Prima pagină » Ştiri juridice » CEDO acorda despagubiri unui condamnat pentru omor din cauza conditiilor din penitenciar

CEDO acorda despagubiri unui condamnat pentru omor din cauza conditiilor din penitenciar

Publicat: 10 Dec 2007 2863 citiri Sursa: Newsin.ro

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

CEDO a acordat 6.500 EUR, daune morale, unui reclamant condamnat pentru omor, retinand ca suprapopularea penitenciarului, conditiile precare de igiena si lipsa unor facilitati adecvate starii de sanatate a reclamantului, constituie un tratament inuman si degradant.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat la data de 6 decembrie 2007 in cauza Bragadireanu impotriva Romaniei, avand ca obiect pretinsa incalcare de catre statul roman a prevederilor articolului 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea torturii si a tratamentelor inumane si degradante, precum si pretinsa nerespectare a dreptului la un proces echitabil, respectiv a dreptului la respectarea vietii private si de familie, garantate de articolul 6 � 1 si 8 din Conventie, se arata intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Reclamantul s-a plans si cu privire la incalcarea articolelor 1 (obligatia de a respecta drepturile omului), 7 (legalitatea pedepsei), 13 (dreptul la un recurs efectiv) si 14 (interzicerea discriminarii) din Conventie . Prin hotararea pronuntata, Curtea a declarat cererea reclamantului admisibila numai sub aspectul pretinsei violari a articolelor 3 (numai in ceea ce priveste conditiile de detentie incepand cu mai 2004) si 6 � 1 din Conventie, declarand inadmisibile capetele de cerere privind incalcarea celorlalte articole din Conventie, mentionate in cererea introductiva.
In fapt, la data de 22 octombrie 1993 reclamantul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prevazuta de articolul 176 din Codul penal, retinandu-se faptul ca acesta si-ar fi omorat concubina. La data de 19 mai 1995, Tribunalul Judetean Giurgiu l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsa de 20 de ani inchisoare pentru comiterea infractiunii anterior indicate, sentinta fiind mentinuta de Curtea de Apel Bucuresti printr-o decizie pronuntata la data de 16 februarie 1996. Impotriva acestor hotarari, reclamantul a declarat recurs. In considerarea starii de sanatate a acestuia, Curtea Suprema de Justitie a dispus revocarea masurii arestarii preventive, punerea in libertate a reclamantului si suspendarea procesului penal, in raport de concluziile raportului de expertiza medico-legala efectuat in cauza. Instanta suprema a admis recursul si a trimis cauza spre rejudecare la prima instanta, pentru efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice. Sentinta pronuntata de Tribunalul Giurgiu la 20 noiembrie 2000, prin care se dispunea retrimiterea cauzei la procuror, a fost desfiintata de Curtea de Apel Bucuresti la data de 1 martie 2001, astfel incat procedura de judecata a fost reluata in fata Tribunalului Giurgiu, care a pronuntat la data de 10 iunie 2002 o sentinta de condamnare a reclamantului la o pedeapsa de 20 de ani de inchisoare, sub aspectul infractiunii de omor deosebit de grav. Hotararea a ramas definitiva printr-o decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 12 februarie 2004.
Sub aspectul pretinsei incalcari a articolului 3 din Conventie, Curtea a constatat faptul ca reclamantul a beneficiat pe perioada detentiei de asistenta medicala, neexistand probe ca starea de sanatate a acestuia s-a agravat din cauza regimului de detentie . Curtea a concluzionat ca reclamantul nu a dovedit, �dincolo de orice dubiu�, ca lipsa unui tratament medical adecvat in penitenciar intruneste minimul grad de gravitate pentru a intra sub incidenta articolului 3 din Conventie .
Curtea a retinut faptul ca suprapopularea penitenciarului, precum si conditiile precare de igiena, ca si lipsa unor facilitati adecvate starii de sanatate a reclamantului, constituie un tratament inuman si degradant, constatand incalcarea articolului 3 din Conventie .
De asemenea, Curtea a apreciat ca fiind excesiva durata procedurii penale desfasurate impotriva reclamantului (opt ani si opt luni, din care sapte ani si opt luni dupa ratificarea Conventiei de Romania), pronuntand incalcarea articolului 6 � 1 din Conventie . Curtea a facut referire la rejudecarea cauzei de catre instantele interne, ca urmare a dispunerii cu intarziere a efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice.
In ceea ce priveste celelalte aspecte invocate de reclamant in lumina dispozitiilor articolului 6 � 1 din Conventie, care ar reprezenta, in opinia sa, incalcarea dreptului la un proces echitabil (influentarea martorilor de catre procuror, desfasurarea procesului in absenta sa ori lipsa unui avocat ales la unele din sedintele de judecata sau la efectuarea testului poligraf), Curtea a respins ca nefondat acest capat de cerere, in raport de probele rezultand din dosarul cauzei si de informatiile comunicate de Guvern. Cererea reclamantului avand ca obiect pretinsa violare a articolului 8 din Conventie a fost respinsa ca tardiva, iar cea avand ca obiect incalcarea articolelor 1, 7, 13 si 14 din Conventie, respinsa ca nefondata.

Citeşte mai multe despre: