Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Gingis impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Gingis impotriva Romaniei

  Publicat: 05 Jul 2009       7310 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Gingis impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 02/07/2009

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Mircea cel Batran a fost domnitorul Valahiei intre anii 1386-1418. Initial numele lui insemna \"Mircea cel Vechi\"Mircea cel Batran (venit din trecut, din batrani), dar acest sens a disparut odata cu evolutia limbii, numele pastrandu-se insa in aceeasi forma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

HOTARAREA
din 4 noiembrie 2008



in Cauza Gingis impotriva Romaniei
(Cererea nr. 35.955/02)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, judecatori, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 14 octombrie 2008,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 35.955/02) indreptata impotriva Romaniei, prin care 2 cetateni ai acestui stat, domnul Orhan Geauzar si doamna Mariana Geauzar (reclamantii), au sesizat Curtea la data de 15 august 2002, in temeiul art. 34 din Conventia privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia). In anul 1992, ei si-au modificat numele in Rifat Orhan Gingis si, respectiv, Joanna Marianna Gingis.

2. Reclamantii au fost reprezentati in fata Curtii de domnul Gheorghe Rusen, avocat in Buzau. Prin scrisoarea din data de 18 mai 2008, transmisa ulterior schimbului de observatii intre parti, reclamantii au informat grefa ca nu mai sunt reprezentati de domnul Gheorghe Rusen. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 25 ianuarie 2007, Curtea a hotarat sa comunice cererea Guvernului. Potrivit prevederilor art. 29 Až 3 din Conventie, aceasta a hotarat, de asemenea, sa se analizeze simultan admisibilitatea si temeinicia cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantii, sot si sotie, s-au nascut in anul 1948 si, respectiv, in anul 1955, si locuiesc in New Jersey (Statele Unite).

5. Prin Decizia din 24 martie 1987 a consiliului municipal, data in temeiul Decretului nr. 223/1974, statul a nationalizat apartamentul nr. 25 care apartinea reclamantilor, cu motivarea ca acestia au parasit tara pentru a-si stabili resedinta in strainatate. Apartamentul era situat in Constanta, str. Mircea cel Batran nr. 172, bl. MD 14, sc. B, et. 3, si era compus din 3 camere si dependinte, avand suprafata totala de 65,03 m2.

6. La data de 12 septembrie 1996, statul a vandut apartamentul in cauza tertilor D.M. si D.N., care locuiau acolo in calitate de chiriasi (cumparatorii).

1. Actiunea in revendicare

7. In anul 1998, reclamantii au sesizat Judecatoria Constanta (judecatoria) cu o actiune in revendicare indreptata impotriva cumparatorilor si a consiliului municipal.

8. Prin Sentinta din data de 27 octombrie 1999, instanta a respins actiunea, retinand ca statul avea un titlu asupra apartamentului.

9. Prin Decizia din data de 22 martie 2000, Tribunalul Constanta (tribunalul) a admis apelul reclamantilor si a admis actiunea, statuand ca preluarea apartamentului de catre stat nu a fost conforma cu legea, in masura in care decizia de nationalizare nu le-a fost comunicata reclamantilor.

10. Cumparatorii au formulat recurs in fata Curtii de Apel Constanta (curtea de apel).

11. Prin Decizia definitiva din data de 8 noiembrie 2000, curtea de apel a admis recursul si a respins actiunea, statuand ca titlul statului asupra apartamentului in cauza era valabil, dat fiind faptul ca din probele administrate reiesea ca reclamantii luasera cunostinta de decizia mentionata mai sus.

2. Actiunea in revendicare si in anularea contractului de vanzare-cumparare

12. In cursul anului 2002, reclamantii au investit tribunalul cu solutionarea unei actiuni in revendicare si in anularea contractului de vanzare-cumparare indreptate impotriva cumparatorilor si a primariei.

13. La data de 14 ianuarie 2003, tribunalul a constatat ca nu era competent sa se pronunte asupra actiunii in anularea contractului si, prin urmare, si-a declinat competenta in favoarea judecatoriei. La data de 11 martie 2003, tribunalul a decis suspendarea judecarii actiunii in revendicarea apartamentului pana la solutionarea definitiva a actiunii in anularea contractului. Din documentele depuse la dosar nu reiese daca analiza cauzei a fost reluata pana astazi.

14. Prin sentinta din data de 21 iunie 2004, judecatoria a respins actiunea, statuand ca nationalizarea apartamentului a fost ilegala, retinand insa buna-credinta a cumparatorilor. In ceea ce priveste caracterul ilegal al nationalizarii, instanta a statuat astfel:

"Faptul ca in considerentele Deciziei civile nr. 1.550/2000 (din 8 noiembrie 2000) a Curtii de Apel Constanta s-a retinut valabilitatea deciziei de preluare a imobilului litigios in proprietatea statului nu impiedica reexaminarea titlului statului. In procesul initial, acest titlu a fost cercetat, in cadrul unei actiuni in revendicare pe cale incidentala, iar posibilitatea cercetarii in acelasi mod a valabilitatii titlului statului in prezenta cauza este dincolo de orice indoiala (...), care a prevazut in mod expres criteriile in raport de care bunurile dobandite de stat in perioada 1945-1989 au ca fundament un titlu valabil de proprietate, si anume: respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat .

Decretul nr. 223/1974, in baza caruia a fost emisa decizia de preluare a imobilului ce a apartinut reclamantilor, era inadmisibil contrar legii supreme - Constitutia din 1965 (...).

Pentru toate aceste considerente, se retine ca statul nu are un titlu valabil asupra imobilului in cauza, masura de preluare in baza Decretului nr. 223/1974 avand in mod vadit caracter abuziv."

15. Sentinta a fost confirmata prin deciziile din 21 decembrie 2004 si 21 decembrie 2005 ale Curtii de Apel Constanta, care a respins apelul si recursul reclamantilor.

3. Cererea in restituirea apartamentului in temeiul Legii nr. 10/2001

16. In anul 2001, reclamantii au solicitat primariei restituirea apartamentul in temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

17. La data de 9 martie 2007, primaria a informat Guvernul ca notificarea reclamantilor nu a fost inca analizata, intrucat acestia nu au depus anumite documente la dosar, si ca aceasta le-a trimis in aceeasi zi o adresa reclamantilor pentru a le solicita.

18. Prin adresa din data de 20 aprilie 2007, primaria a informat Guvernul ca a solicitat informatii din partea autoritatilor despre apartamentul in cauza.

II. Dreptul si practica interna pertinente

19. Prevederile legale si jurisprudenta interna relevante sunt descrise in cauzele Brumarescu impotriva Romaniei ([MC], nr. 28.342/95, AžAž 31-44, CEDO 1999-VII), Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, AžAž 19-27, CEDO 2005-VII), Paduraru impotriva Romaniei (nr. 63.252/00, AžAž 23-53, 1 decembrie 2005) si Tudor impotriva Romaniei (nr. 29.035/05, AžAž 15-20, 17 ianuarie 2008).

IN DREPT





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Gingis impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Sinteze curs de dreptul muncii. Ghidul salariatului si Ghidul angajatorului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Raspunderea si sarcinile Responsabilului cu Protectia Datelor
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Raspunderea operatorului de date cu caracter personal in cazul unui incident de securitate
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Dezbaterile in fata completului de divergenta pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanta a constatat ivirea divergentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia I civila, decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019

Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de ti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 268/RC din 25 iunie 2019

Remiterea materiala a unei sume de bani nu este suficienta pentru a proba perfectarea unui contract de imprumut
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia a II-a civila, Decizia nr. 1868 din 22 octombrie 2019

Ştiri Juridice