Curtea de Justitie declara ca Finlanda, Suedia, Germania, Italia, Grecia si Danemarca au incalcat dreptul comunitar prin neplata taxelor vamale

Obligatiile de solidaritate financiara fata de bugetul comunitar si de loialitate fata de Comisie impun statelor membre sa perceapa si sa achite asemenea taxe.

Bugetul comunitar este finantat prin resurse proprii care provin, printre altele, din taxele prevazute de Tariful vamal comun asupra schimburilor cu tarile terte. Codul vamal impune statelor membre sa transfere in conturile comunitare, cu titlu de resurse proprii, taxele vamale percepute la importul de marfuri .

Prin prezentele sapte actiuni, Comisia Europeana a solicitat Curtii de Justitie sa declare ca Finlanda, Suedia, Germania, Italia, Grecia si Danemarca au incalcat obligatiile care rezulta din Codul vamal precum si din diferite regulamente prin refuzul de a contabiliza ca resurse proprii taxele vamale aferente importului de material de razboi (iar pentru Suedia si Italia si de material cu dubla intrebuintare, civila si militara3). Germania, la randul sau, a transferat suma de 10 803 000 euro a�� sub rezerva si fara sa divida suma in functie de importuri si de perioade a�� si a refuzat ulterior sa transmita asemenea informatii Comisiei.

Obligatiile neindeplinite privesc perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 1998 si 31 decembrie 2002, in timp ce, de la 1 ianuarie 2003 a�� pentru a tine seama de protectia secretului militar al statelor membre a�� au fost prevazute proceduri administrative specifice pentru a permite suspendarea taxelor vamale referitoare la aceste echipamente.
In general, statele membre si-au justificat refuzul de plata prin faptul ca perceperea taxelor vamale ar fi amenintat interesele esentiale ale sigurantei lor.
Curtea aminteste ca nicio dispozitie din reglementarea vamala comunitara nu prevedea, pentru perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 1998 si 31 decembrie 2002, o scutire specifica de taxe vamale pentru importul acestui tip de bunuri . Dimpotriva, suspendarea taxelor vamale de la 1 ianuarie 2003 confirma ca legiuitorul comunitar pleca de la principiul ca o obligatie de a plati taxele mentionate exista anterior acestei date

Curtea declara ca desi adoptarea masurilor apte sa asigure siguranta lor interna si externa este de competenta statelor membre, totusi nu rezulta din aceasta ca asemenea masuri se sustrag in totalitate domeniului de aplicare al dreptului comunitar care prevede derogari exprese aplicabile in situatii susceptibile sa afecteze siguranta publica, si aceasta in ipoteze exceptionale precis delimitate si care trebuie sa fie interpretate strict.
De asemenea, Curtea exclude posibilitatea ca un stat membru sa se justifice invocand scumpirea materialului militar ca urmare a aplicarii taxelor vamale: dimpotriva, statul membru nu se poate sustrage de la obligatiile de solidaritate financiara in privinta bugetului comunitar.

Pe de alta parte, justificarile deduse din exigentele de confidentialitate continute in acordurile incheiate cu statele exportatoare nu pot fi retinute intrucat procedurile vamale implica interventia agentilor, comunitari si nationali, care sunt tinuti de o obligatie de confidentialitate de natura a proteja interesele esentiale ale sigurantei statelor membre. In plus, obligatia de a facilita indeplinirea misiunii Comisiei a�� care consta in a veghea la respectarea tratatului a�� prin punerea la dispozitia acestei institutii a documentelor necesare verificarii regularitatii transferului de resurse proprii nu se opune posibilitatii statelor membre de a limita informatia transmisa, de la caz la caz si in mod exceptional la anumite elemente ale unui document sau de a refuza complet transmiterea acesteia.

Mai specific, in cele doua cauze impotriva Suediei si Italiei, in care se pune problema importului de material cu dubla intrebuintare a�� civila si militara a�� cu scutire de taxe vamale, Curtea subliniaza ca motivarile referitoare la lipsa unei justificari bazate pe protectia intereselor statelor membre se aplica a fortiori importului de material cu dubla intrebuintare, indiferent ca acesta din urma a fost importat exclusiv sau nu in scopuri militare.

In sfarsit, Curtea respinge justificarile deduse din inactiunea prelungita a Comisiei6 precum si din adoptarea Regulamentului privind suspendarea drepturilor vamale prin care s-ar fi acceptat in mod tacit existenta unei derogari in materie. In niciun stadiu al procedurii Comisia nu a abandonat pozitia sa de principiu si si-a exprimat intotdeauna vointa ferma de a nu renunta la perceperea taxelor vamale datorate pentru perioadele anterioare introducerii procedurilor de suspendare.

MENTIUNE: O actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor, care este indreptata impotriva unui stat membru care nu isi respecta obligatiile care decurg din dreptul Uniunii, poate fi formulata de catre Comisie sau de catre un alt stat membru. In cazul in care Curtea de Justitie constata neindeplinirea obligatiilor, statul membru in cauza trebuie sa se conformeze de indata hotararii pronuntate.
In cazul in care considera ca statul membru nu s-a conformat hotararii, Comisia poate introduce o noua actiune prin care sa solicite aplicarea unor sanctiuni pecuniare. Cu toate acestea, in situatia in care nu au fost comunicate Comisiei masurile de transpunere a unei directive, Curtea poate aplica sanctiuni, la propunerea Comisiei, de la stadiul primei hotarari.