Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat, privind admisibilitatea caii ordinare de atac exercitate de procurorul din cadrul DIICOT

RIL promovat, privind admisibilitatea caii ordinare de atac exercitate de procurorul din cadrul DIICOT

  Publicat: 15 May 2009       1943 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act adoptat de organele de stat,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Procurorul General al Romaniei a promovat Recurs ul in INTERESUL LEGII privind admisibilitatea caii ordinare de atac exercitate de procurorul din cadrul DIICOT impotriva hotararii pronuntate de instanta de judecata intr-o cauza de competenta directiei in conditiile in care, la judecarea cauzei a carei hotarare este atacata (apelata ori recurata), a participat un procuror de la parchetul ordinar.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Documente care insotesc o cerere de finantare; pot fi anexe obligatorii solicitate expres de finantator (buget, matrice cadru logic, acte constitutive ale solicitantului etc.) sau anexe facultative (care au valoare explicativa si justificativa pentru un proiect, de tipul studiilor de piata, a datelor statistice etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act adoptat de organele de stat,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este spatiul in interiorul caruia este asezata populatia unui stat format din teritoriul terestru (solul si subsolul), teritoriul maritim (apele interioare si marea teritoriala) si teritoriul aerian (format din coloana de aer care se gaseste deasupra solului si deasupra teritoriului maritim,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Jurisprudenta actuala evidentiaza doua orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel :

1. Intr-o prima orientare, instantele au considerat ca este admisibila calea ordinara de atac exercitata de procurorul din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism intr-o cauza de competenta directiei in conditiile in care, la judecata, a participat un procuror de la parchetul ordinar ( Anexele 1 - 6 ).
In acest sens s-a pronuntat si instanta suprema

2. Intr-o alta orientare, s-a considerat ca, dimpotriva, aceste cai ordinare de atac sunt inadmisibile, fiind declarate cu incalcarea legii ( Anexa 16 ).

Aceeasi solutie a fost adoptata si de catre instanta suprema

Ministerul Public aprecieza ca prima solutie este cea legala.



Solutia inadmisibilitatii caii de atac exercitate de catre procurorul apartinand Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procuror care nu a participat si la solutionarea cauzei a carei hotarare o ataca, a fost motivata prin aceea ca nu este posibil ca activitatea de participare la judecarea unei cereri sau la judecata in fond si in caile de atac sa fie divizata intre procurorii parchetelor si cei ai Directiei, in sensul ca unii sa puna concluzii si ceilalti sa exercite caile legale de atac.

Asadar, ar rezulta o „unitate de competenta in punerea de concluzii si exercitarea cailor de atac, fie ca este vorba de procurorul parchetului de pe langa instanta competenta, fie, prin exceptie, de procurorul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism”, astfel incat conditia prealabila pentru a putea exercita calea de atac pentru oricare dintre procurorii celor doua structuri ale Ministerului Public este aceea de a fi participat la judecata si de a fi pus concluzii in cauza.

Se invoca, ca si temei in drept, art.63 lit.f din Legea nr.304/2004.

Aceasta solutie este contrazisa de principiile care guverneaza activitatea Ministerului Public, interpretarea acestora si a formelor in care aceste principii se materializeaza.

Principiul subordonarii ierarhice ce functioneaza in raporturile dintre procurorii din cadrul Ministerului Public este exprimat prin formula „controlului ierarhic” cuprins in art. 132 alin. 1 din Constitutia Romaniei ( Curtea Constitutionala – decizia nr. 1058 din 14 noiembrie 2007) .

Ministerul Public este structurat, prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, ca un sistem piramidal de parchete, avand la baza parchetele de pe langa judecatorii, iar la varf Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Controlul ierarhic se exercita in cadrul aceleiasi unitati de catre conducatorul parchetului care, la randul sau, este subordonat, din treapta in treapta, conducatorului parchetului superior din aceeasi circumscriptie teritoriala, pana la nivelul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform art. 72 si 92 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 si art. 3 din Ordinul nr. 529/C din 21 februarie 2007 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioara al parchetelor.

Printre atributiile Ministerului Public, exercitate prin procurori sunt participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata si exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti ( art. 63 alin. 1 lit. e, f din Legea nr. 304/2004).

Prin Legea nr. 508/2004 a fost infiintata, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura cu personalitate juridica, specializata in combaterea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.

Procurorii din cadrul acestei directii fac si ei parte din Ministerul Public care este unic, conform art. 1 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 si care, in activitatea judiciara, reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept (art. 4 din lege).

Conform art. 2 lit. c si f din Legea nr. 508/2004 s-a prevazut ca Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sesizeaza instantele judecatoresti pentru luarea masurilor prevazute de lege si pentru judecarea cauzelor privind infractiunile date in competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si exercita si alte atributii prevazute de Codul de procedura penala.

Din dispozitiile legii, rezulta ca procurorii din cadrul directiei nu participau sau nu erau obligati sa participe la judecarea cauzelor de competenta lor si pentru care urmarirea penala se facea numai de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Participarea la judecarea cauzelor instrumentate de procurorii din cadrul directiei era asigurata de procurorii de pe langa instantele competente.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 131 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism dupa alin. 2 al art. 2, a fost introdus un nou alineat care mentioneaza ca procurorii parchetelor de pe langa instantele competente participa la judecarea oricarei cereri adresate instantelor de judecata, in cauzele de competenta directiei, precum si la judecarea in fond si in caile de atac in cauzele in care Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a sesizat instantele de judecata, punand concluzii si exercitand caile legale de atac, cu exceptia cazurilor in care procurorii din cadrul directiei incunostinteaza parchetul de pe langa instanta competenta si instanta ca vor participa direct.

Unicitatea si indivizibilitatea Ministerului Public este un principiu care, desi nu mai este mentionat expres in lege, isi pastreaza actualitatea si eficienta intrucat nu este inlaturat expres si nici infirmat implicit de reglementarea actuala. Dimpotriva, dispozitiile actuale confirma acest principiu. Astfel :

Procurorul exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti (…), conform art.68 din Legea nr.304/2004.

In procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul parchetului, conform art.67 alin.3 din Legea nr.304/2004.

De asemenea, dispozitiile Codului de procedura penala privind participarea la sedinta de judecata si declararea cailor ordinare de atac (art.315 alin.1 si 2; art.362 pct.1 lit.a; art.366 alin.4, art.3852, art.3854) nu impun nicio conditie tinand de apartenenta procurorului la vreuna dintre structurile functionale ale Ministerului Public. Aceasta rezulta din faptul ca textele mentionate opereaza cu notiunea generica de procuror, mai ales atunci cand se refera la exercitarea cailor ordinare de atac.

Fara indoiala ca aceste dispozitii trebuie interpretate coroborat cu normele privind functionarea parchetelor pe langa instante, respectiv, de pilda, intr-o cauza judecata de tribunal, declararea caii de atac nu poate fi facuta decat incepand cu procurorii care functioneaza pe langa aceasta instanta pana la, ierarhic, cei care functioneaza pe langa instanta suprema.

Acestia din urma, in virtutea mentionatului principiu al unitatii si indivizibilitatii, au o competenta functionala generala; referitor la problema in discutie, aceasta semnifica faptul ca pot participa la sedintele de judecata ale oricarei instante si pot, de asemenea, ataca hotararile pe care acestea le pronunta.

Or, din aceasta perspectiva, se impune a fi subliniat ca Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este o structura specializata a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie conform art.1 alin.1 din Legea nr.508/2004. Existenta unor structuri teritoriale si a uneia centrale in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism nu are niciun fel de semnificatie de competenta materiala, teritoriala etc. Aceasta rezulta din faptul ca toti procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au aceeasi competenta, asa cum rezulta din dispozitiile art.12 din Legea nr.508/2004. Existenta structurilor teritoriale se explica numai prin nevoi administrative si de eficientizare a activitatii acestei structuri specializate pe intreg teritoriul .

In aceste conditii, nu se poate sustine in mod intemeiat inadmisibilitatea cailor de atac exercitate de oricare dintre procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, chiar si atunci cand nu au participat, anterior, la judecarea cauzei.

Reiese ca vointa legiuitorului, tinand seama de unicitatea Ministerului Public, trebuie interpretata in sensul ca, de regula, participarea in sedinta de judecata si exercitarea cailor de atac revine procurorilor de la parchetele de pe langa instanta competenta, cu exceptia situatiei in care procurorul din cadrul directiei incunostinteaza ca va participa direct.

Aceasta nu inseamna insa ca, din moment ce nu a participat la judecata, procurorului din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ii este interzisa folosirea dreptului de a apela ori recura hotararea .

De altfel, nici Legea nr. 304/2004 republicata, nu face niciun fel de distinctie intre procurori si nu interzice procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, sa exercite caile ordinare de atac impotriva unor hotarari judecatoresti pronuntate de instante in cauzele in care nu au participat la judecata si nu au pus concluzii.

Asa cum, potrivit legii de organizare judecatoreasca, la sedintele de judecata poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala, tot asa si procurorului care a sesizat instanta nu-i poate fi refuzat dreptul de a critica o hotarare judecatoreasca care este nelegala sau netemeinica, pe considerentul ca acesta nu este competent.

A proceda altfel, ar insemna ca atunci cand se constata ca hotararea instantei este nelegala sau netemeinica, contrar aprecierilor procurorului de sedinta, aceasta sa nu mai poata fi atacata, nici chiar de catre procurorii ierarhici superiori ai procurorului care a participat la sedinta de judecata . O asemenea interdictie incalca principiul legalitatii si al controlului ierarhic (art.132 alin.1 din Constitutie), precum si rolul Ministerului Public de a apara ordinea de drept, drepturile si libertatile cetatenilor (art.131 alin.1 din Constitutie).

Aceeasi concluzie rezulta si din deciziile Curtii Constitutionale nr.230/2009 (M.Of. nr.216 din 3 aprilie 2009) si nr.632 din 28 aprilie 2009 (nepublicata) prin care a fost solutionata, prin respingere, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.2 alin.3 teza finala din Legea nr.508/2004. Prin aceste decizii, instanta de contencios constitutional a stabilit ca imprejurarea ca la sedinta de judecata participa un procuror din cadrul parchetului corespunzator instantei competente ori un procuror din cadrul directiei, nu este de natura sa afecteze in vreun fel prevederile constitutionale referitoare la principiul egalitatii in drepturi, la unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei, la exercitarea cailor de atac in conditiile legii, la rolul Ministerului Public in activitatea judiciara si la principiile pe baza carora isi desfasoara activitatea procurorii. Indiferent de structura caruia ii apartine, reprezentantul Ministerului Public are acelasi rol constitutional in activitatea judiciara.

In consecinta, este admisibila calea ordinara de atac exercitata de procurorul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, impotriva hotararii pronuntate de catre instanta de judecata intr-o cauza de competenta directiei, in conditiile in care la judecata a participat un procuror de la parchetul ordinar .


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Ce sunt locurile de munca ecologice?
Sursa: EuroAvocatura.ro

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Timpul de lucru si perioada de repaus in cazul incheierii mai multor contracte individuale de munca
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene



Jurisprudenţă

Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6084 din data de 23.12.2019

Sarcina probei incumba angajatorului. Responsabilitatea angajatorului pentru neintocmirea dispozitiilor de plata a salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iulia - Decizia civila nr. 458 din data de 03 Iunie 2020

Nedepunerea dovezilor privind plata drepturilor salariale face admisibila pierderea procesului de catre angajator. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea - Sentinta civila nr. 65 din data de 23 Ianuarie 2019

Legislaţie

Legea nr. 58/2021. Legea kurzarbeit, de modificare a OUG 211/2020 si OUG 132/2020
Legea 58/2021 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea a ...

OUG nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plati si a unor instrumente de garantare care se aplica in agricultura in anii 2021 si 2022
Ordonanta de urgenta nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plati si a unor instrumente de garant ...

HG nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata in anul 2021
Hotararea nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata Mo ...