din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2521 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Recursuri in interesul legii » Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate

Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate

  Publicat: 20 Jul 2009       26679 citiri        Secţiunea: Recursuri in interesul legii  


Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 495 din 16/07/2009

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
A fost promulgat la 11.09.1865
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si indemnizatiile si celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
- SECTIILE UNITE -



DECIZIA Nr. 46
din 15 decembrie 2008

Dosar nr. 27/2008

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

In sedinta din 13 octombrie 2008, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-au intrunit si au luat in examinare recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006 privind cresterile salariale ce se vor acorda personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare, art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si indemnizatiile si celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001.

Procurorul general al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

In concluziile sale, reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a cerut admiterea recursului in interesul legii, referitor la plata sporului de confidentialitate, in sensul de a se stabili ca judecatorii, procurorii si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea nu au dreptul la acest spor deoarece nu fac parte din categoriile de persoane stabilite in mod expres prin lege.

In vederea deliberarii, a fost amanata pronuntarea pentru azi, 15 decembrie 2008, cand

SECTIILE UNITE,

deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la acordarea sporului de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul brut lunar judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, in raport de dispozitiile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 19/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 444/2006, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001.

Astfel, unele instante au respins actiunile reclamantilor, magistrati si personal auxiliar de specialitate, privind acordarea sporului de confidentialitate cu motivarea ca acestia nu fac parte din categoria personalului militar si a functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, personalului Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, cel al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

S-a mai sustinut ca situatia acestui personal nu este considerata comparabila cu cea a magistratilor si a personalului auxiliar de specialitate din sistemul judiciar, al caror statut si sistem de salarizare sunt reglementate prin legi de sine statatoare, motiv pentru care nu se poate retine o discriminare in acest sens.

S-a relevat ca diferentierea indemnizatiilor si a salariilor de baza pentru demnitari si alti salariati din sistemul bugetar reprezinta optiunea libera a legiuitorului, tinand seama de importanta si complexitatea diferitelor functii. Legiuitorul este in drept totodata sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le diferentiaza in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

Prin urmare, pentru instituirea sporului de confidentialitate legiuitorul a avut in vedere numai anumite categorii de personal si a limitat strict sfera acestora la cel detinator de informatii clasificate, conform prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, cu modificarile ulterioare.

Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul admiterii unor asemenea actiuni formulate de magistrati si de personalul auxiliar de specialitate, dispunand plata drepturilor salariale solicitate care reprezinta spor de confidentialitate, in cuantum de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara si, respectiv, salariul de baza brut lunar.

In motivarea acestui punct de vedere s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 395/2001, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 9/2001, pentru pastrarea confidentialitatii in legatura cu faptele, informatiile, documentele de care iau cunostinta in cadrul functiei, personalul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii beneficiaza de un spor lunar de confidentialitate in cuantum de pana la 30% calculat la salariul de baza brut. De asemenea, s-a relevat ca, potrivit dispozitiilor art. 8 din acelasi act normativ, salariile de baza pentru functii de conducere si de executie din cadrul consiliului sunt asimilate functiilor specifice Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale.

S-a invederat ca obligatia profesionala de confidentialitate a fost impusa imperativ salariatilor magistrati si personalului auxiliar de specialitate de catre legiuitor prin dispozitiile art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistratilor, aprobat prin Hotararea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 144/2005, si ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 9 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, aprobat prin Hotararea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/2005.

S-a considerat ca magistratii si personalul auxiliar de specialitate desfasoara o activitate judiciara ce implica administrarea sau cel putin contactul cu informatii confidentiale (unele chiar clasificate), constand in date privind arestari, interceptari ale convorbirilor telefonice, martori sub acoperire, protectia victimelor, datele cu caracter personal ale justitiabililor si colegilor de serviciu, secret bancar, economic, drepturi de proprietate intelectuala, fapt ce ii indreptateste la acordarea sporului de confidentialitate.

In fine, s-a mai sustinut ca prin neacordarea sporului de confidentialitate sunt incalcate principiile constitutionale privind nediscriminarea, dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul la salariu pentru munca prestata, care se coroboreaza cu reglementarile internationale in materie, respectiv, dispozitiile art. 7 si 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care garanteaza dreptul tuturor persoanelor la protectie egala a legii impotriva oricarei discriminari si dreptul la o remuneratie echitabila si satisfacatoare.

Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Prestarea muncii se realizeaza in cadrul unor raporturi sociale care, odata reglementate prin norme de drept, devin, de regula, raporturi juridice de munca .

In aceasta categorie intra raporturile de munca (de serviciu) ale functionarilor publici civili sau militari, ale soldatilor si gradatilor voluntari, ale persoanelor care detin demnitati publice, ale magistratilor si magistratilor-asistenti, ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor de pe langa acestea, ale membrilor cooperatori si raporturile juridice de munca nascute in baza incheierii contractului individual de munca .

Magistratii constituie o categorie speciala de personal care isi desfasoara activitatea in temeiul unui raport de munca sui generis.

Este un raport juridic care are la baza un acord de vointa, un contract nenumit, de drept public, incheiat cu insusi statul, reprezentat de Presedintele Romaniei si de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ulterior numirii, parti in raporturile de munca ale magistratilor sunt, in puterea legii, ca exponenti ai puterii judecatoresti a statului, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante si parchete de pe langa acestea. Atributiile persoanelor juridice respective sunt exclusiv de natura functionala, operatorie.

Anumite atributii clasice ale angajatorului, chiar esentiale, sunt exercitate de catre Presedintele Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii, deci de alte autoritati decat persoanele juridice, parte in raporturile de munca ale magistratilor.

Drepturile si obligatiile acestor categorii de personal sunt reglementate de Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile ulterioare, si Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In ceea ce priveste drepturile si obligatiile personalului auxiliar de specialitate, acestea sunt reglementate de Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Ceea ce este comun magistratilor, magistratilor-asistenti si personalului auxiliar de specialitate, in ceea ce priveste problema pusa in discutie de recursul in interesul legii, este faptul ca atat atributiile si responsabilitatile fiecarui post, conditiile de munca, cat si cuantumul indemnizatiilor/salariilor nu pot fi negociate in mod individual deoarece ele sunt stabilite de lege sau de regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, dispune in art. 39 alin. (2) lit. f) ca salariatului ii revine obligatia de a respecta secretul de serviciu .

La randul ei, Legea nr. 182/2002 stabileste la art. 36 alin. (3) ca persoana care urmeaza sa desfasoare o activitate sau sa fie incadrata la un loc de munca ce presupune accesul la informatii clasificate trebuie sa prezinte conducatorului unitatii un angajament scris de pastrare a secretului de stat sau de serviciu . Textul legal reglementeaza doua ipoteze privind acest angajament, si anume: la incadrarea in munca (la incheierea contractului individual de munca sau la nasterea raportului de serviciu) ori la trecerea intr-o alta munca in cadrul aceleiasi unitati (la acelasi angajator).

Potrivit art. 16 alin. 1 din Codul deontologic al magistratilor, magistratii au obligatia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei informatiile pe care le-au obtinut in aceasta calitate .

Nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter constituie abatere disciplinara potrivit art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Totodata, conform art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 9 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, personalul auxiliar de specialitate este obligat sa pastreze secretul profesional, confidentialitatea, in legatura cu faptele si informatiile despre care ia cunostinta in executarea functiei, cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.





Afişează Decizia nr. 46/2008, privind acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Ştiri Juridice