Prima pagină » Ştiri juridice » Astazi intra in vigoare un pachet de sapte legi in materie penala si procesual penala

Astazi intra in vigoare un pachet de sapte legi in materie penala si procesual penala

Publicat: 01 Feb 2014 2149 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

La data de 1 februarie 2014 va intra in vigoare un pachet de sapte legi in materie penala si procesual penala – pachetul reformei penale, a carui elaborare si adoptare a constituit o continuare fireasca a efortului societatii romanesti de reformare, inceput prin adoptarea si implementarea noilor coduri civil si de procedura civila.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

A fost promulgat la 11.09.1865

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.

Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,

1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),

Reprezinta respectarea de catre autoritatile administratiei publice a obligatiei de a informa cu privire la modul de stabilire a activitatilor componente si a obiectivelor,

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).

Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul

Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile

Astfel, subsecvent adoptarii celor mai importante acte normative din cuprinsul pachetului, respectiv noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) si noul Codul de procedura penala (Legea nr. 135/2010), au fost adoptate alte cinci legi organice in materie penala, procesual penala si executional penala, menite sa completeze amplul proces de reforma in acest domeniu:

- Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

- Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune;

- Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;

- Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;

- Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale.

Prin adoptarea noului Cod penal au fost introduse o serie de institutii noi in sistemul legislativ national, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificari importante institutiilor deja existente in reglementarea anterioara:

- a fost introdusa institutia zilelor-amenda in ceea ce priveste pedeapsa amenzii, amenda devenind o alternativa viabila la pedeapsa inchisorii, putand fi dispusa in mai multe situatii fata de reglementarea anterioara, uneori chiar cumulativ cu pedeapsa inchisorii;

- au fost introduse noi modalitati alternative la executarea pedepsei in regim de detentie, precum renuntarea la pedeapsa, amanarea pronuntarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;

- s-a realizat reducerea unor pedepse, coroborata cu o mai buna individualizare a acestora;

- s-a agravat regimul sanctionator al concursului de infractiuni si al recidivei (spre exemplu, in caz de concurs de infractiuni, in privinta pedepsei principale, se aplica sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu si fix);

- au fost reglementate numai masuri educative pentru minori;

- s-a realizat extinderea si eficientizarea pedepsei amenzii penale;

- au fost introduse noi pedepse complementare constand in: interzicerea dreptului de a se apropia de locuinta, locul de munca, scoala sau alte locuri unde victima desfasoara activitati sociale, in conditiile stabilite de instanta de judecata;

- a fost regandit si redimensionat rolul serviciilor de probatiune, pe durata termenelor de incercare a diferitelor modalitati de executare, acestea urmand a avea o interventie activa si atributii sporite.

Noul Cod de procedura penala confera, pe de o parte, un cadru procesual-penal modern, apt sa asigure eficienta si celeritate procedurilor judiciare penale, iar pe de alta parte, asigura transpunerea in dreptul intern a actelor comunitare in materie.

Astfel:

- au fost introduseproceduri suple si eficiente, ce vor permite desfasurarea anchetelor cu celeritate, dar si cu garantarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale;

- au fost reglementate principiile fundamentale ale procesului penal, introducandu-se o serie de principii noi, precumdreptul la un proces echitabil desfasurat intr-un termen rezonabil, principiul separarii functiilor judiciare in procesul penal, principiul obligativitatii actiunii penale strans legat de cel subsidiar al oportunitatii, principiul non bis in idem, dreptul la libertate si siguranta si principiul loialitatii in obtinerea probelor;

- institutiile noi ale judecatorului de drepturi si libertati si judecatorului de camera preliminara sunt menite a valoriza drepturile fundamentale ale omului si principiul legalitatii;

- a fost reglementata o noua masura preventiva, arestul la domiciliu, in vederea extinderii posibilitatilor de individualizare a masurilor preventive;

- au fost facute modificari de substanta in materia cailor extraordinare de atac. Ca urmare a acestor modificari, recursul in casatie devine o cale extraordinara de atac, exercitata doar in cazuri exceptionale, numai pentru motive de nelegalitate;

- au fost cuprinse elementele recent adoptate la nivelul Uniunii Europene si a fostcreata o procedura penala eficienta si rapida, care sa permita respectarea cerintelor CEDO;

- practica judiciara unitara este asigurata prin intermediul recursului in interesul legii si al unei institutii noi, sesizarea inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;

- a fost consolidat rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca instanta de casatie;

- a fost introdusa institutia acordului de recunoastere a vinovatiei;

- au fost reglementate proceduri speciale menite a asigura accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple, avandu-se in vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor.

Intrarea in vigoare a codurilor penale reprezinta indeplinirea angajamentului Romaniei fata de Uniunea Europeana, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare . De altfel, inca din iulie 2009, Comisia Europeana recomanda intrarea rapida in vigoare a celor patru coduri, o mentiune expresa privind data de 1 februarie 2014 pentru codurile penale regasindu - se si in raportul publicat la inceputul anului trecut.

Elaborarea codurilor si pregatirea profesionala a magistratilor pentru intrarea in vigoare a noilor reglementari a necesitat, in ultima perioada, eforturi sustinute si un dialog interinstitutional permanent pentru identificarea celor mai bune solutii, astfel incat noul cadru legislativ in materie penala, procesual penala si executional penala sa fie unul modern, in acord cu standardele europene si internationale in materie.

Ministerul Justitiei va continua dialogul cu reprezentantii sistemului judiciar, pentru a asigura resursele necesare derularii procesului de implementare, in cele mai bune conditii .

Citeşte mai multe despre: