Art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala, forma in vigoare anterioara modificarii prin Legea nr. 75/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 334 din data de 29 aprilie 2016, avea urmatorul continut:
"(1) In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prevazute la art. 346 alin. (1), procurorul si inculpatul pot face contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor, precum si impotriva solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3)-(5)."
Prin Decizia pronuntata Curtea Constitutionala a retinut, in esenta, ca excluderea posibilitatii de a formula contestatie impotriva incheierii pronuntate de judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 346 alin. (2) din Codul de procedura penala, in varianta anterioara modificarii prin Legea nr. 75/2016, este de natura sa infranga egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea dreptului fundamental de acces liber la justitie.
Astfel, Curtea a retinut ca, pe calea contestatiei prevazute de art. 347 din Codul de procedura penala, se asigura controlul de legalitate cu privire la o serie de incheieri finale pronuntate in procedura camerei preliminare, ca o garantie a respectarii cerintelor principiului legalitatii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedura penala, care isi are, la randul sau, temeiul in prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie referitor la principiul legalitatii.
Scopul contestatiei in procedura de camera preliminara este acela de a indrepta erorile de drept comise de judecatorul de camera preliminara la verificarea, dupa trimiterea in judecata, a legalitatii sesizarii instantei, precum si a legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, erori care trebuie remediate in cadrul aceleiasi faze procesuale, avand in vedere ratiunile pentru care a fost instituita procedura camerei preliminare.
Asemenea erori de drept pot interveni insa, in egala masura, in acele situatii in care in procedura de camera preliminara nu s-au formulat cereri si exceptii si nici nu s-au ridicat din oficiu exceptii . In aceste conditii, Curtea a constatat ca pasivitatea partilor si a persoanei vatamate nu poate constitui un criteriu obiectiv pentru a le exclude de la exercitiul dreptului de a formula contestatie, avand in vedere ca acest drept este recunoscut de legiuitor cu privire la partile si persoanele vatamate care au ramas in pasivitate in cauze in care un alt participant in proces decat contestatorul a formulat cereri si exceptii ori judecatorul de camera preliminara a ridicat, din oficiu, exceptii .
In acest sens, Curtea a retinut faptul ca dispozitiile art. 347 din Codul de procedura penala se completeaza cu cele ale art. 4251 din acelasi cod, care constituie reglementarea generala in materie de contestatie. Astfel, potrivit art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala, una dintre solutiile ce pot fi date acestei cai de atac este aceea de desfiintare a hotararii atacate si de dispunere a rejudecarii cauzei de catre judecatorul (sau completul) care a pronuntat-o, atunci cand se constatata ca nu au fost respectate dispozitiile privind citarea.
S-a avut in vedere ca, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta "fara participarea procurorului si a inculpatului", este neconstitutionala, intrucat nu permite participarea procurorului si a partilor in procedura desfasurata in camera de consiliu, in fata judecatorului de camera preliminara.
Prin decizia mai sus mentionata, Curtea a retinut ca, din perspectiva exigentelor dreptului la un proces echitabil, este suficient sa li se asigure partilor posibilitatea participarii in aceasta etapa procesuala, judecatorul putand decide asupra finalizarii procedurii in camera preliminara si fara participarea partilor atata timp cat acestea au fost legal citate (paragraful 62).
Or, viciul privind citarea partilor si a persoanei vatamate - inclusiv gresita comunicare a rechizitoriului la o alta adresa decat cea la care locuieste inculpatul ori cea la care a solicitat in mod expres sa-i fie comunicate actele de procedura - poate fi el insusi cauza pentru care inculpatul, persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente au fost in imposibilitate de a ridica exceptii si de a formula cereri privind obiectul procedurii in camera preliminara.
Curtea a constatat si faptul ca excluderea caii de atac a contestatiei impotriva incheierii prin care judecatorul de camera preliminara a dispus inceperea judecatii - in conditiile in care a constatat ca nu s-au formulat cereri si exceptii si nici nu a ridicat din oficiu exceptii - creeaza un tratament discriminatoriu pentru inculpatul, persoana vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente din respectiva cauza fata de partile si persoanele vatamate ramase, la randul lor, in pasivitate in acele cauze penale in care judecatorul de camera preliminara a ridicat, din oficiu, exceptii sau au fost formulate cereri si exceptii de catre un alt participant in proces decat contestatorul - o parte, persoana vatamata sau procurorul.
Astfel, desi se gasesc in situatii similare, partile si persoanele vatamate din cele doua categorii mentionate beneficiaza de un tratament juridic diferit sub aspectul posibilitatii de a formula contestatie in temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala, in functie de atitudinea procesuala a unui alt participant in procesul penal - parte, persoana vatamata sau organ judiciar -, ceea ce contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, in conditiile in care tratamentul discriminatoriu nu isi gaseste nicio justificare obiectiva si rezonabila.
Curtea a mai retinut ca, in cazul in care legea - norma de procedura penala si/sau norma de drept penal substantial - este incalcata, trebuie sa se asigure atat procurorului, cat si inculpatului, persoanei vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente posibilitatea de a cere si a obtine restabilirea legalitatii prin reformarea solutiei nelegale.
Dispozitiile de lege criticate, pe de o parte, priveaza partile si persoana vatamata de posibilitatea apararii drepturilor, a libertatilor si a intereselor lor legitime, iar, pe de alta parte, lipsesc procurorul de parghiile necesare exercitarii rolului sau specific in cadrul procesului penal.
Avand in vedere ca rezultatul procedurii in camera preliminara referitor la stabilirea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala are o influenta directa asupra desfasurarii judecatii pe fond, putand sa fie decisiv pentru stabilirea vinovatiei/nevinovatiei inculpatului (Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, mai sus citata, paragraful 34), Curtea a retinut ca garantiile pe care le implica prevederile art. 21 si ale art. 131 din Legea fundamentala - asa cum aceste texte au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale - impun ca procurorul, partile si persoana vatamata sa aiba posibilitatea de a face contestatie impotriva incheierii prin care judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii in conditiile in care nu s-au formulat cereri si exceptii si nici nu s-au ridicat din oficiu exceptii .
Prin urmare, solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala, in forma in vigoare anterior modificarii prin Legea nr. 75/2016, care exclude calea de atac a contestatiei impotriva incheierii pronuntate de judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 346 alin. (2), incalca prevederile constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea in drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public.
Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator "MCP Avocati"