Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Neconstitutionalitatea art. 347 alin. (1) CPP, in forma anterioara modificarii prin Legea nr. 75/2016

Neconstitutionalitatea art. 347 alin. (1) CPP, in forma anterioara modificarii prin Legea nr. 75/2016

  Publicat: 03 May 2017       392 citiri       Sursa: EuroAvocatura  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Prin Decizia nr. 18/2017 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 312 din 02.05.2017, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala, in redactarea anterioara modificarii prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea O.U.G. nr. 82/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, care exclude posibilitatea de a face contestatie impotriva solutiei prevazute la art. 346 alin. (2), este neconstitutionala.

A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala, forma in vigoare anterioara modificarii prin Legea nr. 75/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 334 din data de 29 aprilie 2016, avea urmatorul continut:


"(1) In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prevazute la art. 346 alin. (1), procurorul si inculpatul pot face contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor, precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3)-(5)."


Prin Decizia pronuntata Curtea Constitutionala a retinut, in esenta, ca excluderea posibilitatii de a formula contestatie impotriva incheierii pronuntate de judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 346 alin. (2) din Codul de procedura penala, in varianta anterioara modificarii prin Legea nr. 75/2016, este de natura sa infranga egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea dreptului fundamental de acces liber la justitie.


Astfel, Curtea a retinut ca, pe calea contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala, se asigura controlul de legalitate cu privire la o serie de incheieri finale pronuntate in procedura camerei preliminare, ca o garantie a respectarii cerintelor principiului legalitatii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedura penala, care isi are, la randul sau, temeiul in prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie referitor la principiul legalitatii.


Scopul contestatiei in procedura de camera preliminara este acela de a indrepta erorile de drept comise de judecatorul de camera preliminara la verificarea, dupa trimiterea in judecata, a legalitatii sesizarii instantei, precum si a legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, erori care trebuie remediate in cadrul aceleiasi faze procesuale, avand in vedere ratiunile pentru care a fost instituita procedura camerei preliminare.


Asemenea erori de drept pot interveni insa, in egala masura, in acele situatii in care in procedura de camera preliminara nu s-au formulat cereri si exceptii si nici nu s-au ridicat din oficiu exceptii . In aceste conditii, Curtea a constatat ca pasivitatea partilor si a persoanei vatamate nu poate constitui un criteriu obiectiv pentru a le exclude de la exercitiul dreptului de a formula contestatie, avand in vedere ca acest drept este recunoscut de legiuitor cu privire la partile si persoanele vatamate care au ramas in pasivitate in cauze in care un alt participant in proces decat contestatorul a formulat cereri si exceptii ori judecatorul de camera preliminara a ridicat, din oficiu, exceptii .


In acest sens, Curtea a retinut faptul ca dispozitiile art. 347 din Codul de procedura penala se completeaza cu cele ale art. 4251 din acelasi cod, care constituie reglementarea generala in materie de contestatie. Astfel, potrivit art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala, una dintre solutiile ce pot fi date acestei cai de atac este aceea de desfiintare a hotararii atacate si de dispunere a rejudecarii cauzei de catre judecatorul (sau completul) care a pronuntat-o, atunci cand se constatata ca nu au fost respectate dispozitiile privind citarea.


S-a avut in vedere ca, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta "fara participarea procurorului si a inculpatului", este neconstitutionala, intrucat nu permite participarea procurorului si a partilor in procedura desfasurata in camera de consiliu, in fata judecatorului de camera preliminara.


Prin decizia mai sus mentionata, Curtea a retinut ca, din perspectiva exigentelor dreptului la un proces echitabil, este suficient sa li se asigure partilor posibilitatea participarii in aceasta etapa procesuala, judecatorul putand decide asupra finalizarii procedurii in camera preliminara si fara participarea partilor atata timp cat acestea au fost legal citate (paragraful 62).


Or, viciul privind citarea partilor si a persoanei vatamate - inclusiv gresita comunicare a rechizitoriului la o alta adresa decat cea la care locuieste inculpatul ori cea la care a solicitat in mod expres sa-i fie comunicate actele de procedura - poate fi el insusi cauza pentru care inculpatul, persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente au fost in imposibilitate de a ridica exceptii si de a formula cereri privind obiectul procedurii in camera preliminara.


Curtea a constatat si faptul ca excluderea caii de atac a contestatiei impotriva incheierii prin care judecatorul de camera preliminara a dispus inceperea judecatii - in conditiile in care a constatat ca nu s-au formulat cereri si exceptii si nici nu a ridicat din oficiu exceptii - creeaza un tratament discriminatoriu pentru inculpatul, persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente din respectiva cauza fata de partile si persoanele vatamate ramase, la randul lor, in pasivitate in acele cauze penale in care judecatorul de camera preliminara a ridicat, din oficiu, exceptii sau au fost formulate cereri si exceptii de catre un alt participant in proces decat contestatorul - o parte, persoana vatamata sau procurorul.


Astfel, desi se gasesc in situatii similare, partile si persoanele vatamate din cele doua categorii mentionate beneficiaza de un tratament juridic diferit sub aspectul posibilitatii de a formula contestatie in temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala, in functie de atitudinea procesuala a unui alt participant in procesul penal - parte, persoana vatamata sau organ judiciar -, ceea ce contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, in conditiile in care tratamentul discriminatoriu nu isi gaseste nicio justificare obiectiva si rezonabila.


Curtea a mai retinut ca, in cazul in care legea - norma de procedura penala si/sau norma de drept penal substantial - este incalcata, trebuie sa se asigure atat procurorului, cat si inculpatului, persoanei vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente posibilitatea de a cere si a obtine restabilirea legalitatii prin reformarea solutiei nelegale.


Dispozitiile de lege criticate, pe de o parte, priveaza partile si persoana vatamata de posibilitatea apararii drepturilor, a libertatilor si a intereselor lor legitime, iar, pe de alta parte, lipsesc procurorul de parghiile necesare exercitarii rolului sau specific in cadrul procesului penal.


Avand in vedere ca rezultatul procedurii in camera preliminara referitor la stabilirea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii pe fond, putand sa fie decisiv pentru stabilirea vinovatiei/nevinovatiei inculpatului (Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, mai sus citata, paragraful 34), Curtea a retinut ca garantiile pe care le implica prevederile art. 21 si ale art. 131 din Legea fundamentala - asa cum aceste texte au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale - impun ca procurorul, partile si persoana vatamata sa aiba posibilitatea de a face contestatie impotriva incheierii prin care judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii in conditiile in care nu s-au formulat cereri si exceptii si nici nu s-au ridicat din oficiu exceptii .


Prin urmare, solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala, in forma in vigoare anterior modificarii prin Legea nr. 75/2016, care exclude calea de atac a contestatiei impotriva incheierii pronuntate de judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 346 alin. (2), incalca prevederile constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea in drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public.


Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator "MCP Avocati"




Citeşte mai multe despre:    Decizia 18/2017    neconstitutionalitate art. 347 CPP    contestarea incheierilor judecatorului de camera preliminara    procedura de camera preliminara    inceperea judecatii



Comentează: Neconstitutionalitatea art. 347 alin. (1) CPP, in forma anterioara modificarii prin Legea nr. 75/2016
Alte titluri