Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Judecarea recursului in procesul reabilitarii maresalului Ion Antonescu s-a amanat pana in ianuarie

Judecarea recursului in procesul reabilitarii maresalului Ion Antonescu s-a amanat pana in ianuarie

  Publicat: 04 Dec 2007       2924 citiri       Sursa: Newsin.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Instanta suprema a amanat, marti, pentru 22 ianuarie judecarea recursului formulat impotriva sentintei din 2006 a Curtii de Apel Bucuresti, care a decis reabilitarea partiala si achitarea unor fapte comise de maresalul Ion Antonescu si de alti membri ai guvernului sau.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, reglementata in cap. V, t. II, art. 45, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoane care exercita functii de demnitate publica in temeiul unui mandat, potrivit Constitutiei, prezentului cod si altor acte normative
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, reglementata in cap. V, t. II, art. 45, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ocupatia activitatea utila, aducatoare de venit (in bani sau in natura)
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, reglementata in cap. V, t. II, art. 45, C. pen., partea generala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Avocatul lui Serban Alexianu a cerut marti magistratilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie care judeca recursul in procesul privind reabilitarea partiala si achitarea unor crime de razboi comise de maresalul Ion Antonescu, de guvernatorul Transinistriei, Gheorghe Alexianu, de seful Garzii de Fier - Horia Sima si de alti ministri ai maresalului, sa acorde un nou termen in cauza pentru a avea timp sa stranga si sa depuna la dosar noi documente.
La termenul anterior, din 23 noiembrie, avocatul lui Alexianu, Florin Chertisanu, a declarat ca intentioneaza sa depuna la dosarul cauzei o scrisoare adresata de Hitler lui Regelui Carol II, document care, in opinia sa, ar reprezenta un element important in solutionarea cazului.
Procesul a inceput in 28 aprilie 1998, cand Serban Sorin Alexandru Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Gheorghe Alexianu, a formulat o cerere de revizuire impotriva sentintei penale, nr.17/17 mai 1946, a Tribunalului Poporului din Bucuresti. Intre anii 2000 si 2006, dosarul s-a plimbat de la Parchetul General, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la Curtea de Apel Bucuresti si inapoi la instanta suprema, pentru a se clarifica criteriile de competenta a magistratilor care ar fi putut sa rezolve acesta solicitare.
In cele din urma s-a stabilit ca instanta abilitata este Curtea de Apel Bucuresti pentru ca "chiar daca infractiunile intrau in competenta altei instante si chiar daca infractorii erau militari, intrucat acasta instanta a preluat competenta Tribunalelor Regionale, in prezent desfiintate".
Intr-o prima faza cererea de revizuire a fost respinsa de Sectia l Penala a Curtea de Apel Bucuresti (CAB) ca neintemeiata. Decizia CAB a fost insa casata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) care a trimis cauza spre rejudecare.
Pe 5 decembrie 2006, CAB admite cererea de revizuire formulata in numele lui Gheorghe Alexianu si „rejudeca cauza in fond, insa numai in raport cu continutul dezvaluit de Protocolul secret nr.3 din pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939 intre Germania nazista si Uniunea Sovietica bolsevica, ce releva imprejurari noi, necunoscute de Tribunalul Poporului la data solutionarii cauzei”.
In 1946, Tribunalul Poporului din Bucuresti i-a condamnat pe Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Constantin Pantazi, Constantin Vasiliu, Dragos Titus, Ion Marinescu, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Constantin Petrovicescu, Constantin Danulescu, Constantin Busila, Nicolae Mares, Petre Tomescu, Vaslie Dimitriuc, Mihail Sturza, Ioan Protopopescu, Corneliu Georgescu, Constatin Papanace, Vasile Iasinschi, Gheorghe Alexianu, Radu Lecca si Eugen Cristescu pentru mai multe infractiuni de „ dezastrul tarii prin savarsirea de crime de razboi”, la pedepse cu moartea, detentiunea grea pe viata sau munca silnica.
La acea data inculpatii au fost acuzati ca "au militat si permis intrarea armatelor germane pe teritoriul tarii, au hotarat declararea sau continuarea razboilui contra URSS si Natiunilor Unite, n-au respectat regulile internationale cu privire la conducerea razboilui, au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de razboi, au ordonat sau desavarsit acte de teroare, cruzime sau suprimare asupra populatiei din teritoriile in care s-a purtat razboiul, au ordonat sau savarsit represiuni colective sau individuale in scop de persecutie politica sau de motive rasiale asupra populatiei civile, au organizat munci excesive sau deplasari si transporturi de persoane in scopul exterminarii acestora, au parasit teritoriul national pentru a se pune in slujba hitlerismului sau fascismului si au atact tara prin scris, prin grai sau oice alt mod, si-au insusit ilicit sau abuziv bunuri private sau publice din teritoriile in care s-a purtat razboiul, au realizat averi in mod ilicit, cu ocazia participarii la conducerea razboiului in orice calitate, ori profitand de legatura lor cu asemena persoane sau de legiuirile si masurile cu caracter hitlerist, legional sau rasial, au ordonat sau initiat infiintari de ghetouri, lagare de internare ori deportari din motive de persecutie politica sau rasiala, au ordonat edictarea de legiuiri sau masuri nedrepte de conceptie hitlerista, legionara sau rasiala ori au practicat- cu intentie- o executie excesiva a legilor derivate din starea de razboi sau a disozitiunilor cu caracter politic sau rasial, s-au pus in slujba hitlerismului sau fascismului si au contribuit prin fapte proprii la realizarea scopurilor lor politice sau la aservirea vietii economice a tarii in detrimentul intereselor poporului roman”.
Curtea de Apel Bucuresti a decis ca dispozitiile Decretului-lege 312/1945 ce reglementeaza crimele contra pacii sunt constitutionale „ numai in masura in care nu exclud drept cauza legitima justificata, apararea preventiva a statului roman aflat in stare de necesitate”. Totodata instanta a respins exceptiile de neconstitutionalitate invocate de revizuient ca lovite de exceptia lucrului judecat, in cazul de retroactivitate a crimelor si limitarea dreptului la recurs sau ca nefondate, pentru retroactivitatii prelungirii termenului de aplicare a Decretului-lege 312/1945 prin legea nr.61/1945.
Curtea de Apel Bucuresti a anulat in parte decizia din 1946 deoarece a constatat ca Protocolul Secret nr.3 al pactului Ribbentrop- Molotov a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale pe care le-a suferit Romania in vara lui 1940 din partea URSS, Ungariei si Bulgariei. Prin aceste agresiuni statul roman a pierdut aproximativ sapte milioane de locuitori si 100.000 de kilometri patrati.
Judecatorul Adrian Viorel Podar a apreciat ca pactul ruso- german a incalcat normele dreptului international, cu privire la integritatea teritoriala a statelor, „ fiind prin urmare nul”. Concret, decizia de achitare, pronuntata de Curtea de Apel, priveste numai acuzatiile privind colaborarea militara Romania - Germania in cadrul Aliantei Tripartite si agresiunea armata impotriva Uniunii Sovietice.
In motivarea deciziei CAB, magistratul sustine ca "razboiul Romaniei impotriva Uniunii Sovietice (inceput la 22 iunie 1941 si purtat pana la inlaturarea iminentei pericolului militar sovietic) a fost legitim, fiind defasurat in stare de necesitate, ca razboi de aparare preventiva, impotriva amenintarilor armate ce au continuat la frontiera de est a Romaniei".
In 1940, in Romania starea de necesitate a fost instaurata dupa pierderea Basarabiei, Bucovinei de Nord, Transilvaniei de Nord-Vest si Cadrilaterului, in consecinta instanta CAB a apreciat ca razboiul a fost legitim „ fiind desfasurat in stare de necesitate,ca razboi de aparare preventiva, impotriva amenintarilor armate ce au continuat la frontiera de est a Romaniei". Instanta a stabilit ca data fiind calitatea de necesitate a acestui razboi a facut ca acesta sa fie purtat pana la inlaturarea pericolului militar sovietic.
Magistratul Viorel Adrian Podar a folosit in sprijinul deciziei sale o hotarare a Tribunalului din Tokio care a stabilit ca Olanda a declarat, in mod legal, razboi Japoniei, deoarece aceasta anuntase anterior ca va anexa teritoriile olandeze din Pacific. Din aceste motive instanta a decis ca Ion Antonescu si ceilalti demnitari romani nu au incalcat articolul 3 din Conventia de definire a agresiunii din 1933, intrucat razboiul „nu s-a bazat pe justificari de natura subiectiva, ci pe una legala, inlaturarea starii de necesitate”. Tot in baza acestor argumente CAB a stabilit si ca permiterea patrunderiii truplor germane in Romania, in coditiile pactului Ribbentrop-Molotov „ nu intruneste elementele constitutive ale crimei contra pacii numai in raport cu Uniunea Sovietica. Curtea a extins efectele revizuirii de la Gheorghe Alexianu si asupra celorlalti condamnati din dosar si a dispus achitarea acestora.
In ceea ce priveste insa statele balcanice situate in afara granitelor de securitate al Pactului Tripartit sau Uniunii Sovietice, intrarea armatei hitleriste pe teritoriul romanesc a contribuit indirect la agresiunea Germaniei asupra Iugoslaviei si Greciei. CAB a sustinut ca, in cazul crimelor contra umanitatii nu pot fi insa justificate de Pactul Ribbentrop- Molotov si in consecinta cererea de revizuire sub acest aspect a fost respinsa. Legat de acest aspect instanta a retinut ca revizuientul nu a putut dovedi „fapte sau imprejurari noi, necunoscute tribunalului Poporului, care sa impuna revizuirea cauzei”. In acest caz judecatorul a facut referire la faptul invocat de catre fiul lui Gheorghe Alexianu, care a declarat instantei ca tatal sau ar fi fost judecat de sovietici, inainte de luna mai 1945, in Odessa, pronuntandu-se achitatea sa in legatura cu guvernarea din Transnistria. Pana acum documentul nu a putut fi insa procurat si prezentat instantei.
Sentinta CAB a fost atacata cu recurs atat de Parchetul General cat si de Serban Sorin Alexndru Alexianu care este nemultumit ca nu toate capetele de acuzare pentru care a fost trimis in judecata tatal sau au fost revizuite.
In motivele de recurs ale Parchetului General, procurorii afirma insa ca solutia instantei Curtii de Apel este gresita. Primul dintre motivele invocate de anchetatori vizeaza faptul ca demnitarii guvernului Antonescu nu ar fi cunoscut la momentul comiterii infractiunii starea de necesitate de care se vorbeste in sentinta CAB. „ Persoanele pentru care a fost admisa cererea de revizuire ar fi trebuit sa cunoasca la momentul savarsirii infractiunilor continutul actului secret din care rezulta existenta pericolului si iminenta sa, pentru a actiona in scopul inlaturarii acestuia”, se arata in motivele de recurs.
Procurorii au retinut ca din probele administrate, in dosar, nu rezulta ca Ion Antonescu si colegii sai de guvern ar fi cunoscut „individual sau colectiv” protocolul secret al Tratatului ruso-german. Sustinerea se bazeaza, in special, pe lipsa unui document istoric care sa ateste acest fapt . Parchetul face referire chiar la declaratia maresalului Ion Antonescu din care „nu rezulta ca ar fi cunoscut ceva concret cu privire la acest aspect”, maresalul vorbind doar de „ zvonuri cu privire la un pact de neagresiune intre Germania si URSS prin care ar fi fost permis acestora din urma sa ocupe toata Moldova”. Anchetatorii combat, in continuarea motivarii, si celelalte aspecte retinute de judecator, pentru a justifica achitarea inculpatilor. Astfel procurorii sustin ca incidentele zilnice de frontiera, incursiunile aviatiei rusesti in spatiul aerian romanesc, ocupatia a patru ostroave de pe Dunare, concentrarea masiva de forte la frontiera romano-sovietica si alte presiuni ale URSS, "nu pot conduce in mod automat la o situatie contrara celei dipuse prin sentinta penala a carei revizuire se cere, intrucat aceste imprejurari erau cunoscute de instanta la momentul solutionarii cauzei". Cu alte cuvinte, chiar daca aceste manifestari erau unele de agresiune ele nu ar fi justificat starea de necesitate pentru ca Tribunalul Poporului din 1946 nu a apreciat astfel. Aceasta eroare, este dupa aprecierea procurorilor, una care vizeaza fondul cauzei si care nu poate fi indreptata prin revizuire ci doar printr-un recurs in anulare "cand acesta cale de atac era permisa de lege”.
In motivarea recursului, procurorii mai susutin ca instanta nu putea dispune achitarea partiala doar pentru razboiul impotriva URSS atata timp cat articolul 2 din Legea 312/1945 vizeaza persoanele care "au hotarat declararea sau continuarea razboiului contra Uniunii Sovietice Socialiste si Natiunilor Unite", ceea ce inseamna ca legiuitorul a stabilit ca este o infractiune unica declararea razboiului contra unuia sau mai multor state enuntate in textul de lege.
Legat de permisiunea acordata trupelor germane de a intra in Romania, procurorii afirma in motivarea recursului, ca nu se poate lua in cosiderare argumentul potrivit caruia aceste ar fi asigurat "securitate tarii fata de URSS, avand in vedere acelasi protocol secret", deoarece necunoscand continutul acestui act, Antonsecu si guvernul sau, nu puteau actiona in baza sa. Anchetatorii considera de asemenea eronata si sustinerea CAB, prin care s-a stabilit ca intrarea trupelor germane in tara nu ar produs nici un prejudiciu URSS, pentru motivul ca infractiunea nu incrimineaza actiunea armatelor germane impotriva altor state, ci urmarile produse de intrarea armatelor germane in tara, asupra Romaniei.
Mai mult chiar, procurorii afirma ca prin stabilirea nulitatii Pactului Ribbentrop-Molotov, Curtea de Apel Bucuresti ar fi "exces cadrul procesual al cauzei". Ei citeaza articolul 317 din Codul de prodedura penala care stabileste ca "judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal si la fapta si persoan la cere se refera extinderea". Procurorii au mai apreciat ca instanta Curtii de Apel nu ar fi putut declara nul Tratatul ruso-german si pentru ca acesta reprezinta o "conventie bilaterala internationala la care Romania nu a fost parte, inculpatii din prezenta cauza neavand niciun rol la intocmirea sa".
Ultimul argument, adus de procurori in motivarea recursului, priveste caracterul de act international al intelegrii incheiate intre Moscova si Berlin la 23 august 1940. Astfel, daca protocolul secret nr. 3 al Pactului Ribbentrop-Molotov constituie o incalcare a legilor internationale „ acest aspect nu putea fi constatat de o instanta nationala investita cu judecarea unei cauze penale care nici nu viza savarsirea vreunei infractiuni de catre semnatarii actului”


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Limitarea beneficiului unei prestatii suplimentare instituite in favoarea anumitor sportivi de inalt nivel numai la cetatenii statului membru in cauza
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Prescriptibilitatea dreptului de a invoca impreviziunea in contractul civil
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Abuz de pozitie dominanta. Efectele favorabile pentru concurenta trebuie luate in considerare fara a tine seama de obiectivele urmarite de autorul sau
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Conditiile de exercitare a actiunii directe in contencios administrativ
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 1792/2019

Competenta materiala. Locul executarii obligatiei. Lipsa unei stipulatii contrare ori daca locul platii nu se poate stabili potrivit naturii prestatie
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 418/2019

Recursul in casatie nu poate cenzura situatia de fapt, limitandu-se doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost at
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 49/RC/2019

Legislaţie

Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ
Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justit ...

Legea nr. 61/1991, Republicata si actualizata 2020, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linist
Legea nr. 61/1991, Republicata si actualizata 2020, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor ...

OUG 25/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului
Ordonanta de urgenta nr. 25/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma ...