Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Legea nr. 36/1995 (Actualizata 2008), notarilor publici si a activitatii notariale

Legea nr. 36/1995 (Actualizata 2008), notarilor publici si a activitatii notariale

Publicat: 15 May 2009 118683 citiri Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute

Legea nr. 36/1995 (Actualizata 2008), notarilor publici si a activitatii notariale

Actualizata prin urmatoarele acte normative:
- O.U.G. nr. 85/1997
- Legea nr. 267/2003
- O.U.G. nr. 25/2005
- O.U.G. nr. 190/2005
- O.U.G. nr. 125/2007 publicata in MOF nr. 760 din 09/11/2007
- O.U.G. nr. 166/2008 publicata in MOF nr. 789 din 25/11/2008.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

1. Obiect alcatuit dintr-o placa de cauciuc, metal, lemn etc., de regula fixata pe un suport, avand gravata o emblema, o inscriptie, un semn distinctive, care se aplica pe inscrisuri oficiale, conferindu-le autenticitate.

Persoana care are pentru pastrare si conservare bunuri mobile,

Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.

Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Persoana care are pentru pastrare si conservare bunuri mobile,

Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,

Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Persoana care primeste un legat.

Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este organul de stat caruia ii revin, conform legii, atribute privitoare la stabilirea

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.

Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act juridic unilateral si solemn, constand intr-o declaratie expresa in fata Notariatului de Stat, prin care un mostenitor,

(Sub beneficiu de inventar) Mod de acceptare a succesiunii prin care mostenitorul poate impiedica confuziunea patrimoniului sau cu patrimoniul defunctului, nemaifiind obligat la plata datoriilor mostenirii decat pana la concurenta valorii bunurilor succesorale

1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Art. 67. - In cazul in care notarul public respinge cererea de autentificare, incheierea va cuprinde mentiunile de la art. 51 alin. 1.

Daca se face plangere impotriva incheierii de respingere si judecatoria o admite, notarul public va da incheierea de autentificare a actului, conform hotararii judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila, si va mentiona ca actul produce efecte de la inregistrarea cererii de autentificare.

SECTIUNEA III
Procedura succesorala

Art. 68. - Procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile.

In cazul decesului unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu in tara, procedura succesorala se poate indeplini de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut bunurile cele mai importante ca valoare .

Notarul public sesizat are obligatia de a verifica in prealabil competenta teritoriala, iar daca constata ca succesiunea este in competenta altui birou notarial, se desesizeaza, fara sa mai citeze partile, trimitand cauza notarului public competent.

In cazul in care intr-o circumscriptie teritoriala sunt mai multe birouri de notari publici, competenta de indeplinire a procedurii succesorale apartine primului birou sesizat. Notarul public va verifica daca procedura succesorala nu s-a deschis la un alt birou de notar public din aceeasi circumscriptie, cercetand, in acest scop, registrul de evidenta a succesiunilor, potrivit regulamentului.

Art. 69. - In cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi mentionate datele de stare civila ale defunctului, numele, prenumele si domiciliul mostenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu mentionarea valorii acestora, precum si a pasivului succesoral.

Cererea va fi inscrisa in registrul succesoral al notarului public.

Art. 70. - In cazurile prevazute de lege sau la cererea celor interesati, notarul public, personal sau printr-un delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale. Daca nu exista cerere anterioara pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri.

Inventarierea notariala se va putea face numai cu acordul persoanei in posesia careia se afla bunurile defunctului. In caz de refuz, se va incheia un proces-verbal, semnat de cei prezenti.

Art. 71. - Procesul-verbal de inventariere va cuprinde enumerarea, descrierea si evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau in posesia defunctului la data decesului.

Bunurile a caror proprietate este contestata se vor mentiona separat.

In inventar se cuprind mentiuni privind pasivul succesoral.

Bunurile defunctului care se gasesc in posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se afla si a motivului pentru care se gasesc acolo.

In cazul in care, cu ocazia inventarierii, se va gasi testament lasat de defunct, va fi vizat spre neschimbare si va fi depus in depozit la biroul notarului public.

Inventarul se semneaza de cel care l-a intocmit, de succesibilii aflati la locul inventarului, iar in lipsa acestora sau a refuzului lor de a semna, inventarul va fi semnat de martorii prezenti.

Art. 72. - Daca exista pericol de instrainare, pierdere, inlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul public va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode.

In cazul in care conservarea bunurilor succesorale necesita anumite cheltuieli, acestea vor fi facute, cu incuviintarea notarului public, de custodele prevazut la alin. 1 sau, in lipsa custodelui, de un curator special, numit de notar pentru administrarea bunurilor.

Bunurile date in custodie sau in administrare se predau pe baza de proces-verbal semnat de notar si de custode sau curator. Daca predarea are loc o data cu inventarierea, se va mentiona in procesul-verbal de inventariere, un exemplar al procesului-verbal predandu-se custodelui sau curatorului.

Custodele sau curatorul este obligat sa restituie bunurile si sa depuna conturile la biroul notarului public la finalizarea procedurii succesorale sau atunci cand notarul considera necesar.

Art. 73. - Daca in timpul efectuarii inventarului se vor gasi sume de bani, hartii de valoare, cecuri sau alte valori, se vor depune in depozitul notarial sau la o institutie specializata, facandu-se mentiune despre aceasta si in procesul-verbal de inventariere.

Din sumele de bani gasite la inventariere se vor lasa mostenitorilor sau celor care locuiau cu defunctul si gospodareau impreuna cu acesta sumele necesare pentru:

a) intretinerea persoanelor ce era in sarcina celui decedat, pentru maximum 6 luni;

b) plata sumelor datorate in baza contractelor de munca sau plata asigurarilor sociale;

c) acoperirea cheltuielilor pentru pastrarea si administrarea averii succesorale.

In succesiunea in care exista indicii ca urmeaza a fi declarata vacanta, notarul public va putea incredinta administrarea provizorie a bunurilor succesorale unui curator desemnat, cu incunostintarea autoritatii administrativ-teritoriale.

Art. 74. - Masurile de conservare luate de notarul public se vor comunica mostenitorilor legali, legatarilor si, dupa caz, executorilor testamentari, dovada comunicarii anexandu-se la dosar.

Completarea sau modificarea masurilor de mai sus poate fi dispusa de notar pana la incheierea finala a procedurii succesorale. Efectele masurilor de conservare inceteaza la data finalizarii procedurii succesorale.

Oricine se considera vatamat prin inventarul intocmit sau prin masurile de conservare luate de notarul public poate face plangere la judecatorie.

Art. 75. - Dupa ce constata ca este legal sesizat, notarul public inregistreaza cauza si dispune citarea celor care au vocatie la mostenire, iar daca exista testament, citeaza si pe legatari si executorul testamentar instituit.

Daca printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citeaza, in lipsa de mostenitori rezervatari, numai legatarul; daca testamentul este olograf sau mistic, se citeaza si mostenitorii legali. In ambele cazuri se va cita si executorul testamentar, daca a fost desemnat prin testament.

In succesiunea ce urmeaza a fi declarata vacanta, notarul public citeaza autoritatea administratiei publice competenta a prelua bunurile.

In cazul mostenitorului incapabil, se citeaza reprezentantul sau legal si autoritatea tutelara.

Art. 76. - In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, intinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale.

In cazul existentei unui testament gasit la inventar sau prezentat de partea interesata, notarul public procedeaza la deschiderea lui. Daca testamentul este olograf sau mistic se constata starea lui materiala si se intocmeste un proces-verbal.

Pe baza de declaratie sau probe administrate in cauza se va stabili daca succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal.

Declaratiile de renuntare la succesiune si cele de acceptare sub beneficiu de inventar se inscriu intr-un registru special.

Art. 77. - Calitatea de mostenitor si numarul acestora se stabilesc prin acte de stare civila si cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorala se dovedesc prin inscrisuri sau orice alte mijloace de proba admise de lege.

In succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii si ale sotului supravietuitor, cotele de contributie ale acestora la dobandirea bunurilor se stabilesc prin acordul mostenitorilor.

Art. 78. - Procedura succesorala se poate suspenda in urmatoarele cazuri:

a) au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii si, desi au fost legal citati, succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesorala, fara a cere eliberarea certificatului de mostenitor si exista dovada ca cel putin unul dintre ei a acceptat mostenirea;

b) succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor care li se cuvin;

c) mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s-au adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor.

In incheierea de suspendare se consemneaza elementele care au rezultat din dezbateri, pana la momentul suspendarii, cu privire la identitatea celor prezenti, optiunea succesorala a acestora si compunerea masei succesorale.