarea şi admiterea excepţiei puterii de lucru judecat.
�nvederează onoratei instanţe şi posibilitatea creării �n practică a unei a treia situaţii şi anume că hotăr�rea C.J.C.E. să promoveze o soluţie de tipul \\\\\\\"admitere �n parte\\\\\\\" a sesizării Comisiei U.E., �n sensul �n care să se statueze că, �n principiu, �n lipsa unei armonizări a taxei de primă �nmatriculare auto la nivel comunitar, Rom�nia are dreptul să instituie o astfel de taxă de primă �nmatriculare auto, �nsa să constate că modul de determinare a cuantumului taxei auto nu a corespuns �ntru totul cerinţelor şi rigorilor comunitare şi că potrivit practicii C.J.C.E., această taxă auto a fost datorată doar �n parte de către particularii care au achitat-o statului rom�n, proporţional cu gradul de depreciere reală a valorii autoturismelor şi autovehiculelor pentru care s-au achitat aceste taxe.
�n această din urmă situaţie, toate hotăr�rile pronunţate pe fondul cauzei de către instanţele naţionale, indiferent că sunt de admiterea acţiunilor şi de restituire integrală a taxelor auto achitate sau, că aceste soluţii au fost de respingere a acţiunilor şi de menţinere ca datorate integral bugetului de stat, vor fi vădit netemeinice şi contrare hotăr�rilor C.J.C.E. �ntruc�t nimeni nu a calculat eventualele cote ( părţi ) din taxele iniţial achitate, care sunt nedatorate şi care se impun a fi restituite particularilor, respectiv care sunt cotele datorate �n continuare şi care nu trebuie restituite reclamanţilor particulari.
B). Un alt motiv �n sprijinul admiterii cererii de suspendare a prezentei cauze p�nă la soluţionarea procedurii de infringement �l constituie �nsăşi obiectul prezentei cauze, prin prisma motivelor invocate de reclamantă.
Astfel, �n fapt, reclamanta a criticat dispoziţiile legale cuprinse �n Codul fiscal rom�n ( art. 2144 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003 modificată şi completată, care ar contraveni dispoziţiilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
Or, soluţionarea acestei chestiuni juridice nu s-a putut face dec�t printr-o interpretare explicită şi directă a acestor dispoziţii ( art. 90 din Tratatul U.E. ), care �nsă cade �n competenţa exclusivă a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene de la Luxemburg, �n conformitate cu dispoziţiile art. 234 din acelaşi Tratat de instituire a Comunităţii Europene, pe care, pentru deplina Edificare �l redă �n continuare:
\\\\\\\" Art. 234: 1) Curtea de Justiţie este competentă să hotărască, cu titlu prejudiciar:
a) asupra interpretării prezentului tratat \\\\\\\".
Mai departe, art. 234 (fost art. 177), �n alin. 2 şi 3, din acelaşi Tratat instituind Comunitatea Europeană stabileşte şi calea de urmat �n cazul �n care �n faţa unei instanţe naţionale este ridicată chestiunea interpretării Tratatului:
\\\\\\\"Art. 234 (...) 2) C�nd o asemenea chestiune este ridicată �n faţa unei instanţe dintr-un stat membru, această instanţă, �n cazul �n care consideră că este necesară o decizie asupra acestei chestiuni, poate cere Curţii de Justiţie să dea o hotăr�re �n acest sens.
3) C�nd o asemenea chestiune a fost ridicată �ntr-o cauză pendinte �n faţa unei instanţe naţionale ale cărei hotăr�ri nu au putut face obiectul unei căi de atac �n dreptul intern această instanţă a fost obligată să sesizeze Curtea de Justiţie \\\\\\\".
Din interpretarea coroborată a celor doua alin. 2 şi 3 ale art. 234 (fost art. 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, şi raportat strict la dispoziţiile procedurale rom�ne, rezultă faptul ca dacă o astfel de chestiune de interpretare a dispoziţiilor tratatului s-a ridicat �n faţa unei instanţe de fond sau de apel, aceste instanţe pot să ceară Curţii Europene de Justiţie să dea o hotăr�re de lămurire cu privire la interpretarea tratatului, pe c�nd dacă o astfel de chestiune s-a ridicat �n faţa unei instanţe de recurs, ale cărei hotăr�ri nu mai pot face obiectul unei căi de atac ordinare �n dreptul intern (adică sunt irevocabile - �n materie civilă, respectiv sunt definitive - �n materie penală), atunci această instanţă este obligată să sesizeze Curtea de Justiţie a C.E. de la Luxemburg.
Av�nd �n vedere faptul că, aşa cum am mai arătat mai sus, �mpotriva Rom�niei a fost deja declanşată procedura de infringement de către Comisia U.E., �n condiţiile art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană tocmai cu privire la acelaşi obiect, procedura care a fost finalizată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a C.E. care a tranşat �n mod irevocabil chestiunea stabilirii de către Rom�nia a taxei de primă �nmatriculare prin dispoziţiile art. 2141 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003, consideră că cea mai judicioasă soluţie care s-a impus �n cauză a fost suspendarea judecării cauzei �n condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, p�nă la finalizarea procedurii de infringement, soluţiile instanţelor naţionale depinz�nd �n tot de soluţia pronunţată de Curtea de Justiţie a C.E.
C) �nvederează onoratei instanţe că �n acest moment, �n lipsa unei hotăr�ri a C.J.C.E. cu privire la taxa de primă �nmatriculare instituita prin Codul fiscal rom�n, nu putea vorbi dec�t de o opinie a Comisiei U.E., despre care nu avea nici o certitudine ca a fost �ntemeiat�.
Este de subliniat din nou că �n opinia Comisiei U.E. taxa de primă �nmatriculare nu a corespuns pe deplin cerinţelor şi rigorilor normelor comunitare, exclusiv �n sensul �n care Codul fiscal din Rom�nia nu a prevăzut o cale de contestare a acestei taxe, precum şi �n ceea ce priveşte criteriile tehnice de determinare a cuantumului acestei taxe, necontest�ndu-se nici un moment dreptul Rom�niei de a institui o astfel de taxă.
Aşadar, simpla suspiciune sau bănuială a Comisiei U.E. potrivit căreia această taxă nu a corespuns �n �ntregul ei normelor comunitare nu a putut constitui temei pentru formularea de către particulari şi admiterea unor acţiuni similare prezentei de către instanţele naţionale, �ntruc�t Comisia U.E. nu a fost competentă să emită astfel de decizii, competenţă materială ce a revenit �n mod exclusiv CURŢII DE JUSTIŢIE A C.E.
�n cazul �n care, instanţelor naţionale le-ar reveni competenţa materială de a se pronunţa �n chestiunea �ncălcării tratatelor constitutive ale U.E. de către statele membre, �nvederează instanţei că �nsăşi procedura de infringement ar reveni inutilă şi fără finalitate, �ncălc�ndu-se astfel art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, care stabileşte �n mod limpede regula potrivit căreia doar Curtea de Justiţie a C.E. este competentă material să se pronunţe asupra �ncălcării tratatelor constitutive de către statele membre.
\\\\\\\" Art. 226 - �n cazul �n care Comisia consideră că un stat membru nu şi-a �ndeplinit obligaţiile care �i incumba �n virtutea prezentului tratat, emite un aviz motivat cu privire la acest subiect, după ce a dat statului respectiv posibilitatea să-şi prezinte observaţiile.
Dacă statul �n cauză nu s-a conformat acestui aviz �n termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie \\\\\\\".
Este clar că s-a situat �n ipoteza acestei norme a tratatului, �ntruc�t �n ceea ce priveşte sintagma \\\\\\\" obligaţiile care incumba statelor membre �n virtutea Tratatului privind instituirea C.E. \\\\\\\" a cuprins inclusiv obligaţia Rom�niei ca stat membru al U.E., de a �nlătura orice bariere de natură fiscală sau vamală, sau de a se abţine de a institui noi piedici de acest tip �n calea liberei circulaţii a bunurilor �n spaţiul comunitar, �n temeiul art. 90 din Tratatul C.E.
D) Precizează �n mod expres faptul că nu a invocat o necompetenţă totală a instanţelor judecătoreşti naţionale rom�neşti de a soluţiona prezenta acţiune ci doar o necompetenţă materială parţială �n soluţionarea cauzei.
Susţinerea p�r�tei are la bază faptul că instanţele naţionale sunt practic obligate să soluţioneze un capăt de cerere principal, chiar dacă el nu este formulat �n mod distinct �n acţiune, şi anume să constate ca taxa auto de primă �nmatriculare şi implicit dispoziţiile art. 2141 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003, �ncalcă prevederile art. 90 din Tratatul privind instituirea C.E., capăt de cerere care, aşa cum a arătat mai sus, cade �n competenţa exclusivă a C.J.C.E., conform art. 226 alin. 2 din acelaşi Tratat.
F) C�t priveşte efectul direct al dreptului comunitar, care presupune dreptul oricărei persoane de a invoca direct o dispoziţie comunitară, inclusiv �n faţa judecătorului naţional, susţine că �n ceea ce priveşte cazul constatării �ncălcării de către statele membre a obligaţiilor care le-a incumbat acestora �n virtutea Tratatului privind instituirea C.E., s-a situat �ntr-un caz de excepţie de la regula, respectivă s-a găsit �n ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea �n mod expres şi obligatoriu a competenţei exclusive a Curţii de Justiţie a C.E. de a hotăr� �n astfel de cazuri, conform art. 226 şi 227 din Tratatul de instituire Comunitatea Europeană.
�n acest sens, relevantă a fost Hotăr�rea Francovich (6/90) [Cehia] prin care Curtea de Justiţie a C.E. a consacrat principiul că statul este răspunzător pentru prejudiciul provocat particularilor �n urma �ncălcării dreptului comunitar de către stat (state liability).
Astfel, s-a statuat că particularii pot acţiona statul �n faţa instanţelor naţionale, numai atunci c�nd s-a stabilit deja de către Curtea de Justiţie a C.E. că Statul este autorul unei �ncălcări a dreptului comunitar.
Or, av�nd �n vedere că p�nă la această dată Curtea de Justiţie a C.E. nu a stabilit printr-o decizie pronunţată �n cadrul procedurii de infringement, �n baza art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, că Rom�nia, prin instituirea �n Codul fiscal a taxei auto de primă �nmatriculare, şi-ar fi �ncălcat \\\\\\\" obligaţiile care-i incubă ca stat membru �n virtutea Tratatului privind instituirea C.E. \\\\\\\", care includ şi obligaţia de a �nlătura orice bariere de natură fiscală sau vamală, sau de a se abţine de a institui noi piedici de acest tip �n calea liberei circulaţii a bunurilor �n spaţiul comunitar, şi că �n consecinţă s-ar fi �ncălcat art. 90 din Tratatul C.E., rezultă că s-a putut vorbi de o excepţie de prematuritate a formulării de către reclamantă a prezentei acţiuni \\\\\\\" �n compensare \\\\\\\" sau �n răspunderea Statului Rom�n.
III. Din cele expuse la pct. II de mai sus rezultă �n mod clar că soluţia de admitere a acţiunii din sentinţa �n prezent recurată s-a datorat �ncălcării de către prima instanţă a competentei altei instanţe (motiv de casare a hotăr�rii prevăzut de art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă), respectiv sentinţa recurată a fost dată cu �ncălcarea competenţei Curţii de Justiţie a C.E.
IV. Pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii ca ne�ntemeiată, av�nd �n vedere că reclamanta datorează �n mod legal taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule pe care a achitat-o la Trezoreria municipiului Cluj-Napoca.
Aşa cum rezultă din cele expuse mai sus şi din cele expuse �n continuare, acţiunea reclamantei este �n mod vădit netemeinică şi nelegală şi trebuia respinsă de către prima instanţă.
�nvederează instanţei faptul că reclamanta a achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule �n temeiul prevederilor art. 2141 - 2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, coroborate cu prevederile art. 311 - 312 din H.G. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, dispoziţii legale pe care le reproducem �n continuare:
\\\\\\\" Art. 2141 1) Intră sub incidenta taxei speciale autoturismele şi autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de p�nă la 3,5 tone inclusiv, cu excepţia celor speciale echipate pentru persoanele cu handicap şi a celor aparţin�nd misiunii diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care �şi desfăşoară activitatea �n Rom�nia (...).
(5) Vechimea autoturismului autovehiculului rulat s-a calculat �n funcţie de data fabricării acestuia\\\\\\\".
\\\\\\\" Art. 2142 Taxele speciale s-a plătit cu ocazia primei �nmatriculări �n Rom�nia \\\\\\\".
\\\\\\\" Art. 2143 Sunt scutite de plata taxelor speciale autoturismele, atunci c�nd sunt:
a. �ncadrate �n categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale �n vigoare;
b. Provenite din donaţii sau finanţate direct din �mprumuturi nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordate instituţiilor de �nvăţăm�nt, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate \\\\\\\".
Norme metodologice:
\\\\\\\" 311 1) Taxa specială se aplică at�t autoturismelor şi autovehiculelor comerciale noi, c�t şi celor rulate,
312 1) Taxa specială se plăteşte cu ocazia primei �nmatriculări �n Rom�nia, cu excepţia autovehiculelor care sunt �nmatriculate temporar �n Rom�nia, pe o perioadă de timp egală cu durata de valabilitate a asigurării internaţionale (cartea verde).
2) Taxa specială se plăteşte de către persoana fizică sau juridică care face �nmatricularea, �n numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), la unităţile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale �n a căror evidenţă aceştia sunt �nregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revenind plătitorului \\\\\\\". Raportat la aceste dispoziţii legale, p�r�ta roagă instanţa să reţină următoarele aspecte:
- autoturismul achiziţionat din străinătate de reclamantă s-a �nmatriculat pentru prima oară �n Rom�nia;
- autoturismul nu a fost �nmatriculat temporar �n Rom�nia;
- taxa specială a fost achitată de către reclamantă, persoana care a �nmatriculat autoturismul;
- autoturismul VOLKSWAGEN GOLF �n cauză, nu intră �n categoria autoturismelor scutite de plata taxelor speciale cum ar fi: vehicule istorice sau cele provenite din donaţii, finanţări directe din �mprumuturi nerambursabile, din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică.
Ca urmare, rezultă �n mod evident că autoturismul �n cauză a fost suspus aplicării şi plăţii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule ( taxa de primă �nmatriculare ), prevăzută de Codul fiscal.
De asemenea, pentru ca instituţia p�r�tă să fi putut proceda la restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule a fost necesar ca, la cererea �nregistrată la Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca sub nr. 38.568/18.12.2007, reclamanta să fi anexat Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 �n original şi pe această chitanţă autoritatea competentă să efectueze �nmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative să fi consemnat prin semnătura autorizată şi ştampilă că taxa specială pentru autoturisme ( �n sumă de 5.752 lei ) nu a fost datorată ( art. 1 alin. 4 din O.G. nr. 128/2000 cu modificările şi completările ulterioare ).
Ori, este evident că reclamanta nu a procedat �n modul arătat mai sus.
�n plus, sumele care au putut fi restituite de la bugetul de stat au fost reglementate de art. 117 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată care dispune următoarele:
(1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:
a) cele plătite fără existenţa unui titlu de creanţă;
b) cele plătite �n plus faţă de obligaţia fiscală;
c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
f) cele stabilite prin hotăr�ri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
g) cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 170;
h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reţinerile prin poprire, după caz, �n temeiul hotăr�rii judecătoreşti prin care s-a dispus desfiinţarea executării silite\\\\\\\".
Analiz�nd prevederile legale mai sus citate, s-a observat că taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule nu poate fi �ncadrată �n nici una din categoriile de sume care pot fi restituite.
Mai mult, aşa cum s-a arătat mai sus, plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule este o obligaţie legală, fiind prevăzută de art. 214 indice 1 - 4 din Legea nr. 571/2003, text de lege care este �n vigoare şi care nu a fost declarat neconstituţional p�nă la data prezentei şi a cărui respectare a fost obligatorie �n conformitate cu art. 1 alin. 5 şi art. 15 alin. 1 din Constituţia Rom�niei.

____________

Partea I , Partea a II-a



Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj, Sectia Comerciala, de Contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 1481/2008


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...