Raportul CSM referitor la situatia personalului si logisticii de la Tribunalul Bucuresti si instantele din circumscriptia acestuia

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat si adoptat primele masuri rezultate din Raportul referitor la situatia personalului si logisticii de la Tribunalul Bucuresti si instantele din circumscriptia acestuia, intocmit de judecator Lidia BARBULESCU � vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si judecator dr. Dan LUPASCU, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

In esenta, au fost analizate modul de organizare si functionarea instantelor; implicarea Consiliului Superior al Magistraturii si a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in rezolvarea disfunctionalitatilor din sistemul judiciar; imaginea justitiei; colaborarea cu alte institutii; instabilitatea legislativa; proiectele noilor coduri, s.a.

Raportul releva urmatoarele aspecte:

1. Instantele se confrunta cu probleme grave de personal, atat in cazul judecatorilor, cat si a personalului auxiliar si conex.

De exemplu, la Tribunalul Bucuresti media dosarelor pe sedintele de judecata la completele de asigurari sociale este de cca. 80-100 dosare. La Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale din 20 de judecatori repartizati sectiei, doar 16 judecatori sunt in activitate .

Din cauza lipsei judecatorilor, numarul de dosare nou intrate � 45 asigurari sociale � este covarsitor de mare si nu mai da posibilitatea judecatorilor sa se pregateasca temeinic, sa studieze legislatia si practica neunitara.

Numarul insuficient de judecatori duce la lipsa timpului pentru a studia sedinta temeinic, iar participarea la prea multe sedinte de judecata duce la lipsa timpului pentru a putea motiva si tehnoredacta sentintele pronuntate.

La Judecatoria sect. 1 volumul de activitate este in continua crestere, inregistrandu-se de la inceputul acestui an cca. 8.000 de dosare. Media dosarelor pe sedintele de judecata la completele civile este de cca. 80-90 dosare.

La Judecatoria sect. 3 media pe judecator in anul 2008 a fost de peste 600 dosare. Stocul de dosare a crescut, in conditiile cresterii constante a volumului de activitate . in materie penala a crescut numarul propunerilor de arestare preventiva. La aceasta instanta in fiecare sedinta de judecata sunt pe rol 60-80 de dosare.

Judecatorii sunt implicati si in alte activitati decat cele de judecata, inclusiv in procesul electoral, ceea ce are repercusiuni asupra actului de justitie.

La Judecatoria Cornetu incarcatura este de peste 100 dosare pe judecator, iar volumul de activitate este in continua crestere. Deseori sedintele de judecata se termina la aceasta instanta dupa ora 22,00, iar sambata si duminica se lucreaza.

Se impune readaptarea schemelor de personal in raport de evolutia volumului de activitate .
In cazul judecatorilor detasati/delegati de la aceste instante este necesara analiza fiecarui caz in parte si, in masura in care nu este posibila incetarea detasarii/delegarii sa se dea eficienta cuvenita dispozitiilor privitoare la fondul de rezerva .

Suprasolicitarea personalului afecteaza grav starea de sanatate a acestuia, inregistrandu-se mai multe cazuri de imbolnaviri profesionale si o stare de spirit negativa.

Toate acestea conduc la depasirea duratei rezonabile de solutionare a cauzelor, imposibilitatea efectuarii in termen a lucrarilor, intocmirea unor acte procedurale de calitate necorespunzatoare s.a., cu urmari serioase asupra calitatii actului de justitie.

In acelasi timp se amplifica riscul condamnarii Romaniei in cazul constatarii violarii drepturilor omului, indeosebi a dreptului la o judecata intr-un termen optim si previzibil.

2. Este necesara finalizarea proiectelor Consiliului Superior al Magistraturii privind normarea muncii, stabilirea (si implementarea) gradelor de complexitate a cauzelor si transferul atributiilor administrative de la judecatori la grefieri.

3. Subfinantarea instantelor creeaza dificultati de functionare a sistemului judiciar si conditii de lucru improprii la unele instante (Judecatoria Sectorului 3, Judecatoria Buftea, Judecatoria Cornetu si Tribunalul Bucuresti).

Neexecutarea hotararilor judecatoresti privind plata drepturilor salariale restante si inechitatile din sistemul de salarizare a personalului accentueaza starea de tensiune din instante.

Trebuie intensificate eforturile pentru amenajarea sediului Tribunalului Ilfov si a Judecatoriei Buftea, precum si luarea de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a unei decizii cu privire la sediul Judecatoriei Cornetu (avand in vedere inclusiv problema competentei acestei instante referitor la cauzele din Penitenciarul Jilava si Spitalul Penitenciar Jilava).

Consiliul Superior al Magistraturii se adreseaza Guvernului, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti pentru rezolvarea acestor situatii care au efect negativ asupra justitiabililor in legatura directa cu derularea procedurilor judiciare.

4. Este necesara actualizarea Nomenclatorului privind termenele de pastrare a dosarelor si evidentelor instantelor, precum si predarea documentelor vechi catre Arhivele Nationale.

De exemplu, la Tribunalul Bucuresti s-a relevat imprejurarea ca spatiile insuficiente pentru arhive, termenele lungi de pastrare a unor dosare sau lipsa unor termene pentru anumite categorii de cauze (ex.: dosarele cu privire la interceptari), existenta unor birouri mici, aglomerate, fara lumina naturala, fara aerisire naturala, numarul insuficient de calculatoare, lipsa unor consumabile (toner, rechizite, etc.) reprezinta aspecte care afecteaza desfasurarea activitatii instantei si se repercuteaza negativ asupra calitatii muncii.

Judecatoriei sectorului 5 se confrunta cu problema referitoare la predarea arhivei vechi catre Arhiva Nationala si a solicitat implicarea Consiliului Superior al Magistraturii.

5. Imbunatatirea strategiei de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii si a capacitatii institutiei de a garanta independenta justitiei.

6. Imbunatatirea activitatii Institutului National al Magistraturii, cu privire la:

a) formarea profesionala initiala (accent pe aspectele practice; studierea materiei executarii silite, etc.);

b) formarea profesionala continua (cresterea numarului de participanti; alegerea unor teme in acord cu necesitatile instantelor, etc.);

c) deschiderea catre facultatile de drept .

7. Imbunatatirea activitatii Scolii Nationale de Grefieri, in sensul implicarii mai mari in activitatile de formare profesionala continua a grefierilor.

Tribunalul Bucuresti se confrunta cu problema insuficientei numarului de grefieri, grefieri � arhivari, grefieri � registratori si slabei pregatiri a unora dintre acestia, elemente care afecteaza volumul si calitatea activitatii judecatorilor.

S-a propus o mai buna pregatire profesionala a grefierilor si preluarea unor atributii administrative de catre grefierii cu studii superioare.

8. Se solicita formularea unor propuneri de lege ferenda cu privire la:

- modificarea codurilor de procedura (termenele de redactare a hotararilor; stabilirea cheltuielilor de procedura pe fiecare dosar; incheierea de sedinta sa nu mai fie semnata de grefier);

- Legea nr. 304/2004 (degrevarea judecatorilor de activitatile nejudiciare; eliminarea discriminarii dintre absolventii INM si candidatii admisi la concursul de intrare in magistratura; extinderea competentei judecatorului stagiar; functionarea judecatorului stagiar sub tutela unui judecator definitiv; asistentii judiciari sa aiba vot deliberativ si sa redacteze hotararile);

- Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti (transferul atributiilor de la judecator la grefieri; repartizarea aleatorie in cazul casarii/desfiintarii cu trimitere spre rejudecare; scanarea actelor din dosare);

- Regulamentul privind promovarea in functii de executie (scoaterea la concurs pe sectii a posturilor de la tribunale; interzicerea participarii la concurs a magistratilor detasati/delegati la alte institutii decat instantele judecatoresti; accent pe spete si nu pe probleme teoretice; instituirea unei perioade de 1 - 3 ani de functionare obligatorie la instanta inferioara; inlaturarea institutiei promovarii pe loc);

- Unificarea practicii judiciare (adoptarea urgenta a unui act normativ care sa contina dispozitii corespunzatoare pentru unificarea practicii judiciare);

- Legea nr. 317/2004 (lamurirea statutului inspectorilor judiciari);

- Raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor.

9. Decontarea chiriilor personalului auxiliar si plata orelor suplimentare.

10. Logistica instantelor (inregistrarea tuturor sedintelor de judecata; achizitionarea unui program legislativ corespunzator; dotarea punctelor de control acces cu mijloace antiteroriste; numar insuficient de calculatoare; asigurare consumabile).

11. Probleme referitor la realizarea expertizelor (liste de experti neactualizate; comunicare defectuoasa intre instante si birourile de experti; depunerea cu intarziere a unor lucrari).

In considerarea implicarii concordante a tuturor factorilor implicati in buna functionare a sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii se va adresa Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, in calitatea sa de administrator al fondurilor instantelor.

12. Lipsa comunicarii sau comunicarea cu intarziere a unor relatii de catre autoritatile locale pentru care Consiliul Superior al Magistraturii recomanda organizarea de catre Curtea de Apel Bucuresti a unor intalniri intre conducerile instantelor si cele ale institutiilor respective.

13. Unele relatii incordate cu Directia Nationala Anticoruptie. Presedintele Consiliul Superior al Magistraturii va avea o intalnire cu procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie pentru rezolvarea acestei situatii.

In termen de 15 zile directiile de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii vor formula propuneri punctuale prin prisma recomandarilor Raportului analizat azi, pentru a imbunatati activitatea instantelor si a actului de justitie.