Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » MJLC. Precizari referitoare la sistemul sanctionator pentru infractiunile de coruptie prevazute in Proiectul noului Cod penal

MJLC. Precizari referitoare la sistemul sanctionator pentru infractiunile de coruptie prevazute in Proiectul noului Cod penal

  Publicat: 13 Mar 2009       1421 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Avand in vedere noile reactii existente in mass-media privitoare la sistemul sanctionator pentru infractiunile de coruptie, care cuprind o serie de comentarii eronate sau incomplete referitoare la solutiile legislative adoptate in proiectul Codului penal,

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
infractiune care face parte din grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau a altor activitati reglementate de lege,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
infractiune care face parte din grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau a altor activitati reglementate de lege,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Reinnoirea locatiunii daca locatarul dupa expirarea termenului din contract ramane in folosinta lucrului si cu acordul locatorului.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
infractiune care face parte din grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau a altor activitati reglementate de lege,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti apreciaza ca fiind necesara formularea urmatoarelor precizari:


INFRACTIUNILE DE CORUPTIE

Infractiunile de coruptie, cuprinse in Capitolul I al Titlului V, au fost elaborate avand in vedere pe de o parte, reglementarea acestor fapte in Codul penal in vigoare, iar pe de alta parte, dispozitiile din Legea nr. 78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele produse prin Legea nr. 161/2003.

Se poate observa ca, potrivit prevederilor art. 288 din proiectul noului Cod penal, luarea de mita este definita ca fiind „fapta functionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri”, spre deosebire de reglementarea actuala (art. 254 Cod penal), care defineste fapta de luare de mita prin raportare la scop („ … in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri”).
Astfel, forma propusa in Proiect este mai larga, acoperind toate situatiile in care o persoana ia mita in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. Modificarea s-a realizat pentru a permite renuntarea la distinctia actuala intre luarea de mita si primirea de foloase necuvenite, distinctie care nu face decat sa creeze dificultati in plan probator atunci cand intelegerea a avut loc inainte de efectuarea actului, dar bunurile s-au remis ulterior. Art. 288 contine, deci, reglementarea actuala prevazuta in art. 254 (luarea de mita) si cea regasita in prezent in art 256 (primirea de foloase necuvenite ).

Mai mult decat atat, art. 288 din proiect sanctioneaza orice fel de acceptare a unei sume de bani sau de alte foloase, tacita sau expresa, astfel incat, desi nerespingerea primirii unei sume de bani ori alte foloase nu este prezenta in art. 288, persoana careia i se ofera bani va comite infractiunea de luare de mita, daca acceptarea este tacita .
In acelasi sens sunt si prevederile Conventiei penale privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificata de Romania, prin Legea nr. 27/2002 , care prin art. 3, arata ca „fiecare parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infractiune, conform dreptului sau intern, atunci cand s-a savarsit cu intentie, fapta unuia dintre agentii sai publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a indeplini ori de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitarea functiilor sale.” Prin urmare, textul propus prin art. 288 din proiect este in concordanta cu Conventia mentionata, aceasta nefacand referire la fapta functionarului de a nu respinge promisiunea de bani sau alte foloase. O dispozitie similara se regaseste si in art. 2 alin.(1) lit.b) din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene 2003/568/JAI din 22 iulie 2003, referitoare la lupta impotriva coruptiei in sectorul privat. Potrivit acestui text, Statele membre trebuie sa sanctioneze fapta „de a solicita sau de a primi, direct sau prin intermediul unui tert, un folos necuvenit de orice natura, pentru sine sau pentru un tert, ori de a accepta promisiunea unui asemenea avantaj, pentru a indeplini ori a se abtine de la indeplinirea unui act, cu incalcarea atributiilor sale”.

Mai trebuie adaugat faptul ca Proiectul prevede in mod explicit ca primirea folosului necuvenit se poate face si in beneficiul unei alte persoane decat functionarul mituit – „primeste (...) pentru sine sau pentru altul” – ipoteza care nu era explicit reglementata in legea in vigoare.

Referitor la art. 288 alin.(2) din Proiect, precizam ca este incriminata luarea de mita cand este savarsita de catre o persoana care exercita o profesie de interes public [cu referire la art. 175 alin.(2)], dar numai in ipoteza comiterii acestei fapte in scopul de a nu indeplini, a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale legale sau in scopul de a nu face un act contrar acestor indatoriri. Prin aceasta dispozitie se rezolva mult controversata problema daca notarul public, executorul judecatoresc sau alte persoane care executa o functie de interes public, pentru care este necesara o abilitare speciala a autoritatilor publice, poate fi sau nu autor al luarii de mita. In cazul acestor persoane nu se pune problema de a lua mita pentru a face un act conform indatoririlor lor, dat fiind ca pentru aceste acte persoanele in cauza isi stabilesc un onorariu.

De asemenea, art. 288 alin.(3) din Proiect sanctioneaza infractiunea de luare de mita, daca a fost savarsita de o alta persoana decat cele aratate in art. 175 (deci, fapta de luare de mita savarsita de alte persoane decat functionarii), limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate. In aceasta categorie sunt inclusi, spre exemplu, profesorii, medicii etc.
Pentru realizarea in conditii mai bune a preventiei generale, in cazul normei de incriminare a luarii de mita, s-a prevazut ca pedeapsa complementara interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta .

Cu privire la cuantumul pedepselor stabilit pentru infractiunile de coruptie, subliniem faptul ca proiectul noului Cod penal cuprinde o reasezare in limite normale a tratamentului sanctionator. In acest sens, practica ultimului deceniu a demonstrat ca nu marirea exagerata a limitelor de pedeapsa este solutia eficienta pentru combaterea criminalitatii.
Intr-un stat de drept, intinderea si intensitatea represiunii penale trebuie sa ramana in limite determinate, in primul rand, prin raportare la importanta valorii sociale lezate pentru cei care infrang pentru prima oara legea penala, urmand sa creasca progresiv pentru cei care comit mai multe infractiuni inainte de a fi definitiv condamnati si cu atat mai mult pentru cei aflati in stare de recidiva. De altfel, proiectul noului Cod penal cuprinde un regim sanctionator mai sever pentru recidiva, prin instituirea cumulului aritmetic.
Asa cum am mentionat mai sus, pedepsele prevazute in normele de incriminare a faptelor de coruptie, in proiect, sunt mult mai reduse decat in Codul penal in vigoare. Reducerea pedepselor a fost sustinuta de urmatoarele argumente:
a) pedepsele aplicate in concret de instante pentru aceasta categorie de infractiuni;
b) necesitatea corelarii cu dispozitiile din partea generala referitoare la mecanismele de sanctionare a pluralitatii de infractiuni dar si la limitele de pedeapsa prevazute pentru aplicarea modalitatilor alternative de individualizare a executarii sanctiunilor;
c) necesitatea reflectarii in limitele legale de pedeapsa a ierarhiei firesti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala;
d) necesitatea revenirii la traditia Codurilor penale in anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 si Codul penal in vigoare in forma avuta la adoptarea sa in 1968).

In cadrul infractiunilor de coruptie au fost, de asemenea, introduse o serie de infractiuni care acum se regasesc in legi speciale:
- infractiunea de cumparare de influenta a fost adusa in proiect prin preluarea ei din Legea nr. 78/2000, modificata si completata prin Legea nr. 161/2003, la care s-a prevazut aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi . Din aceeasi lege a fost preluata si infractiunea de abuz de functie, reglementata in art. 292;
- a fost introdus un text general (art. 294) preluat din Legea nr. 78/2000 modificata si completata, in care se prevede ca dispozitiile cuprinse in capitolul „infractiuni de coruptie” se aplica in mod corespunzator faptelor de coruptie savarsite de catre functionarii straini ori in legatura cu activitatea acestora;
- ca urmare a ratificarii de catre Romania a Protocolului aditional la Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia (Legea nr. 260/2004) s-a impus completarea cadrului infractiunilor de coruptie cu o prevedere referitoare la extinderea normelor penale respective in privinta faptelor de dare si luare de mita comise de persoanele implicate in solutionarea litigiilor pe cale de arbitraj intern sau international (art. 2 - 4 din Protocol).

In ceea ce priveste infractiunile de coruptie, subliniem faptul ca, prin proiectul noului Cod penal a fost acordata o atentie deosebita infractiunilor prin care se aduce o atingere intereselor financiare ale Comunitatilor europene (Partea speciala – Titlul V, Capitolul III), textele propuse de proiect reiau incriminarile in materie introduse in legislatia noastra prin dispozitiile Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, incriminari preluate din Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, fiind operate doar unele reformulari menite sa inlature cateva imperfectiuni ale traducerii initiale a respectivelor texte, regasite in cuprinsul Legii nr. 161/2003.


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Instantele Uniunii Europene nu sunt competente sa judece actiuni in despagubire formulate impotriva Eurogrupului
Sursa: EuroAvocatura.ro

OPINIE privind directiva europeana prin care se consolideaza drepturile lucratorilor detasati
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sinteze curs de dreptul muncii. Ghidul salariatului si Ghidul angajatorului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

Dezbaterile in fata completului de divergenta pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanta a constatat ivirea divergentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia I civila, decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019

Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de ti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 268/RC din 25 iunie 2019

Remiterea materiala a unei sume de bani nu este suficienta pentru a proba perfectarea unui contract de imprumut
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia a II-a civila, Decizia nr. 1868 din 22 octombrie 2019

Legislaţie

OUG nr. 92/2020 pentru instituirea unor masuri active de sprijin destinate angajatilor si angajatorilor
Ordonanta de urgenta nr. 92/2020 pentru instituirea unor masuri active de sprijin destinate angajati ...

OUG 82/2020 pentru aprobarea acordarii unui stimulent de risc pentru personalul centrelor rezidentiale de ingrijire si asistenta a persoanelor varstni
Ordonanta de urgenta nr. 82/2020 pentru aprobarea acordarii unui stimulent de risc pentru personalul ...

Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilitati de la plata chiriei pentru perioada aferenta starii de urgenta
Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilitati de la plata chiriei pentru perioada aferenta sta ...