Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Recursuri in interesul legii » Decizia nr. 28/2008. RIL cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 385 ind. 9 alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa abrogarea pct. 17 ind. 1 prin Legea nr. 356/2006, in cazul solutionarii recursului (ca o a doua cale ordinara de atac) declarat cu privire la latura civila a cauzei

Decizia nr. 28/2008. RIL cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 385 ind. 9 alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa abrogarea pct. 17 ind. 1 prin Legea nr. 356/2006, in cazul solutionarii recursului (ca o a doua cale ordinara de atac) declarat cu privire la latura civila a cauzei

  Publicat: 24 Jun 2009       14614 citiri        Secţiunea: Recursuri in interesul legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
Decizia nr. 28/2008. RIL cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 385 ind. 9 alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa abrogarea pct. 17 ind. 1 prin Legea nr. 356/2006, in cazul solutionarii recursului (ca o a doua cale ordinara de atac) declarat cu privire la latura civila a cauzei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 423 din 22/06/2009

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -



DECIZIA Nr. 28
din 2 iunie 2008

Dosar nr. 11/2008

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-au intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 3859 alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa abrogarea pct. 171 prin Legea nr. 356/2006, in cazul solutionarii recursului (ca o a doua cale ordinara de atac) declarat cu privire la latura civila a cauzei.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 87 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru a fi admis in sensul de a se stabili ca, dupa abrogarea pct. 171 din cadrul art. 3859 alin. 1 din Codul de procedura penala, judecarea recursurilor declarate cu privire la latura civila, impotriva deciziilor pronuntate in apel, se va face in conformitate cu dispozitiile art. 3859 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala.

SECTIILE UNITE,

deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

In practica instantelor judecatoresti s-a ivit diversitate de solutii cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 3859 din Codul de procedura penala dupa abrogarea pct. 171 din alin. 1 al acestui articol prin Legea nr. 356/2006, referitor la cazurile de casare in recurs cu privire la latura civila a procesului.

Astfel, unele instante au considerat ca, atunci cand recursul vizeaza doar modul de rezolvare a laturii civile a cauzei penale, calea de atac trebuie respinsa ca inadmisibila, deoarece motivul invocat nu se mai regaseste in prevederile art. 3859 alin. 1 din Codul de procedura penala.

In fine, alte instante au considerat ca recursurile trebuie solutionate pe fond chiar si dupa abrogarea pct. 171 din alin. 1 al art. 3859 din Codul de procedura penala, in temeiul alin. 2 si 3 ale aceluiasi articol .

Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

In adevar, in urma abrogarii pct. 171 din alin. 1 al art. 3859 din Codul de procedura penala, potrivit caruia hotararea contrara legii sau prin care s-a facut o gresita aplicare a legii era supusa casarii, a avut loc o restrangere a cazurilor de casare ce se pot invoca in recurs, atat cu privire la latura penala, cat si cu privire la latura civila.

Aceasta restrangere a cazurilor de casare nu poate justifica insa aprecierea ca recursurile formulate numai cu privire la latura civila ar fi devenit inadmisibile datorita abrogarii dispozitiei prin care era reglementat un motiv esential intr-o atare cale de atac pentru aceasta latura a procesului.

Daca legiuitorul ar fi voit sa inlature posibilitatea atacarii cu recurs a deciziilor pronuntate in apel cu privire la latura civila, nu ar fi mentinut reglementarea de la alin. 2 al art. 3859 din Codul de procedura penala, in cuprinsul caruia se precizeaza urmatoarele: "Cazurile de casare prevazute in alin. 1 pot fi invocate atat cu privire la solutionarea laturii penale, cat si a laturii civile a cauzei".

Or, aceasta reglementare, lipsita de echivoc, exclude posibilitatea de a se aprecia ca inlaturarea unui motiv de casare, prin art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, ar avea drept consecinta atribuirea caracterului de "inadmisibil" recursului indreptat numai impotriva laturii civile a cauzei.

De aceea, atat timp cat prin art. 3859 alin. 2 din Codul de procedura penala se prevede ca, in ansamblul lor, cazurile de casare prevazute in alin. 1 din acest articol pot fi invocate si in latura civila a cauzei, nu ar fi posibil ca, pe calea unei interpretari judecatoresti excesive, sa se considere ca inlaturarea cazului de casare reglementat la pct. 171 din alin. 1 al acelui articol ar echivala cu desfiintarea recursului asupra unei laturi importante a procesului pe motiv ca lipsa acelui caz de casare ar duce la ineficienta caii de atac.

Este adevarat ca motivele de casare ce se pot invoca in baza temeiurilor enumerate in cuprinsul alin. 1 al art. 3859 din Codul de procedura penala se refera, in esenta lor, la aspecte privind latura penala a procesului, dar unele dintre aceste temeiuri, cum sunt cele mentionate la pct. 9, 10, 12, 16, 17 si 18 din alineatul respectiv, sunt susceptibile de a prezenta relevanta vadita in ceea ce priveste interesele de fond ale partii civile, iar altele vizeaza aspecte procedurale de natura a garanta drepturile sale legitime.

De altfel, in raport cu reglementarea cuprinsa in art. 721 din Codul de procedura civila, potrivit careia dispozitiile acestui cod se aplica si in materiile prevazute de alte legi, in masura in care acestea nu cuprind dispozitii potrivnice, trebuie observat ca, in masura in care motivele de nelegalitate specifice procesului civil, mentionate in art. 304 din acel cod, nu sunt potrivnice sau nu se suprapun celor prevazute in art. 3859 alin. 1 din Codul de procedura penala, ar putea fi luate in considerare, in mod conjugat cu cele indicate in acest din urma text de lege, ca temeiuri ale criteriilor susceptibile a fi invocate impotriva modului de solutionare a laturii civile.

In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si al art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca, dupa abrogarea pct. 171 de la alin. 1 al art. 3859 din Codul de procedura penala prin Legea nr. 356/2006, judecarea recursurilor declarate cu privire la latura civila, impotriva deciziilor pronuntate in apel, se va face in conformitate cu dispozitiile art. 3859 alin. 2 din Codul de procedura penala, cazurile de casare urmand a fi analizate, in concret, in functie de modul de rezolvare a laturii civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE



In numele legii,



D E C I D:

Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In aplicarea dispozitiilor art. 3859 din Codul de procedura penala, dupa abrogarea pct. 171 prin Legea nr. 356/2006, stabilesc urmatoarele:

Judecarea recursurilor declarate cu privire la latura civila impotriva deciziilor pronuntate in apel se va face in conformitate cu dispozitiile art. 3859 alin. 2 din Codul de procedura penala, cazurile de casare urmand a fi analizate in concret, in functie de modul de rezolvare a laturii civile.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 2 iunie 2008.



Afişează Decizia nr. 28/2008. RIL cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 385 ind. 9 alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa abrogarea pct. 17 ind. 1 prin Legea nr. 356/2006, in cazul solutionarii recursului (ca o a doua cale ordinara de atac) declarat cu privire la latura civila a cauzei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Decizia nr. 28/2008. RIL cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 385 ind. 9 alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa abrogarea pct. 17 ind. 1 prin Legea nr. 356/2006, in cazul solutionarii recursului (ca o a doua cale ordinara de atac) declarat cu privire la latura civila a cauzei
Articole Juridice

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Ştiri Juridice

Neconstitutionalitate privind categoriile persoanelor care pot refuza sa fie audiate ca martor in procesul penal
20 Sep 2017 | 305