Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Barb impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Barb impotriva Romaniei

  Publicat: 22 May 2009       7841 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Barb impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 304 din 08/05/2009

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consta in atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al RomÔniei este publicaţia oficială a statului romÔn, ţn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Consta in atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura,
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Varianta a culpei, forma neintentionata a vinovatiei, care consta in prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei sale,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

19. Articolele relevante din Codul penal erau astfel redactate la data evenimentelor din cauza de fata:

ARTICOLUL 205

"Atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda (...)"

Acest articol a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2002, in sensul ca insulta nu mai este pedepsita decat cu amenda. Ordonanta de urgenta a Guvernului a fost publicata in data de 27 mai 2002 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351.

ARTICOLUL 206

"Afirmarea ori imputarea in public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara ori dispretului public, se pedepseste cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amenda."

ARTICOLUL 207

"Proba veritatii celor afirmate sau imputate este admisibila, daca afirmarea sau imputarea a fost savarsita pentru apararea unui interes legitim . Fapta cu privire la care s-a facut proba veritatii nu constituie infractiunea de insulta sau calomnie."

20. Articolele relevante din Codul civil prevad urmatoarele:

ARTICOLUL 998

"Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara."

ARTICOLUL 999

"Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa."

IN DREPT

I. Asupra pretinsei incalcari a art. 10 din Conventie

21. Reclamantul se plange de faptul ca, prin condamnarea sa la plata unei amenzi penale pentru insulta, i-a incalcat in mod nejustificat libertatea de exprimare, garantata de art. 10 din Conventie, care prevede urmatoarele:

"1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica Statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti."

A. Asupra admisibilitatii

22. Curtea constata ca cererea nu este vadit neintemeiata in sensul art. 35 Až 3 din Conventie . Pe de alta parte, Curtea observa ca nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, cererea trebuie declarata admisibila.

B. Asupra fondului

1. Argumentele partilor

23. Guvernul nu contesta ca aceasta condamnare a reclamantului constituie o ingerinta, insa considera ca aceasta era prevazuta de lege, urmarea scopul legitim al protectiei reputatiei altora si era necesara intr-o societate democratica. Cu privire la acest ultim aspect, evidentiaza ca reclamantul a facut afirmatii grave impotriva unui simplu particular care beneficiaza, conform jurisprudentei Curtii, de o protectie mai mare a vietii sale private.

24. In plus, Guvernul considera ca afirmatiile reclamantului nu aveau o baza factuala suficienta si ca partea interesata nu a actionat cu buna-credinta. Pe de alta parte, atrage atentia asupra faptului ca cercetarea penala pornita impotriva lui P.D. se referea la fapte diferite de cele din articolul litigios.

25. In fine, acesta considera ca, folosind cuvinte precum "jaf" si "a pacalit" cu privire la P.D., reclamantul a depasit doza de exagerare permisa, dand dovada de o lipsa de etica profesionala.

26. In ceea ce il priveste pe reclamant, acesta obiecteaza ca ingerinta pe care a suferit-o era prevazuta de lege in sensul jurisprudentei constante a Curtii, in masura in care instantele interne nu au explicat prin ce anume faptele comise, analizate in lumina comportamentului sau, constituiau infractiunile pentru care a fost condamnat.

27. In opinia sa, P.D. era o persoana publica: era presedintele sectiei locale a unui partid politic reprezentat atat in Parlament, cat si in institutiile locale si era cunoscut si pe plan local in calitatea sa de pastor. Asadar, limitele acceptabile ale unei critici care il vizeaza pe P.D. trebuie sa fie mai largi, incluzand si o anumita doza de exagerare.

28. De asemenea, reclamantul sustine ca a facut cercetari amanuntite asupra subiectului inainte de publicarea articolului si ca a fost de buna-credinta, cuvintele sale inscriindu-se in etica profesionala care se impune unui ziarist.

29. In fine, reclamantul argumenteaza ca o amenda similara cu a sa a fost considerata de Curte ca fiind severa in Cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, nr. 46.572/99, AžAž 17 si 42, 28 septembrie 2004.

2. Aprecierea Curtii

30. Curtea doreste sa reaminteasca principiile fundamentale care se desprind din jurisprudenta sa cu privire la libertatea de exprimare (vezi, printre multe altele, Sabou si Pircalab, mentionata mai sus, AžAž 33-36; Cumpana si Mazare impotriva Romaniei [MC], nr. 33.348/96, AžAž 88-91, 93, 98-99 CEDO 2004-XI; Nikula impotriva Finlandei, nr. 31.611/96, AžAž 44-46, CEDO 2002-II; Boldea impotriva Romaniei, nr. 19.997/02, AžAž 44-47, 54-55, CEDO 2007-... (extrase); si Guja impotriva Moldovei [MC], nr. 14.277/04, Až 69-78, CEDO 2008-...).

31. In speta, Curtea constata in primul rand ca existenta unei ingerinte in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare nu face obiectul unei controverse intre parti. In continuare, reaminteste ca a constatat deja ca textele pe care s-au intemeiat instantele interne constituie o "lege" in sensul jurisprudentei Curtii (Sabou si Pircalab, citata anterior, Až 37) si constata ca aceasta urmarea un scop legitim, si anume protectia reputatiei altor persoane .

32. In ceea ce priveste proportionalitatea ingerintei, Curtea observa ca instantele interne l-au condamnat pe reclamant pe latura penala, apreciind ca, prin intermediul articolului sau, a adus atingere onoarei lui P.D. Prin urmare, ramane de analizat daca motivele invocate de autoritatile nationale pentru a justifica condamnarea erau pertinente si suficiente (Boldea, citata anterior, AžAž 53-54).

33. Curtea constata ca articolul litigios aborda subiecte de interes general si deosebit de actuale pentru societatea romaneasca, si anume somajul, posibilitatile de a gasi un loc de munca in strainatate si pretinsa coruptie din administratie. Aceasta mai observa ca afirmatiile reclamantului nu se refereau la aspecte din viata privata a lui P.D., ci la actiunile sale in domeniile mentionate mai sus (Sabou si Pircalab, AžAž 38-39; si Nikula, Až 51, hotarari mentionate mai sus). Pe de alta parte, constata ca activitatile lui P.D. criticate de reclamant si care au dus la condamnarea sa vizeaza strict aceste subiecte de interes general.

34. In plus, indiferent ca afirmatiile reclamantului reprezinta imputari ale unor fapte sau judecati de valoare, faptele relatate de reclamant nu erau lipsite de baza factuala suficienta, lasand la o parte greseala privind numarul participantilor la cursurile organizate de P.D. (Boldea, citata anterior, AžAž 54-55). Or, aceasta eroare in sine nu poate duce la concluzia ca reclamantul a actionat cu rea-credinta. In plus, instantele interne nu au retinut niciodata reaua-credinta a reclamantului in aceasta privinta. Pe de alta parte, Curtea observa ca instantele nu au analizat elementele subiective ale infractiunilor imputate reclamantului; concret, acestea nu au explicat de ce actiunile reclamantului constituiau una sau ambele infractiuni mentionate, multumindu-se sa stabileasca faptele si sa traga direct concluzia vinovatiei sale.

35. Curtea mai constata ca termenii folositi de reclamant in articolul sau nu au fost considerati de partea lezata sau de instantele interne ca vadit ofensatori (Mamere impotriva Frantei, nr. 12.697/03, Až 25, CEDO 2006-...).

36. Pentru aceste motive, Curtea apreciaza ca atitudinea reclamantului analizata global demonstreaza ca a actionat cu buna-credinta si ca afirmatiile sale se inscriu in doza de exagerare si de provocare acceptabila (vezi Prager si Oberschlick impotriva Austriei, Hotararea din 26 aprilie 1995, seria A nr. 313, p. 19, Až 38; si, per a contrario, Cumpana si Mazare, citata anterior, Až 104; Stangu si Scutelnicu impotriva Romaniei, Hotararea din 31 ianuarie 2006, nr. 53.899/00, Až 51; Ivanciuc impotriva Romaniei (dec.), nr. 18.624/03, 8 septembrie 2005; si Titei impotriva Romaniei (dec.), nr. 1.691/03, 23 mai 2006).

37. Aceste elemente ii sunt suficiente Curtii pentru a constata ca solutia de condamnare a reclamantului a fost disproportionata fata de scopul legitim urmarit si ca autoritatile nationale nu au oferit motive pertinente si suficiente pentru a o justifica. Prin urmare, ingerinta suferita de reclamant nu poate fi considerata "necesara intr-o societate democratica".





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Barb impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Contestarea deciziei de pensionare conform Noii Legi a Pensiilor (Legea 360/2023)
Sursa: MCP Cabinet avocati

Transportatorii rutieri nu pot transfera unor terte persoane responsabilitatea de a respecta perioadele de conducere si perioadele de repaus ale condu
Sursa: MCP Cabinet avocati

Simpla incalcare a Regulamentului GDPR nu constituie temeiul unui drept la despagubiri
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Ştiri Juridice