MJLC. Precizari referitoare la sistemul sanctionator pentru infractiunile de coruptie prevazute in Proiectul noului Cod penal

Avand in vedere noile reactii existente in mass-media privitoare la sistemul sanctionator pentru infractiunile de coruptie, care cuprind o serie de comentarii eronate sau incomplete referitoare la solutiile legislative adoptate in proiectul Codului penal,

Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti apreciaza ca fiind necesara formularea urmatoarelor precizari:


INFRACTIUNILE DE CORUPTIE

Infractiunile de coruptie, cuprinse in Capitolul I al Titlului V, au fost elaborate avand in vedere pe de o parte, reglementarea acestor fapte in Codul penal in vigoare, iar pe de alta parte, dispozitiile din Legea nr. 78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele produse prin Legea nr. 161/2003.

Se poate observa ca, potrivit prevederilor art. 288 din proiectul noului Cod penal, luarea de mita este definita ca fiind �fapta functionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri�, spre deosebire de reglementarea actuala (art. 254 Cod penal), care defineste fapta de luare de mita prin raportare la scop (� � in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri�).
Astfel, forma propusa in Proiect este mai larga, acoperind toate situatiile in care o persoana ia mita in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. Modificarea s-a realizat pentru a permite renuntarea la distinctia actuala intre luarea de mita si primirea de foloase necuvenite, distinctie care nu face decat sa creeze dificultati in plan probator atunci cand intelegerea a avut loc inainte de efectuarea actului, dar bunurile s-au remis ulterior. Art. 288 contine, deci, reglementarea actuala prevazuta in art. 254 (luarea de mita) si cea regasita in prezent in art 256 (primirea de foloase necuvenite ).

Mai mult decat atat, art. 288 din proiect sanctioneaza orice fel de acceptare a unei sume de bani sau de alte foloase, tacita sau expresa, astfel incat, desi nerespingerea primirii unei sume de bani ori alte foloase nu este prezenta in art. 288, persoana careia i se ofera bani va comite infractiunea de luare de mita, daca acceptarea este tacita .
In acelasi sens sunt si prevederile Conventiei penale privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificata de Romania, prin Legea nr. 27/2002 , care prin art. 3, arata ca �fiecare parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infractiune, conform dreptului sau intern, atunci cand s-a savarsit cu intentie, fapta unuia dintre agentii sai publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a indeplini ori de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitarea functiilor sale.� Prin urmare, textul propus prin art. 288 din proiect este in concordanta cu Conventia mentionata, aceasta nefacand referire la fapta functionarului de a nu respinge promisiunea de bani sau alte foloase. O dispozitie similara se regaseste si in art. 2 alin.(1) lit.b) din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene 2003/568/JAI din 22 iulie 2003, referitoare la lupta impotriva coruptiei in sectorul privat. Potrivit acestui text, Statele membre trebuie sa sanctioneze fapta �de a solicita sau de a primi, direct sau prin intermediul unui tert, un folos necuvenit de orice natura, pentru sine sau pentru un tert, ori de a accepta promisiunea unui asemenea avantaj, pentru a indeplini ori a se abtine de la indeplinirea unui act, cu incalcarea atributiilor sale�.

Mai trebuie adaugat faptul ca Proiectul prevede in mod explicit ca primirea folosului necuvenit se poate face si in beneficiul unei alte persoane decat functionarul mituit � �primeste (...) pentru sine sau pentru altul� � ipoteza care nu era explicit reglementata in legea in vigoare.

Referitor la art. 288 alin.(2) din Proiect, precizam ca este incriminata luarea de mita cand este savarsita de catre o persoana care exercita o profesie de interes public [cu referire la art. 175 alin.(2)], dar numai in ipoteza comiterii acestei fapte in scopul de a nu indeplini, a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale legale sau in scopul de a nu face un act contrar acestor indatoriri. Prin aceasta dispozitie se rezolva mult controversata problema daca notarul public, executorul judecatoresc sau alte persoane care executa o functie de interes public, pentru care este necesara o abilitare speciala a autoritatilor publice, poate fi sau nu autor al luarii de mita. In cazul acestor persoane nu se pune problema de a lua mita pentru a face un act conform indatoririlor lor, dat fiind ca pentru aceste acte persoanele in cauza isi stabilesc un onorariu.

De asemenea, art. 288 alin.(3) din Proiect sanctioneaza infractiunea de luare de mita, daca a fost savarsita de o alta persoana decat cele aratate in art. 175 (deci, fapta de luare de mita savarsita de alte persoane decat functionarii), limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate. In aceasta categorie sunt inclusi, spre exemplu, profesorii, medicii etc.
Pentru realizarea in conditii mai bune a preventiei generale, in cazul normei de incriminare a luarii de mita, s-a prevazut ca pedeapsa complementara interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta .

Cu privire la cuantumul pedepselor stabilit pentru infractiunile de coruptie, subliniem faptul ca proiectul noului Cod penal cuprinde o reasezare in limite normale a tratamentului sanctionator. In acest sens, practica ultimului deceniu a demonstrat ca nu marirea exagerata a limitelor de pedeapsa este solutia eficienta pentru combaterea criminalitatii.
Intr-un stat de drept, intinderea si intensitatea represiunii penale trebuie sa ramana in limite determinate, in primul rand, prin raportare la importanta valorii sociale lezate pentru cei care infrang pentru prima oara legea penala, urmand sa creasca progresiv pentru cei care comit mai multe infractiuni inainte de a fi definitiv condamnati si cu atat mai mult pentru cei aflati in stare de recidiva. De altfel, proiectul noului Cod penal cuprinde un regim sanctionator mai sever pentru recidiva, prin instituirea cumulului aritmetic.
Asa cum am mentionat mai sus, pedepsele prevazute in normele de incriminare a faptelor de coruptie, in proiect, sunt mult mai reduse decat in Codul penal in vigoare. Reducerea pedepselor a fost sustinuta de urmatoarele argumente:
a) pedepsele aplicate in concret de instante pentru aceasta categorie de infractiuni;
b) necesitatea corelarii cu dispozitiile din partea generala referitoare la mecanismele de sanctionare a pluralitatii de infractiuni dar si la limitele de pedeapsa prevazute pentru aplicarea modalitatilor alternative de individualizare a executarii sanctiunilor;
c) necesitatea reflectarii in limitele legale de pedeapsa a ierarhiei firesti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala;
d) necesitatea revenirii la traditia Codurilor penale in anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 si Codul penal in vigoare in forma avuta la adoptarea sa in 1968).

In cadrul infractiunilor de coruptie au fost, de asemenea, introduse o serie de infractiuni care acum se regasesc in legi speciale:
- infractiunea de cumparare de influenta a fost adusa in proiect prin preluarea ei din Legea nr. 78/2000, modificata si completata prin Legea nr. 161/2003, la care s-a prevazut aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi . Din aceeasi lege a fost preluata si infractiunea de abuz de functie, reglementata in art. 292;
- a fost introdus un text general (art. 294) preluat din Legea nr. 78/2000 modificata si completata, in care se prevede ca dispozitiile cuprinse in capitolul �infractiuni de coruptie� se aplica in mod corespunzator faptelor de coruptie savarsite de catre functionarii straini ori in legatura cu activitatea acestora;
- ca urmare a ratificarii de catre Romania a Protocolului aditional la Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia (Legea nr. 260/2004) s-a impus completarea cadrului infractiunilor de coruptie cu o prevedere referitoare la extinderea normelor penale respective in privinta faptelor de dare si luare de mita comise de persoanele implicate in solutionarea litigiilor pe cale de arbitraj intern sau international (art. 2 - 4 din Protocol).

In ceea ce priveste infractiunile de coruptie, subliniem faptul ca, prin proiectul noului Cod penal a fost acordata o atentie deosebita infractiunilor prin care se aduce o atingere intereselor financiare ale Comunitatilor europene (Partea speciala � Titlul V, Capitolul III), textele propuse de proiect reiau incriminarile in materie introduse in legislatia noastra prin dispozitiile Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, incriminari preluate din Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, fiind operate doar unele reformulari menite sa inlature cateva imperfectiuni ale traducerii initiale a respectivelor texte, regasite in cuprinsul Legii nr. 161/2003.