Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Decizii ale Curtii Constitutionale » Decizia nr. 599/2009, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

Decizia nr. 599/2009, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

  Publicat: 19 May 2009       15280 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Decizia nr. 599/2009, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 329 din 18/05/2009

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitatea de portofoliu consta in a investi toate sau o parte din activele intreprinderii intr-un portofoliu de titluri,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Ion Predescu - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader - judecator
Augustin Zegrean - judecator
Carmen Catalina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, exceptie ridicata de Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi in Dosarul nr. 8.788/99/2008 al Tribunalului Iasi - Sectia civila, litigii de munca .

La apelul nominal raspund, pentru autorul exceptiei, avocatii V.V. Secrieriu si Roxana Ruja, cu delegatie la dosar. Totodata, raspunde, personal, partea Carol Stanciu.

Cauza este in stare de judecata .

Aparatorii autorului exceptiei, V.V. Secrieriu si Roxana Ruja, solicita admiterea acesteia, reiterand motivele cuprinse in notele scrise pe care le-au depus la dosar si pe care Curtea le-a avut in vedere la solutionarea cauzei.

Partea Carol Stanciu solicita respingerea exceptiei pentru motivele cuprinse in concluziile scrise aflate la dosarul cauzei. De asemenea, face referire la Decizia nr. 654/2007, prin care Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Medicale, retinand ca textul criticat nu instituie privilegii sau discriminari.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. In acest sens, arata ca personalul didactic universitar, a carui activitate profesionala se desfasoara pe baza unui contract individual de munca, se afla intr-o situatie diferita de cea a altor categorii socioprofesionale, de exemplu cele care exercita anumite atributii legate de o functie publica sau titlu stiintific, cum este cazul parlamentarilor, respectiv academicienilor, astfel incat sub acest aspect nu poate fi retinuta incalcarea principiului constitutional al egalitatii in drepturi .

C U R T E A,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 14 ianuarie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 8.788/99/2008, Tribunalul Iasi - Sectia civila, litigii de munca a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Exceptia a fost ridicata de Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi intr-un litigiu de munca avand ca obiect contestatia formulata impotriva deciziei de pensionare a partii Carol Stanciu.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca textul de lege criticat reglementeaza, in mod obligatoriu, o prima prelungire in activitate pana la varsta de 70 de ani a profesorilor universitari academicieni, spre deosebire de profesorii universitari care nu sunt academicieni si care trebuie sa solicite senatului universitar mentinerea in activitate, incepand cu varsta de 65 de ani. Prin urmare, considera ca statutul de academician confera un avantaj, sub acest aspect, membrilor academiilor stiintifice. Totodata, sustine ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 53 din Constitutie, in sensul ca restrange exercitiul unor drepturi si libertati ale angajatorului, care, fara a mai putea analiza "prestigiul profesional" al persoanei pensionate, fara a mai putea cuantifica "competenta deosebita" si devotamentul salariatului fata de institutia in care isi desfasoara activitatea, are impus un criteriu de prelungire care nu satisface criteriile legale de mentinere in activitate . De asemenea, invoca si incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 124 alin. (2) privind caracterul unitar, impartial si egal al justitiei.

Tribunalul Iasi - Sectia civila, litigii de munca considera ca prevederile de lege nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 si ale art. 124 alin. (2), deoarece acestea reglementeaza unele drepturi ale membrilor Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, avandu-se in vedere calitatea pe care acestia au dobandit-o.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 sunt constitutionale. In acest sens, arata ca principiul egalitatii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel incat situatia juridica a anumitor categorii de persoane justifica aplicarea unui regim juridic diferit. Arata ca limitarea exercitarii profesiei de cadru didactic universitar pana la implinirea unei anumite varste si mentinerea in activitate peste aceasta varsta, cu acordul institutiei, este justificata prin natura specifica a domeniului de activitate, respectiv invatamantul.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997. Alin. (3) al art. 129 a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 481/2006 pentru completarea art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.025 din 22 decembrie 2006.

Textul de lege criticat are urmatorul continut: "(3) Profesorii universitari, membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, infiintate prin lege, pot ramane in activitate ca titulari, ceea ce inseamna cu norma intreaga in invatamant, pana la varsta de 70 de ani. Peste aceasta varsta pot fi mentinuti in activitate numai cu acordul institutiei in care lucreaza, prin prelungiri anuale."

Autorul exceptiei invoca incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi, ale art. 53 referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 124 alin. (2) privind infaptuirea justitiei. Totodata, considera ca textul de lege criticat contravine si dispozitiilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminarii.

Examinand exceptia, Curtea retine ca textul de lege criticat reglementeaza o prelungire ope legis a raporturilor de munca cu angajatorul, pentru profesorii universitari membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, infiintate prin lege, pana la varsta de 70 de ani. Peste aceasta varsta urmeaza a fi mentinuti in activitate, la cerere, numai cu acordul institutiei de invatamant superior in care lucreaza, prin prelungiri anuale.

Curtea constata ca prin Decizia nr. 444 din 26 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, a analizat constitutionalitatea prevederilor art. 129 alin. (1) si (2) din Legea nr. 128/1997 raportate la dispozitiile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala, in ceea ce priveste criteriul varstei pentru mentinerea in activitate a profesorilor universitari si a conferentiarilor universitari cu titlu stiintific de doctor. Astfel, Curtea a retinut ca varsta nu se regaseste printre criteriile discriminatorii, prin care se incalca egalitatea intre cetateni, enumerate in dispozitiile art. 4 alin. (2) din Constitutie, aceasta avand in speta doar natura unei conditii legale pentru exercitarea unei profesii, aplicabila, in mod egal, tuturor persoanelor aflate in situatii identice, respectiv acelora care se incadreaza in ipoteza prevazuta de norma juridica.

Analizand motivele de neconstitutionalitate invocate in prezenta cauza, Curtea constata insa ca normele legale criticate opereaza o distinctie intre profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlu stiintific de doctor, pe de o parte, si profesorii universitari, membri ai Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice, infiintate prin lege, pe de alta parte, in ceea ce priveste mentinerea in functia didactica drept titulari. Astfel, acestia din urma beneficiaza de o prelungire de drept a raporturilor de munca cu angajatorul pana la varsta de 70 de ani, in vreme ce profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlu stiintific de doctor pot fi mentinuti ca titulari in functia didactica, pentru aceeasi limita de varsta, numai la cerere si cu acordul consiliului facultatii si aprobarea anuala a senatului universitar.

In aceste conditii, Curtea constata ca textul de lege criticat aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentala, referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor.

In acest sens, Curtea retine ceea ce a stabilit in mod constant in jurisprudenta sa, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Marckx impotriva Belgiei, 1979), respectiv faptul ca "violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite". In cauza, instituirea unui tratament juridic distinct intre profesorii universitari, indiferent de titlul unora dintre ei, nu are o justificare obiectiva si rezonabila. Atat membrii Academiei Romane sau ai academiilor de stiinte organizate pe domenii stiintifice infiintate prin lege, cat si profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlu stiintific de doctor se afla in aceeasi situatie juridica in privinta activitatii lor didactice.

Chiar si sub aspectul mentinerii in activitate a profesorilor universitari peste varsta de 65 de ani, potrivit art. 129 alin. (2) din lege, statutul lor juridic trebuie sa fie acelasi, in caz contrar fiind incalcate dispozitiile constitutionale privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, ambele categorii avand statutul juridic de cadre didactice universitare.

Curtea constata ca, desi instituirea unor conditii pentru mentinerea in activitate reprezinta optiunea legiuitorului, astfel de conditii nu pot fi impuse cu scopul de a discrimina persoane aflate in aceeasi situatie juridica, fara a exista vreo justificare rationala si obiectiva.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA





Afişează Decizia nr. 599/2009, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Decizia nr. 599/2009, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
Articole Juridice

Profesionistii, indiferent de statutul lor juridic sunt supusi regulilor de drept civil
Sursa: Avocat Lacatus Igor

Cele mai importante 7 modificari aduse de O.U.G. nr. 82/2017
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Repausul saptamanal al lucratorilor nu trebuie acordat in mod necesar in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

RIL. Recursul – calea de atac in materia contenciosului administrativ
Pronuntaţă de: ICCJ

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Ştiri Juridice

Plata drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea personalului din institutii publice, devenite executorii in perioada 1 i
06 Dec 2017 | 375

Proiecte de legi si Ordonante adoptate de Guvern in sedinta din data de 29 noimebrie 2017
30 Nov 2017 | 360