din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1681 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatia Domeniul Agricol » Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti

Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti

  Publicat: 12 Apr 2009       20196 citiri        Secţiunea: Legislatia Domeniul Agricol  


Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 02/07/2008

Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara ca substanta sa sa scada.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

j) concentratia alcoolica minima este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.
3. Vinarsul este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.:
a) distilarea se face in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust specifice vinului respectiv;
b) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 125 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
c) avand un continut maxim in alcool metilic de 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) folosirea la fabricarea vinarsului a produselor indulcitoare, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisa;
e) folosirea la fabricarea vinarsului a zaharului caramelizat, asa cum a fost definit in art. 2 pct. 3, este permisa numai in scopul de a adapta culoarea;
f) folosirea la fabricarea vinarsului a preparatelor aromatizante, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 5, este permisa numai in scopul de a imbunatati calitatile de gust, culoare si miros; se pot folosi numai extracte naturale obtinute din fructe si plante;
g) folosirea la fabricarea vinarsului a substantelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a altor distilate de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 4, 7, 11 si 12, nu este permisa;
h) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
i) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) in functie de durata de invechire, este admisa indicarea pe eticheta a perioadei de invechire, dupa cum urmeaza:
- V "vinars", obtinut din distilate invechite minimum un an;
- VS "vinars superior", obtinut din distilate invechite minimum 3 ani;
- VSOP "Very Superior Old Pale", obtinut din distilate invechite minimum 5 ani;
- XO "Extra Old", obtinut din distilate invechite minimum 7 ani.
4. Rachiul de fructe este o bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica si distilarea unui fruct carnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, asa cum a fost definit in art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, in prezenta sau in lipsa samburilor:
a) fermentarea fructelor se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de zona in care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea se face in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol., astfel incat produsul distilarii sa aiba o aroma si un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeasi tarie alcoolica este autorizata;
c) avand un continut in substante volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
d) avand un continut in acid cianhidric, in cazul rachiului obtinut din fructe cu samburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) avand un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduse (Prunus domestica L. subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumarii (Prunus domestica L.), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L.), cu exceptia perelor Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), zmeura (Rubus idaeus L.), mure (Rubus fruticosus auct. aggr.), caise (Prunus armeniaca L.) si piersici [Prunus persica (L.) Batsch], continutul de alcool metilic este de maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; in cazul urmatoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacaze rosii (Ribes rubrum L.), coacaze negre (Ribes nigrum L.), scoruse (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) si boabe de ienupar (Juniperus communis L. si/sau Juniperus oxicedrus L.), continutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea rachiului a produselor indulcitoare, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisa;
g) folosirea la fabricarea rachiului a substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante, colorantilor, alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisa;
h) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
i) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs in exclusivitate din pere din soiul Williams;
k) cand se obtine dintr-un amestec de doua sau mai multe varietati de fructe in proportii stabilite (de exemplu, 70% mere si 30% pere), produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecarei specii, in ordinea descrescatoare a cantitatilor de fructe folosite; cand se obtine dintr-un amestec de doua sau mai multe varietati de fructe in proportii variabile, se va numi "rachiu de fructe";
l) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.
5. Rachiul de tescovina de struguri este bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta din tescovina de struguri fermentata si distilata, fie direct prin vapori de apa, fie dupa un adaos de apa, la care se poate adauga drojdie de vin intr-o proportie determinata:
a) fermentarea se realizeaza in cazi din lemn sau in cuve de fermentare ori in vase din inox, in functie de tehnologia specifica aplicata;
b) distilarea tescovinei sau a lichidului fermentat extras din tescovina se efectueaza in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol.; se permite redistilarea pana la aceeasi concentratie alcoolica;
c) cantitatea de drojdie de vin care poate fi adaugata tescovinei de struguri este de cel mult 25 kg drojdie la 100 kg tescovina de struguri utilizata; cantitatea de alcool obtinuta din drojdia de vin nu trebuie sa depaseasca 35% din cantitatea totala de alcool din produsul finit;
d) avand un continut in substante volatile de minimum 140 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol. si un continut maxim in alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) folosirea la fabricarea rachiului de tescovina a produselor indulcitoare, a zaharului caramelizat, substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante si colorantilor, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 si 7, nu este permisa;
f) folosirea la fabricarea rachiului de tescovina a alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 11 si 12, nu este permisa;
g) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
h) concentratia alcoolica minima este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;
i) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.
6. Rachiul de drojdie este bautura alcoolica traditionala romaneasca obtinuta prin distilarea drojdiei de vin pana la o concentratie de maximum 86% vol.:
a) distilarea se efectueaza in prezenta drojdiei de vin in cazane din cupru cu ardere directa sau in instalatii de distilare, la o concentratie alcoolica de maximum 86% vol.; se permite redistilarea pana la aceeasi concentratie alcoolica;
b) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor indulcitoare, a zaharului caramelizat, substantelor aromatizante, preparatelor aromatizante si colorantilor, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 si 7, nu este permisa;
c) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului etilic de origine agricola sau a distilatului de origine agricola, asa cum au fost definite in art. 2 pct. 11 si 12, nu este permisa;
d) combinarea (cupajarea), asa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisa;
e) concentratia alcoolica minima este de 38% vol. la comercializarea pentru consum;
f) depozitarea, pastrarea si invechirea produsului se realizeaza in vase din lemn, inox sau din sticla.

Art. 4
(1) La fabricarea bauturilor definite in prezentele norme, adaugarea apei, eventual a apei distilate sau demineralizate, este permisa fara modificarea naturii bauturii si cu respectarea reglementarilor in vigoare.




Afişează Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Ştiri Juridice