EuroAvocatura.ro
din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2022 de useri online

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Incheirea de sedinta de luarea a masurii arestarii preventive fata de invinuitul GHEORGHE BECALI

Incheirea de sedinta de luarea a masurii arestarii preventive fata de invinuitul GHEORGHE BECALI

Publicat: 08 Apr 2009 6764 citiri Secţiunea: Drept Penal

Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,

INCHEIERE sedinta din Camera de Consiliu inceputa la data de 02 Aprilie 2009 orele 22,30 si terminata la data de 03.04.2009, orele 06,30

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,

Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,

1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,

Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,

Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,

Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,

Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.

Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Act procedural, reglementat in cap. II, t. V, C. pro. pen.,partea generala.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.

Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,

Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,

Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.

Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,

Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.

Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.

Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Act procedural, reglementat in cap. II, t. V, C. pro. pen.,partea generala.

Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri

Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act procedural, reglementat in cap. II, t. V, C. pro. pen.,partea generala.

Act procedural, reglementat in cap. II, t. V, C. pro. pen.,partea generala.

Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.

Act procedural, reglementat in cap. II, t. V, C. pro. pen.,partea generala.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.

Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,

Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.

Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Orice forma de violenta fizica, psihologica sau sexuala, care pune in pericol siguranta si bunastarea unui membru al familiei si/sau recurgerea la forta fizica ori emotionala, inclusiv violenta sexuala, in cadrul familiei sau gospodariei.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Concept in temeiul caruia se aproba sau se dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile,

Condamnari anterioare suferite de o persoana,

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Actiunea prin care o persoana determina,

Infractiune care face parte din grupul de infractiuni contra libertatii persoanei, prevazute in cap. II, t. II, art. 189, C. pen., partea speciala si consta in lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal.

Este actiunea intentionata a unei persoane de a determina o alta persoana sa savarseasca o infractiune, fiind o forma a participatiei penale.

Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Actiunea prin care o persoana determina,

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.

Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,

Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.

Expunere facuta in fata completului de judecata de catre parti,

Act procedural, prevazut in sectiunea IV, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala.

Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la

Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Act procedural, prevazut in sectiunea IV, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.

Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Act procedural, prevazut in sectiunea IV, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.

Denumire data monedei unice europene.

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.

Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.

Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

Denumire data monedei unice europene.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Act procedural, reglementat in cap. II, t. V, C. pro. pen.,partea generala.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.

Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.

Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Condamnari anterioare suferite de o persoana,

Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

(Board of Directors) Grup de oficiali alesi de adunarea generala anuala a actionarilor care au fost imputerniciti sa administreze compania si sa puna in aplicare masurile de natura strategica adoptate de adunarea generala.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

Condamnari anterioare suferite de o persoana,

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

JUDECATORIA SECTORUL 1 BUCURESTI
Dosar nr. 8716/299/2009

Completul compus din:
PRESEDINTE: CRISTUS NICOLETA
GREFIER: VARDARU CRISTIAN

Ministerul Public este reprezentat de procuror Marcau Catalin, din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.

Pe rol se afla solutionarea propunerii de arestare preventiva, formulata de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, privind pe inculpatii BG, ZCO, DSF, DN, BD si GMP.

La apelul nominal facut in Camera de Consiliu au raspuns inculpatii BG personal adus in stare de arest si asistat de aparator ales Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat D C cu imputernicire avocatiala nr. 110007/02.04.2009, la fila 18 din vol.3 dup,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat GM care prezinta imputernicire avocatiala nr. 2/9/2009 siBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat LL care prezinta imputernicire avocatiala nr. 1/02.04.2009, ZCO personal adus in stare de arest si asistat de aparator alesBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat SDV, care prezinta imputernicire avocatiala nr. 203752/2009 siBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat CE, care prezinta imputernicire avocatiala nr. 26/02.04.2009, DSF personal adus in stare de arest si asistat de aparator alesBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat BA care prezinta imputernicire avocatiala nr. 07/02.04.2009, DN personal adus in stare de arest si asistat de aparator alesBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DG si DV, care prezinta imputernicire avocatiala nr. 45221/02.04.2009, BD personal, adus in stare de arest si asistat de aparator alesBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat BG C cu imputernicire avocatiala nr. 145219/02.04.2009, la fila 83 din vol 3 dup si GMP, personal, adus in stare de arest si asistat deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat MM, cu imputernicire avocatiala nr. 408589/02.04.2009 la fila 115 din vol 3 din dup.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care:

Se prezinta pentru inculpatul ZC, aparator din oficiu,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat TG, care prezinta delegatie 011710/02.04.2009, pentru inculpatul DSF, aparator din oficiu,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat PDF, care prezinta delegatie nr. 011604/02.04.2009, pentru inculpatul DN, aparator din oficiu,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat ZC, care prezinta delegatie nr. 0011547/02.04.2009,pentru inculpatul BDBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat SM care prezinta delegatie 011607/2009, acestia solicitand acordarea onorariului, instanta luand act de incetarea contractului de asistenta juridica obligatorie prin prezenta aparatorilor alesi.

Instanta, fata de imprejurarea ca pe faxul instantei s-a trimis o cerere din partea aparatorul ales al inculpatului BG,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat MG insotita de biletul de avion, aceasta cerere urmeaza a fi atasata la dosarul cauzei, intrucat la momentul primirii dosarul nu era inregistrat si nu se stia astfel ce numar are.

Aparatorul inculpatului DN,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DG, solicita a se dispune suspendarea sedintei de judecata pentru a avea posibilitatea de a studia actele si lucrarile dosarului, aratand ca o astfel de cerere a fost depusa si la Parchet, comunicandu-li-se ca raspunsul la cerere le va fi comunicat prin ordonanta, care nu se regaseste la dosar, cerere pe care urmeaza sa o depuna la dosar.

Instanta pune in discutie cererea formulata.

Aparatorii celorlalti avand pe rand cuvantul arata ca sunt de acord cu suspendarea sedintei de judecata .

Aparatorul inculpatului BG,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat MG, solicita conform art. 6 al. 3 C.p.p. a se acorda timpul necesar pentru pregatirea apararii.

Aparatotul inculpatului DN,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat D depune in copie cererea, la care s-a facut referire anterior, formulata de patru dintre aparatorii inculpatilor.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca este de acord .

Instanta apreciaza intemeiata cererea, urmand a da eficienta principiului consacrat de Constitutia Romaniei, respectiv respectarea dreptului la aparare, in cuprinsul caruia intra si studierea dosarului, avand insa in vedere obiectul pricinii, care impune solutionarea acesteia intr-o procedura de urgenta, termenul pe care il acorda este de 2 ore si 20 de minute, urmand a se relua sedinta la ora 01,00.

Instanta in aceasi cauza in sedinta din Camera de Consiliu inceputa la data de 02.04.2009 orele 22.30 si continuata la data de 03.04.2009 ora 01.00, constata ca inculpatul BG este asistat si deBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DC.

Aparatorul inculpatului BG,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DC, avand cuvantul, arata ca la dosarul de urmarire penala nu se regaseste atasata incheierea de sedinta prin care s-a incuviintat propunerea de efectuare a unei perchezitii domiciliare, incheiere ce ar trebui sa contina argumentele privind utilitatea efectuarii acesteia la toate imobilele, solicitand astfel atasarea acesteia la dosarul cauzei.

Instanta, fata de solicitarea aparatorului inculpatului BG, precizeaza ca dosarul avand ca obiect propunerea de efectuare a perchezitiei domicilare are un numar de dosar separat inregistrat la data de 01.04.2009 si se regaseste in prezent depus in arhiva penala a instantei, neputand fi pus la dispozitie in acest moment din motive obiective, insa incepand cu ora deschiderii arhivei dosarul poate fi pus la dispozitia aparatorilor inculpatilor, intrucat o data sesizata instanta cu propunerea de arestare preventiva nu mai exista obligatia de pastrarea confidentialitatii acelui dosar.

Aparatorul inculpatului BG,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat GM, avand cuvantul, ca o chestiune preliminara intelege sa invoce exceptia nulitatii absolute a propunerii de luare a masurii arestarii preventive formulate de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.

In sustinerea exceptiei astfel invocata arata ca in situatia in care instanta va pronunta o incheiere de admitere a exceptiei nulitati absolute a referatului de propunere a masurii arestarii preventive, instanta nu mai poate proceda la audierea inculpatilor, nemaifiind necesara si va da o solutie cu privire la propunerea de luarea a masurii arestarii preventive pe chestiuni care privesc nerespectarea dispozitiilor legale imperative cu privire la intocmirea propunerii si sesizarea instantei de judecata . In continuare arata ca propunerea de luare a masurii arestarii preventive este nula absolut din urmatoarele considerente:

Contrar prevederilor imperative ale art. 149 ind. 1 al. 1 C.p.p. si 150 al. 1 C.p.p. nu s-a procedat la asculatarea inculpatului BG de catre organele de urmarire penala, desi ascultarea inculpatului de catre procuror este obligatorie inainte de a se formula propunerea de arestare preventiva. Aceasta nu este o ascultare care sa priveasca fondul cauzei ci, asa cum rezulta din aliniatul 1 al art. 149 ind. 1 C.p.p. este o ascultare cu carater procedural, inculpatul trebuind audiat atat cu privire la disp. art. 143 al. 1 C.p.p. cu privire la existenta unor probe si indicii privind savarsirea unei infractiuni, cat si cu privire la cele doua temeiuri juridice de arestare, respectiv art. 148 lit. f si e C.p.p. Precizeaza ca din simpla analiza a actelor procedurale de la fila nr. 7 pana la fila nr. 9 din dosarul de urmarire penala rezulta in mod indubitabil ca inculpatul nu a fost ascultat. Din inscrisul olograf aflat la fila nr. 7 intocmit si semnat de BG la ora 12,00, rezulta ca inculpatul a aratat in mod expres ca doreste sa dea declaratie, dar a invocat faptul ca are aparator ales, insa isi exprima dorinta de a face declaratii doar in prezenta aparatorului ales, nefiiind vorba de exercitarea dreptului la tacere, intr-o astfel de situatie conform prev. art. 70 al. 2 C.p.p. B avand in acel moment calitatea procesuala de invinuit, procurorul avea obligatia sa intocmeasca un proces verbal. Pe de alta parte pozitia procesuala a inculpatului BG este justificata, fiind in consesns cu dispozitiile procedurale ale al. 3 din art. 143 C.p.p. potrivit careia organele de urmarire penala sunt obligate sa aduca la cunostiinta invinuitului ca are dreptul la un aparator ales, cu atat mai mult cu cat din cuprinsul acestui inscris rezulta ca inculpatul a aratat ca avea un aparator ales, imputernicirea avocatiala fiind transmisa organului de urmarire panala, serviciile sale fiind expres solicitate de inculpatul BG si depune un inscris din care rezulta ca fost transmisa procurorului imputernicirea avocatiala. Cu toate acesta procurorul in mod nejustificat, fara nici un temei legal, a respins cererea formulata de inculpatul BDe a fi ascultat conform al. 1 al. art. 149 ind. 1 C.p.p. in prezenta aparatorului ales, procurorul actionand contrar dipozitiilor legale procedand la desemnarea unui aparator din oficiu . La dosar exista doua declaratii, doua formulare tipizate de declaratie de invinuit care sunt obtinute la orele 12,50 pana la ora 13,00 cand se dispune fata de invinuit retinerea, asa cum rezulta din ordonanta de retinere, in care se mentioneaza ora 13,00. Ulterior orei 13,00, procurorul dispune prin ordonanta punerea in miscare a actiunii penale. De la aceasta data lipseste orice declaratie din partea inculpatului. Chiar daca judecatorul ar califica declaratiile, cea olografa si cele doua de pe formular tipizat ca exprimand cerinta ascultarii ca fiind o conditie prealabila a intocmirii referatului cu propunere de arestare preventiva fata de inculpat, dupa punerea in miscare a actiunii penale nu exista la dosar nici o declaratie, ceea ce echivaleaza cu neindeplinirea conditiei prealabile a ascultarii inculpatului. Art. 150 al. 1 C.p.p. prevede in mod explicit, imperativ ca masura arestarii preventive fata de inculpat nu se poate dispune decat dupa ascultarea inculpatului de catre procuror si judecator. Ascultarea inculpatului de catre judecator nu poate suplini neideplinirea conditiei privind ascultarea acestuia de catre procuror, cum ascultarea inculpatului trebuie sa se realizeze in prezenta aparatorului si cum este caz de asistenta juridica obligatorie, sanctiunea este nulitatea absoluta a referatului cu propunere de arestare preventiva conform art. 197 al. 2 C.p.p.

In al doilea rand au fost incalcate in mod grosolan prevederile privind asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului, fiind caz de asistenta juridica obligatorie conform art. 171 al. 2 C.p.p. Trecand peste faptul ca procurorul, contrar dispozitiilor art. 143 al. 3 C.p.p. nu a tinut seama de optiunea inculpatului de a-si alege un aparator, principiul fiind al prioritatii aparatorului ales fata de aparatorul din oficiu, se observa ca toate actele procedurale efectuate fata de inculpat, ce au stat la baza intocmirii referatului cu propunere de arestare preventiva, s-au realizat in absenta unui aparator ales sau din oficiu . Se desemneaza un aparator din oficiu contrar dispozitiilor legale, insa astfel cum rezulta din procesul verbal intocmit la data de 02.04.2009, ora 14,35 aflat la fila 16 dosar de urmarire penala, din care rezulta ca aparatorul din oficiu se prezinta la ora 14,35, ori ultimul act procedural respectiv declaratia pe formular tipizat fata de inculpatul B este obtinuta la ora 13,00, rezulta ca toate cele trei declaratii, cea olografa si cele pe formulaz tipizat, in care BG arata ca nu face nici o declaratie in lipsa aparatorului ales, sunt obtinute in lipsa oricarui aparator, aparatorul din oficiu prezentandu-se la ora 14,35. Desi la ora 16,35 se prezintaBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DC cu imputernicire de aparator ales pentru inculpatul BG nu s-a procedat la ascultarea inculpatului in prezenta aparatorului desiBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocatul D formuleaza o cerere expresa in acest sens, fiind relevant sub acest aspect procesul verbal de la fila nr. 17 DUP, sanctiunea fiind nulitatea absoluta a referatului cu propunere de arestare preventiva. Este relevant ca inceperea urmaririi penale este dispusa la data de 31.03.2009, in aceste conditii toate actele efectuate anterior, incepand cu actele premergatoare si continuand cu cele de urmarire penala in rem, care stau la baza rezolutiei de incepere a urmaririi penale din data de 31.03.2009 sunt lovite de nulitatea absoluta. Procurorul nu a tinut seama de prevederile Legii nr. 57/2008, care a fost introdusa ca urmare a Deciziei nr. 1086/2007 a Curtii Constitutionale, care a modificat in mod expres prevederile art. 172 al. 1 C.p.p. si conditioneaza valabilitatea actelor de urmarire penala deindeplinirea de catre procuror a obligatiei de incunostiintare in prealabil a aparatorului invinuitului sau inculpatului cu privire la data efectuarii oricarui act de urmarire penala pentru a se asigura asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului la efectuarea actelor de urmarire penala. Examinand aceste acte se observa ca procurorul a incalcat flagrant prevederile art. 172 al. 1 C.p.p., in acelasi timp nu au fost parcurse nici procedurile ce insotesc rezolutia inceperii urmaririi penale conform art. 70 al. 2 C.p.p. Potrivit acestui text coroborat cu art. 6 al. 3 C.p.p. procurorul avea obligatia sa incunostiinteze pe inculpat despre existenta rezolutiei de incepere a urmaririi penale. Potrivit textului procurorul avea obligatia ca imediat dupa inceperea urmaririi penale sa aduca la cunostinta invinuitului rezolutia de incepere a urmaririi penale, sa-i aduca la cunostinta fapta si incadrarea juridica. Contrar acestor prevederi legale, cum rezulta din materialul de urmarire penala, anterior emiterii mandatului de aducere inculpatul nu a fost citat de organul de urmarire penala in vederea aducerii la cunostinta a faptei si incadrarii juridice pentru care este cercetat, contrar exigentelor art. 70 al. 2 C.p.p. si art. 6 al. 3 din C.p.p. Dimpotriva mandatul de aducere, care trebuia emis in conformitate cu prevederile art. 183 C.p.p., a fost emis contrar dispozitiilor legale, pe de o parte inculpatul nu a fost anterior citat, conditie prevazuta la aliniatul 1 si pe de alta parte daca procurorul s-ar fi prevalat de derogarea prevazuta de aliniatul 2 al art. 183 C.p.p. era obligat sa constate in prealabil, motivat, ca emiterea unui mandat de aducere este necesara in vederea rezolvarii cauzei. Ori astfel cum rezulta din cuprinsul mandatului de aducere aflat la fila nr. 26 DUP acesta este complet nemotivat, ceea ce viciaza intreaga procedura prevazuta la art. 70 al. 2 C.p.p. Din simpla examinare a materialului care sta la baza referatului cu propunere de arestare preventiva se poate constata cu usurinta ca nu au fost parcurse nici procedurile prevazute de art. 234 si 235 C.p.p. Situatia in aceasta cauza este neobisnuita, pentru ca procurorul cu aceeasi ocazie intocmeste procesul verbal de aducere la cunostinta a invinuirii, trece la obtinerea declaratiilor, dispune retinerea fata de invinuit, dispune prin ordonanta punerea in miscare a actiunii penale si intocmeste referatul cu propunere de luarea a masurii arestarii preventive. Contrar art. 235 C.p.p. procurorul omite sa ii aduca la cunostinta inculpatului punerea in miscare a actiunii penale, este o incalcare elementara a regulilor de procedura penala.

Aceasta nesocotire a regulilor prevazute de art. 235 C.p.p. cauzeaza inculpatului o vatamare procesuala insurmontabila. Punerea in miscare a actiunii penale este actul de urmarire cu cea mai mare importanta, invinuitul devenind inculpat, adica dintr-un simplu subiect de drepturi si obligatii procesuale, parte in procesul penal cu toate consecintele legale. Daca i se aduce la cunostinta inculpatuului rezolutia de incepere a urmaririi penale conform celor doua procese verbale, nu i se aduce la cunostinta actul de cea mai mare importanta si anume punerea in miscare a actiunii penale care reprezinta conform art. 149 ind. 1 al. 1 C.p.p. una din conditiile esentiale pentru ca judecatorul sa dispuna arestarea preventiva, pe durata cea mai mare, respectiv pe o durata de 30 zile, cu posibilitatea prelungirii in cursul urmaririi penale pana la o durata de 180 zile . Pentru aceste motive solicita sa se constate nulitatea absoluta a referatului Parchetului cu propunere de arestare preventiva si, in consecinta, pentru ca este singurul remediu procesual, conform art. 149 ind. 1 C.p.p. solicita respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive formulata de catre Parchet.

Aparatorul inculpatului DN,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DG, cu exceptia aducerii la cunostinta a punerii in miscare a actiunii penale, care intr-adevar s-a facut insa in mod defectuos, arata ca in privinta respectarii prevederilor procedurale in ceea ce priveste citarea inainte de emiterea mandatului de aducere, invoca aceleasi chestiuni .

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiilor invocate de aparatorii inculpatilor BG si DN, in sensul ca cele invocate nu sunt sanctionate cu nulitatea absoluta prevazuta de disp. art. 197 al. 2 C.p.p.

Instanta retine cauza pentru a se pronunta prioritar asupra exceptiilor invocate de aparatorii inculpatilor BG si DN si se retrage in vederea deliberarii.

Deliberand asupra exceptiilor invocate de aparatorii inculpatilor BG si DN:

Instanta, asupra cererii formulata de domnul avocat, astfel cum a fost denumita - exceptia nulitatii absolute a referatului cu propunere de luare a masurii arestarii preventive, o respinge ca fiind neintemeiata.

Arata ca ii sunt cunoscute teoriile invocate, teorii inovatoare in procedura penala care probabil se vor reflecta si in solutii legislative in acest sens, insa nu este de aceeasi parere cu privire la cele invocate de domnul avocat, aducand cateva contraargumente, iar restul acestora se vor regasii in cuprinsul hotararii ce se va pronunta.

Astfel, s-a sustinut cu privire la acea incepere de urmarire penala, dupa care inculpatul nu ar fi beneficiat de prezenta aparatorului ales la efectuarea actelor de procedura . Actul de procedura efectuat pana la aducerea inculpatului cu mandat de aducere la sediul politiei a fost aceasta perchezitie efectuata in dimineata acestei zile, iar din lectura procesului verbal de efectuare a perchezitiei rezulta faptul ca a fost prezent un aparator, ales, probabil pentru inculpat, care, ulterior, la Parchet a aratat in mod expres ca nu doreste sa depuna imputernicire.

In ceea ce priveste argumentul ca inculpatul nu ar fi beneficiat de aparator ales, s-ar fi putut retine in situatia in care in mod expres acesta ar fi indicat ca "aparatorul meu ales este domnul avocat, care se numeste asa, in prezenta lui doresc sa dau declaratie", insa acesta nu a facut nici o referire procurorului cu privire la numele aparatorului ales.

Un alt argument, este acela ca inculpatul nu s-a prevalat niciodata de dreptul la tacere, insa din declaratia de inculpat de la fila nr. 9 DUP verso, reiese in paragraful doi ca isi manifesta pozitia procesuala de a nu da nici o declaratie in cauza, expresie pe care instanta o apreciaza ca o prevalare a dreptului la tacere prevazut de art. 70 al. 2 C.p.p.

In ceea ce priveste modalitatea de aducere a sa cu mandat de aducere la sediul politiei in aceasta zi, asa cum bine s-a remarcat, exista acest mandat de aducere depus la dosarul cauzei, la fila nr. 26 DUP, exista si dispozitiile de la art. 183 al. 2 C.p.p. care spun ca invinuitul poate fi adus cu mandat de aducere chiar daca anterior nu a fost citat si ca trebuie sa existe o motivare a organului judiciar sau a instantei de judecata, insa nu reiese o motivare a organului judiciar in acest sens, dar nu reiese nici care ar fi sanctiunea care s-ar aplica in situatia in care nu s-a indicat o atare motivare.

Alte argumente cu privire la toate sustinerile aparatorilor se vor regasi in cuprinsul hotararii ce se va pronunta.

Cu privire la argumentul invocat de domnulBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DG pentru inculpatul DN este o situatie similara ca in cazul celor invocate de catre aparatorul inculpatului BG, avand in vedere ca ati achiesat la sustinerile acestuia din urma, se mentin acelasi concluzii, in sensul ca s-a procedat la audierea inculpatului D atat in calitate de invinuit cat si in calitate de inculpat, iar ambele declaratii au fost semnate de catre aparator, atat cele pe tipizat, ulterior la ceva ore distanta, inculpatul revine asupra declaratiei si da o alta declaratie, intelegandu-se ca este vorba tot de o declaratie de inculpat, avand in vedere succesiunea cronologica a acestora.

Instanta ia act de faptul ca nu mai sunt alte chestiuni prealabile discutarii pe fond a acestei cereri.

Instanta aduce la cunostinta inculpatilor, conform art. 70 al. 2 C.p.p., faptul ca au dreptul de a nu face nici o declaratie in fata judecatorului investit cu solutionarea propunerii de arestare preventiva, atragandu-le totodata atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit si impotriva lor.

Inculpatul BG personal arata ca intelege sa dea declaratie in fata instantei.

Instanta pune in discutia apararii necesitatea de a se proceda la audierea inculpatilor in mod separat.

Aparatorii inculpatilor avand pe rand cuvantul arata ca nu solicita audierea separata a inculpatilor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca nu se impune audierea separata a inculpatilor.

S-a procedat la ascultarea inculpatului BG conform art.150 raportat la art.1491 Cpp, declaratia fiind consemnata si atasata dosarului cauzei.

Inculpatul ZCO personal arata ca nu intelege sa dea declaratie in fata instantei, mentine declaratiile date la urmarire penala, dar mai are o singura completare de facut, instanta dispunand a se proceda la luarea unei declaratii, conform art.150 raportat la art.1491 Cpp, declaratia fiind consemnata si atasata dosarului cauzei.

Inculpatul DSF personal arata ca intelege sa dea declaratie in fata instantei.

S-a procedat la ascultarea inculpatului DSF conform art.150 raportat la art.1491 Cpp, declaratia fiind consemnata si atasata dosarului cauzei.

Inculpatul DN personal arata ca intelege sa nu dea declaratie in fata instantei si isi mentine declaratiile date la organele de politie, nu este vinovat cu nimic si apreciaza ca totul este o inscenare facuta de fratii I care au procedat la fel si in anul 2007 si totodata arata ca nu a batut pe nimeni, nu a avut o atitudine violenta .

Inculpatul BD personal arata ca intelege sa dea declaratie in fata instantei.

S-a procedat la ascultarea inculpatului BD conform art.150 raportat la art.1491 Cpp, declaratia fiind consemnata si atasata dosarului cauzei.

Inculpatul GMP personal arata ca intelege sa nu dea declaratie in fata instantei si isi mentine declaratiile date in fata organelor de cercetare penala.

Aparatorul inculpatului DN solicita ca cele mentionate de inculpat sa fie consemnate sub forma unei declaratii de inculpat.

Instanta dispune sa se procedeze la luarea unei declaratii de inculpat.

S-a procedat la ascultarea inculpatului DN conform art.150 raportat la art.1491 Cpp, declaratia fiind consemnata si atasata dosarului cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public solicita, in temeiul art. 149 ind. 1 C.p.p. admiterea propunerii si arestarea preventiva a inculpatilor pe o perioada de 29 de zile de la 03.04.2009 la 01.05.2009 inclusiv, apreciind ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.148 lit. f, e Cpp, in sensul ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile retinute este mai mare de 4 ani si exista date si indicii ca lasarea acestora in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica si faptul ca exista date ca inculpatii au exercitat presiuni asupra partilor vatamate sau au incercat o intelegere frauduloasa cu acestea. Cu privire la prevederile art. 148 lit. f C.p.p. in ceea ce-l priveste pe inculpatul BG solicita a se avea in vedere periculozitatea acestuia fata de imprejurarile comiterii faptelor, de calitatea sa de persoana care i-a determinat, prin oferirea unei recompense banesti, pe ceilalti inculpati sa participe la comiterea acestor infractiuni si de atitudinea sa ulterioara concretizata in recunoasterea publica partiala ulterioara a faptelor sale, atitudine care reflecta faptul ca inculpatul a actionat avand sentimentul impunitatii si faptului ca se situeaza in afara legii. Inculpatul BG a actionat in fata unor presupuneri ca partile vatamate i-ar fi sustras un autoturism, in activitatea sa infractionala s-a erijat in organ de aplicare a legii ceea ce contravine in mod flagrant principului potrivit caruia nimeni nu-si face dreptate singur. Cu privire la inc. DN solicita a se avea in vedere numeroasele antecedente penale ale acestuia iar pentru ceilalti inculpati trebuie avute in vedere circumstantele savarsirii faptelor, care constau in urmarirea in trafic a partilor vatamate, intr-o zona centrala a Bucurestiului, folosirea, in aceste conditii, de arme de foc asupra partilor vatamate, introducerea fortata a acestora in portbagajul masinii si ducerea acestora in cartierul Pipera si sechestrarea lor.

Cu privire la conditiile prev. de art. 148 lit. e C.p.p. solicita a se avea in vedere incercarea inculpatilor de a determina partile vatamate sa dea declaratii sa nu sesizeze savarsirea infractiunilor, prin semnarea de declaratii autoincriminatoare si incercarea inculpatului BD de a lua legatura cu IA persoana din aturajul victimelor.

Pentru aceste motive, solicita admiterea propunerii si arestarea preventiva a inculpatilor pe o perioada de 29 de zile de la 03.04.2009 la 01.05.2009 inclusiv

Aparatorul inculpatului BG,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat MG arata ca, referitor la conditia prealabila prevazuta de art. 143 al. 1 C.p.p., privind existenta unor probe sau indicii temeinice referitoare la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala si fara a intra in chestiuni care vizeaza fondul cauzei, din materialul de urmarire penala ce sta la baza propunerii arestarii preventive nu rezulta probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Sub acest aspect, contrar dispozitiilor art. 149 ind. 1 al. 1 C.p.p., practic referatul este nemotivat, iar din cuprinsul acestuia rezulta ca inculpatului i se reproseaza o pretinsa fapta de instigare urmata de o participare efectiva. De asemenea, i se reproseaza inculpatului ca a instigat pe ceilalti inculpati sa rapeasca pe partile vatamate, dupa care a participat efectiv la lipsirea de libertate in mod ilegal a acestora. Fapta materiala nu se poate limita la afirmatii cu caracter general. Instigarea este definita in art. 25 C.p., iar fata de exigentele dispozitiilor art. 143 al. 1 C.p.p. era necesar sa se indice o actiune concreta, un element de fapt care sa justifice o asemenea incadrare juridica, nefiind admisibil ca descrierea faptei materiale de instigare sa se limiteze la termenul prevazut de legiutor. Era necesar ca Parchetul sa arate in concret care sunt actiunile concrete pe care inculpatul BG le-a realizat si care pot fi calificate ca fapte de instigare, pentru ca existenta unor probe sau indicii temeinice reprezinta conditia prealabila si indispensabila a luarii masurii arestarii preventive. Fara o fapta materiala care sa prezinte relevanta operanta nu se poate propune si nu se poate dispune luarea masurii arestarii preventive. De asemenea, i se reproseaza inculpatului o participare efectiva la lipsirea de libertate fara sa se arate in concret in ce a constat participarea, care sunt actiunile obiective ale inculpatului BG. Art. 189 C.p. privind infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal se refera la lipsirea de libertate fizica si nu psihica a persoanei si de aceea nu este suficient sa se retina o participare efectiva fara un element de fapt concret, iar in acelasi timp nu este suficient sa se retina aceasta activitate de conditionare printr-o modalitate coercitiva a obtinerii unei declaratii care in cazul in care ar corespunde realitatii sub nici o forma nu afecteaza libertate fizica ci eventual libertatea psihica a persoanei. Examinand aceasta conditie prin prisma materialului de la dosarul cauzei se observa ca in afara declaratiilor date de pretinsele parti vatamate nu exista nici probe nici indicii temeinice, dimpotriva din continutul trascrierilor convorbirilor inregistrate, care furnizeaza probe directe, rezulta contrariul, ca dimpotriva partile vatamate au exercitat activitati care ar putea fi calificate intr-o infractiune de santaj asupra inculpatului BG. Din trascrierea acestor convorbiri rezulta in mod expres cu titlu de exemplu invoca convorbirile transcrise si consemnate in procesul verbal aflat la fila nr. 100 in care se consemneaza "fa-i pe oameni sa-si scoata de la medicul legist, sa-i ia banii, eu intervin si cu certificatul ala sa-i ia cascavalul patronului". De asemenea din procesul verbal de la pagina nr. 99 DUP rezulta urmatoarele afirmatii: "e urat trebuia sa-i tineti pe oameni la medico-legal frumos, ai inteles? Ii leaga cu ceva! cu ce-i leaga? Pai daca ii leaga pe baieti, pe B se duce cu sechestrare la puscarie". Din cuprinsul acestor trascrieri rezulta foarte clar reaua credinta a partilor vatamate si actiunile concertate ale acestora, privind exercitarea unei activitati de santaj. Probele si indiciile temeinice trebuie sa reprezinte, in ceea ce priveste fundamentarea arestarii preventive, puntea de legatura intre fapta materiala care i se reproseaza inculpatului si persoana faptuitorului. Din materialul dosarului nu rezulta nici o legatura intre persoana inculpatului B si fapta materiala reprosata.

In ceea ce privesc temeiurile juridice ale arestarii, arata ca este fara ratiune si fara nici o justificare, nici in fapt si nici in drept, in ceea ce-l piveste pe inculpatul BG, pericolul concret pentru ordinea publica, este lipsit de ratiune. Potrivit art. 148 lit. f C.p.p. trebuie sa existe probe din care sa rezulte pericolul concret. Dimpotriva chiar din materialul de urmarire penala rezulta inexistenta unui pericol pentru ordinea publica. Pentru determinarea pericolului nu este suficient sa se tina seama de criteriul gravitatii incadrarilor juridice ci si de persoana inculpatului, ori persoana domnului BG pledeaza pentru o lipsa de pericol pentru ordinea publica. Este o persoana publica, arhicunosuta care a realizat nenumarate acte de caritate, este o persoana care s-a implicat in permanenta in comunitate, in progresul societatii, fiind astfel stupid si irational sa se retina un astfel de temei juridic.

In privinta temeiului juridic prevazut la litera e a art. 148 C.p.p., simpla afirmatie a procurorului nu este suficienta, nu a facut altceva decat sa reproduca textul, nu a indicat in ceea ce-l priveste pe B vreun element de fapt din care sa rezulte ca a exercitat presiuni asupra partilor vatamate sau ca a incercat o intelegere frauduloasa cu acestea. Pentru retinerea acestui temei trebuie sa existe in termenii legiuitorului date concrete, procurorul nu a prezentat nici in scris in continutul referatului si nici in concluziile orale din care sa rezulte ca inculpatul a facut presiuni asupra partilor vatamate sau a incercat o intelegere frauduloasa cu acestea.

Pentru aceste motive solicita respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive si depune la dosarul cauzei un set de inscrisuri .

Aparatorul inculpatului BG,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DC, depune la dosarul cauzei doua decizii ale inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la respingerea exceptiilor invocate, din urmatoarele considerente: ceea ce leaga obligativitatea P de a se aseza intr-o motivare clara, concreta, lipsita de dualism, de interpretari, pe motivele de fapt si de drept, pe care le aduce in fata unei curti, atat in lumina prerogativelor dreptului intern cat si a prerogativelor Curtii Europene, lucru pe care Parchetul nu l-a facut nici in momentul cand i s-a dat cuvantul pe exceptiile invocate, care constituie din punctul de vedere al apararii o nemotivare, cat si cu privire la pozitia pe care o are fata de asa-zisa propunere de arestare care la fel nu raspunde unei motivari in fapt si in drept pentru care o asemenea masura s-ar impune. O a doua Decizie atrage atentia asupra principiului prezumtiei de nevinovatie, care este guvernat inaintea tuturor celorlalte principii si in corelare cu principiul aflarii adevarului, de faptul ca singura chestiune pe care instanta o are in vedere la pronuntare tine de exactitatea, claritatea, lipsa oricarui dubiu pe care Parchetul o face in legatura cu propunerile de arestare preventiva, care in aceasta cauza sunt speculative si interpretari ce exced cadrului, termenului si textului de lege pentru care se solicita arestarea preventiva. Propunerea Parchetului este lipsita de claritate, exactitate si nici un argument juridic pentru incadrarea juridica a literei f si e a art. 148 C.p.p. Pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta inculpatul GB nu este concretizat, nu este materializat, nu este directionat in timp, spatiu, fata de persoane fata de societate sau alte autoritati sau institutii, astfel incat lasarea sa in libertate sa fie in concordanta cu stricta interpretare a legii. Retinerea literei e a art. 148 C.p.p. este speculativa, deciziile depuse la dosar urmand a avea valoarea concluziilor sale in completarea celor precizate anterior, urmand a depune in scris o serie de acte si documente cu privire la activitatea publica a inculpatului BG. Avand in vedere persoana inculpatului care in fata instantei declara ca isi da cuvantul de onoare si jura in fata lui Dumnezeu ca tot ceea ce a declarat este conform cu adevarul si numai cu adevarul ceea ce reprezinta un argument ferm ce trebuie avut in vedere si raportat la persoana inculpatului care este o persoana responsabila si care pentru persoana inculpatului reprezinta un argument mai presus decat orice pledoarie facuta astazi in fata instantei.

Aparatorul inc. ZCOBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat CE, solicita respingerea emiterii unui mandat de arestare preventiva pe numele inculpatului si apreciaza ca actul de sesizare prin care se face propunerea de luare a masurii arestarii preventive, este realizat in termeni generali si care nu permite instantei fata de inculpat, sa deosebeasca care ar fi indicii si probele temeinice din care sa rezulte faptul ca s-ar impune luarea masurii arestarii preventive, raportat la dispozitiile art. 148 lit. e, f C.p.p. In tot cuprinsul referatului fata de inculpatul Z se face o singura referire, in sensul ca ar fi participat alaturi de alte persoane la actiunea de rapire a lui SC si MS. Totodata precizeaza ca nu se poate lua masura arestarii preventive doar pe baza unor simple afirmatii. Cu privire la incidenta prevederilor art. 148 lit. f C.p.p. nu se poate retine in sracina inculpatului ca ar fi tras cu arma de foc, ca ar fi condus vreun autoturism sau ca ari fi savarsit acte de violenta asupra vreuneia din partile vatamate. In ceea ce priveste incidenta prevederilor art. 148 lit. e C.p.p. ne aflam in prezenta unei copieri a textului de lege, care vizeaza in speta numele altui inculpat si nicidecum al inculpatului Z. Luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul Z ar reprezenta un exemplu negativ in ceea ce priveste activitatea institutiilor statului raportat la libertatile si drepturile cetatenesti.

Aparatorul inc. ZCOBaroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat SDV solicita respingerea emiterii unui mandat de arestare preventiva pe numele inculpatului, intrucat la dosarul cauzei nu exista probe palpabile din care sa rezulte ca inculpatul ar fi rapit sau sechestrat vreo persoana, singura proba care ar sustine acest aspect fiind doar declaratia invinuitului SCD, cel pe care l-a urmarit, cel care avea cheia, cel care a furat masina si care sustine ca a fost lovit, sechestrat de catre inculpat, in ciuda faptului ca dupa vizionarea CD-ului se va observa ca cei doi infractori nu prezinta nici o vanataie, nici o zgarietura. Din declaratiile celorlalti reiese clar ca Z nu le-a aplicat nici o corectie, bataie, in acel bar. Daca se pune problema unei lipsiri de libertate in mod ilegal, trebuie sa se aiba in vedere ca in acel bar erau un numar de 40 de peroane, astfel ca ar insemna ca toate acele persoane sa se afle astazi in boxa acuzatilor. Apreciaza ca nu se impune arestarea preventiva a inculpatului, avand in vedere ca acesta o persoana cunoscuta, este un familist convins, este casatorit, are doi copii si ocupa o functie de conducere la o societate de protectie si paza si cunoaste foarte bine legea si ce fapte intra sub incidenta legii penale, astfel incat sa se fereasca de savarsirea unor astfel de fapte . La dosar nu exista probe ca ar fi incercat sa ia legatura cu cei trei infractori ulterior incidentului din 26.01.2009. Inculpatul sufera de afectiuni neurologice, depunand in acest sens la dosarul cauzei doua inscrisuri care dovedesc ca acesta are nevoie de asistenta medicala permanenta, putand suferi in orice moment o hemoragie cerebrala. Invedereaza ca fata de inculpat, daca s-ar impune luarea unei masuri preventive, mai indicata ar fi masura obligarii de a nu parasi localitatea.

Aparatorul inc. DSF,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat BA solicita respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, avand in vedere ca aceasta este o compunere. De asemenea, solicita a se avea in vedere circumstantele personale ale inculpatului, faptul ca are doi copii minori, este singurul intretinator al familiei.

Aparatorul inc. DN,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat DG solicita respingerea propunerii Parchetului, avand in vedere ca referatul Parchetului nu indeplineste conditiile prevazute de lege, nu are motivarea necesara ceruta de legiuitor. Probele din dosar sunt facute contrar art. 63 C.p.p., potrivit caruia probele se intocmesc si se analizeaza in ansamblul lor, asa cum rezulta din referatul Parchetului s-au avut in vedere numai probe in defavoarea inculpatului si in favoarea Parchetului, pentru a se face o propunere de arestare preventiva a inculpatului, in sensul ca s-a omis a se lua in calcul si acele probe care sunt contrazise de alte acte care se regasesc la dosarul cauzei, respectiv: declaratia lui M SData in data de 20.02.2009, in care arata ca a fost dus la barul din Pipera si dupa aproximativ 10 minute au venit alti bodyguarzi care l-au adus pe D si pe T, descrie fapta in data 26.01.2009, in jurul orei 20,00, dar nu spune ca a fost rapit de A si ca acesta ar fi adus autoturismul domnului BG, aspecte care sunt retinute in referatul Parchetului cu propunere de arestare preventiva; aceasta declaratie este contrazisa de declaratia lui SC data la 20.02.2009, in care acesta precizeaza ca, atunci cand a ajuns la bar au fost gasiti acolo Tl si F, deci F zice ca l-a gasit acolo pe D, iar D zice ca l-a gasit acolo pe F, dar cu toate acestea SCD. Nu il indica pe inculpatul DN nici macar la recunoasterea dupa plansele foto, ca fiind unul dintre participantii la incident; declaratia lui N Tl este nedatata, acesta spunand ca atunci cand a ajuns la barul din Pipera l-a gasit acolo pe prietenul sau F dupa care a fost adus si SD, contrazicand celelete doua declaratii si astfel ansamblul intregului material probator nu prezinta indiciile necesare pentru a se putea emite un mandat de arestare preventiva, fapta fiind decrisa in data de 26.01.2009, ora 21,30. In continuare arata ca Parchetul a omis sa faca aprecierea si asupra declaratiei lui NT din 02.02.2009 la Sectia 4 Politie, in care relateaza aspectele accidentului in care a fost implicat autoturismul Mercedes cu care se deplasa si ca lovirea masinii se datoreaza unei altercatii cu niste persoane necunoscute, cu un autoturism Jeep, ca vatamarile le-a suferit in urma acestui episod, ca nu doreste sa merga la IML si nu doreste sa depuna plangere, fila nr. 87 vol. 1. De asemenea martorul SA in declaratia data tot in data de 02.02.2009, la sectia 4 Politie, cel care a condus autoturismul, povesteste ca dat o suma de 5000 euro imprumut si in schimbul acestei sume a primit drept garantie autoturismul si povesteste ca in noaptea de 26/27.01.2009, orele 23,00-24,00, s-a ciocnit cu un autoturism marca Jeep, autoturismul Mercedes a fost avariat in partea stanga si ulterior in urma unei alte ciocniri a pierdut controlul directiei si a intrat intr-un stalp, nu a facut reclamatie, nu a fost batut de acele persoane si nu a suferit leziuni, existand la dosarul cauzei chitanta de imprumut a sumei de 5000 euro. De asemenea solicita instantei a se avea in vedere interceptarile convorbirilor telefonice purtate intre IA si I P, care vin sa doboare in totalitate declaratiile partilor vatamate insa ca nu au furat acel autoturism si ca au fost obligate de catre inculpatul BG sa declare acest lucru in mod abuziv si sub presiune fizica si psihica, din convorbiri rezultand ca se punea la cale un santaj care sa scoata o suma mare de bani, cel vizat fiind inculpatul BG. Mai arata ca inculpatul D a fost adus in fata organelor de cercetare penala cu mandat de aducere in care se prevede ora 06,30, acesta continand si semnatura inculpatului, cu toate acestea Parchetul a emis ordonanta de retinere la ora 16,30, in conditiile in care la ora 08,50 s-a depus delegatie de catre aparatorul ales, s-a adus la cunostinta invinuirea, sus-numitul a fost audiat in calitate de invinuit si inculpat in care arata ca in acel moment doreste sa nu declare nimic, iar la ora 12,00 inculpatul da o declaratie completa, care se coroboreaza cu tot materialul aflat la dosar, inclusiv cu plansele foto ale camerelor de supraveghere din locurile publice. La ora 17,45 s-a dorit sa se aduca la cunostinta motivele retinerii, insa datorita faptului ca ordonanta de retinere s-a emis la ora 16,30, s-a refuzat a se semna procesul-verbal de aducere la cunostinta a motivelor retinerii, intrucat potrivit prevederilor legale, ordonanta de retinere trebuia sa fie emisa cu ora 06,30, cea la care a fost semnat mandatul de aducere, din acel moment el nemaiavand libertatea de miscare. Solicita instantei sa se aiba in vedere ca la dosarul cauzei mai exista un proces verbal in care se consemneaza ora 07,15 si se arata ca la domiciliul inculpatului s-au prezentat organele de politie si i-au adus la cunostinta mandatul de aducere. Solicita a se constata ca ordonanta de retinere ar expira la ora 06,30 si nu la ora 16,30. Arata ca in dosar se face referire in principal la doua persoane si anume BG pentru ca este o persoana publica si A pentru ca are antecedente penale. Pericolul social pentru ordinea publica, astfel cum este prevazut de art. 148 lit. f teza a II-a C.p.p. nu este dovedit in dosar, iar dintre temeiurile care s-au avut in vedere la luarea masurii arestarii preventive a fost scoasa recidiva, motiv pentru care considera ca nu se poate lua in calcul trecutul infractional al inculpatului. Considera ca din actele dosarului nu rezulta nici un temei pentru retinerea dispozitiilor art. 148 lit. e C.p.p., din contra, rezulta ca partile vatamate au fost cele care au incercat sa i-a legatura cu inculpatii. in concluzie solicita respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat si daca se considera necesar, luarea unei alte masuri preventive fata de faptul ca masura arestarii preventive este o masura de exceptie, se ia in cazuri exceptionale.

Aparatorul inc. BD,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat BGC, achieseaza la concluziile aparatorilor celorlalti inculpati. Arata ca inculpatul BD nu a facut nici o fapta de natura penala, nu a facut nici o actiune privind savarsirea faptei de lipsire de libertate in mod ilegal, astfel cum rezulta din tot materialul probatoriu administrat in cauza precum si din declaratiile inculpatilor date in sedinta din camera de consiliu . Apreciaza ca in cazul in care nu se retine ca inculpatul a savarsit infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal ce circa trei ore, ramane cea de a doua varianta cea referitoare la faptul ca inculpatul ar fi luat legatura cu I A, insa nu exista legatura de cauzalitate intre cele doua.

In concluzie solicita respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat ca fiind nefondata si netemeinica si daca se considera necesar, luarea unei alte masuri preventive, respectiva masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara.

Aparatorul inc. GMP,Baroul Bucuresti" title="Cabinet de avocat, Baroul Bucuresti"> avocat MM arata ca in privinta faptului ca inculpatul se afla in bar, prezenta acestuia era necesara acolo, intrucat era administratorul barului respectiv. In ceea ce priveste savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, arata ca din declaratiile martorilor, declaratiile inculpatilor si ale partilor vatamate nu rezulta ca inculpatul ar fi savarsit infractiunea de lispire de libertate in mod ilegal, doar in doua declaratii se mentioneaza ca ar fi lovit, insa este o diferenta intre infractiunea de lovire si cea de lipsire de libertate in mod ilegal, declaratii care sunt si contradictorii.

In concluzie solicita respingerea propunerii de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, nu exista indicii temeinice ca inculpatul ar fi savarsit vreo infractiune, nu exista probe ca acesta ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publica, nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 148 lit. e C.p.p.

Inculpatul BG avand cuvantul, arata ca nu reprezinta un pericol concret pentru ordinea publica, nu a facut nici o intelegere cu infractorii, este o persoana publica, fiind presedinte de partid, presedintele clubului Steaua. De asemenea mai arata ca, intr-un sondaj de opinie facut de 4 institutii si denumit "10 pentru Romania" a iesit pe locul doi ca om de afaceri si ca om politic. Invedereaza infractorii fac parte din banda Gemenilor, de care a auzit de la televizor si nu a facut presiuni asupra acestora. Arata tot dosarul este o inscenare, in Romania se aude ca politistii fac intelegeri cu infractorii, iar procurorii nu prea cunosc legea si fac si ei la randul lor intelegeri cu infractorii, acest dosar rezultand numai in urma unei intelegeri cu infractorii, care sunt unii periculosi. Solicita a se avea in vedere ca persoana sa nu reprezinta un pericol pentru ordinea publica avand in vedere actele de caritate pe care le-a facut. Arata ca are incredere in judecatori si pentru el ar fi cea mai mare dezamagire daca s-ar admite masura arestarii preventive, intrucat singura sa incredere este in justitie, in judecatori.

Inculpatul ZCO avand cuvantul, arata ca daca ar fi fost chemat ar fi venit la audieri, nu s-a sustras niciodata cercetarii penale. De asemenea, solicita a se avea in vedere ca prezinta un pericol pentru ordinea publica, este casatorit, are doi copiii minori.

Inculpatul DSF arata ca are doi copii minori, nu are antecedente penale, nu a atins partea vatamata, aceasta oprindu-se singura, nu a pus mana pe ea.

Inculpatul DN arata ca este de acord cu concluziile aparatorului sau.

Inculpatul BD arata ca are 4 copii, doi nepoti, procurorul il acuza pe nedrept si este nevinovat.

Inculpatul GMP arata ca este nevinovat, nu are antecedente penale si nu prezinta un pericol pentru ordinea publica.

I N S T A N TA

Deliberand asupra propunerii de arestare preventiva de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea nr. 287/P/2009/02.04.2009 inregistrata sub nr. 8716/299/2009, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a solicitat emiterea mandatului de arestare preventiva privind pe inculpatii:

BG, fata de care, prin ordonanta din 02.04.2009, emisa de D.G.P.M.B. - S.I.C. a fost dispusa masura retinerii de 24 de ore, de la data de 02.04.2009 ora 1300, pana la data de 03.04.2009 ora 1300; cercetat pentru savarsirea a trei infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art.189 alin.2 C.p. toate cu aplic. art. 33 lit. C.p., constand in aceea ca: in data de 26/27.01.2009, a instigat initial pe ceilalti inculpati, respectiv ZCO, DSF, BD si GMP sa procedeze la rapirea partilor vatamate NT, SD si M SDin Bucuresti si sa-i duca in cartierul Pipera din Voluntari, dupa care a participat in mod efectiv la lipsirea acestora de libertate in imobilul situat in orasul Voluntari, imprejurari in care le-a supus pe acestea unor suferinte fizice si psihice si a conditionat eliberarea celor trei parti vatamate de scrierea de catre acestia a unor declaratii prin care sa arate ca nu au fost supuse unor suferinte si ca au sustras un autoturism.

ZCO, fata de care prin ordonanta din 02.04.2009, emisa de D.G.P.M.B. - S.I.C. a fost dispusa masura retinerii pe o perioada de 24 ore de la data de 14.01.2009, ora 18,40 pana la data de 15.01.2009, ora 18,40, cercetat pentru savarsirea a trei infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art.189 alin.2 C.p. toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p, constand in aceea ca: in data de 26/27.01.2009, a participat initial la rapirea partii vatamate SCD din Bucuresti si la ducerea acestuia in cartierul Pipera din Voluntari, dupa care a participat in mod efectiv la lipsirea de libertate a partilor vatamate, respectiv N T, SCD si M s in imobilul situat in orasul Voluntari, imprejurari in care le-a supus pe acestea unor suferinte fizice si psihice;

DSF, fata de care prin ordonanta din 02.04.2009, emisa de D.G.P.M.B. - S.I.C. a fost dispusa masura retinerii pe o perioada de 24 ore de la data de 24 de ore, de la data de 02.04.2009 ora 1625, pana la data de 03.04.2009 ora 1625, cercetat pentru savarsirea a trei infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 189 alin. 2 C.p. si a infractiunii de uz de arma neletala din categoria celor supuse autorizarii, fara drept, prevazuta de art.1362 din Legea nr.295/2004, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.p, constand in aceea ca: in data de 26/27.01.2009, a participat initial la rapirea din Bucuresti a partii vatamate NT - pe care l-a impuscat in piciorul drept cu o arma de foc neletala si l-a lovit in mod repetat in cap cu pistolul - si la ducerea acestuia in cartierul Pipera din Voluntari, dupa care a participat in mod efectiv la lipsirea de libertate a partilor vatamate N T, SCD si M s in imobilul situat in orasul Voluntari, , imprejurari in care le-a supus pe acestea unor suferinte fizice si

Pronuntata de: JUDECATORIA SECTORUL 1 BUCURESTI, Dosar nr. 8716/299/2009

Citeşte mai multe despre:

Consultă un avocat online

Formular contact online.

MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Ştiri Juridice

Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...

Tabloul Avocatilor din Romania

Tabloul Avocatilor din Republica Moldova

Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania

Tabloul Expertilor Judiciari din Romania

Tabloul Mediatorilor din Romania

Tabloul Notarilor Publici din Romania

Tabloul Psihologilor din Romania

Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania

Arhiva Stirilor juridice din anul 2007

Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964