Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Compartiment de munca in structura de productie a unei unitati economice, constituit dintr-un ansamblu de locuri de munca amplasate in acelasi spatiu,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Principiul „follow the money” trebuie considerat o prioritate a organelor de urmarire penala este una dintre
concluziile celui de-al doilea
atelier de lucru tematic organizat de Ministerul Justitiei, coordonator al proiectului „Sporirea eficientei si a eficacitatii in domeniul combaterii spalarii de
bani si al recuperarii creantelor”.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Una dintre solutiile pe care pe pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reuniunea, tinuta la Constanta in perioada 19 - 21 septembrie, a beneficiat de prezenta unor magistrati si experti din Franta, Germania si Spania, dar si din tara noastra: judecatori din raza Curtilor de Apel Constanta, Galati, procurori din cadrul DIICOT, DNA, precum si politisti specializati in investigarea fraudelor si criminalitatii organizate.
Principalele concluzii rezultate in urma atelierului de lucru au fost urmatoarele:
1. Pentru toate autoritatile judiciare din statele membre ale UE participante, abordarea criminalitatii, in special a celei economico - financiare, se realizeaza, din ce in ce mai mult, prin prisma confiscarii produsului infractional, in paralel cu abordarea de tip represiv, respectiv condamnarea la pedepse cu inchisoarea a celor vinovati. Principiul ``follow the money`` trebuie considerat o prioritate a organelor de urmarire penala;
2. Legislatia romaneasca in materia prevenirii si combaterii spalarii banilor/finantarii terorismului, respectiv masurilor asiguratorii si confiscarii, ofera suficiente instrumente autoritatilor judiciare romane, fiind in concordanta cu standardele si conventiile europene si internationale in materie. Institutia ``confiscarii extinse`` va fi reglementata pentru a oferi suficiente instrumente organelor de urmarire penala si instantelor de judecata . Nu mai putin, este necesara adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Codului de procedura penala care permite valorificarea anumitor categorii de bunuri sechestrate inainte de a se dispune masura confiscarii de catre instanta de judecata .
De asemenea, se impune utilizarea instrumentelor legale existente referitoare la tehnici speciale de investigatie, precum livrarea supravegheata, investigatorii sub acoperire, monitorizarea conturilor bancare, accesul la sisteme informatice, in conditiile prevazute de lege;
3. Necesitatea utilizarii instrumentelor legale europene, pentru o cooperare judiciara eficienta si rapida (a se vedea Decizia cadru 2006/783/JAI privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce pentru hotararile de confiscare, precum si Decizia cadru 2003/577/JAI privind executarea in Uniunea Europeana a ordinelor de inghetare a bunurilor sau a probelor, implementate de Romania din anul 2008). Ca obiectiv prioritar al organelor judiciare din Statele Membre trebuie realizata o ``coordonare a anchetelor``;
4. Trimiterea in judecata a persoanelor juridice reprezinta un alt instrument care poate fi folosit in lupta impotriva spalarii banilor, instrument utilizat din ce in ce mai mult atat de magistratii romani, cat si de colegii din statele membre UE partenere;
5. Se impune o cooperare mai buna intre institutiile din sistemul judiciar si ``ofiterii de conformitate``, respectiv persoanele desemnate conform art. 14 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile ulterioare. Principala motivatie este determinata de necesitatea probarii unor fapte de spalare de bani inclusiv prin inscrisuri detinute de institutii de credit si financiare. In acest sens, la activitatile ulterioare vor fi invitati si ofiteri de conformitate ai bancilor. De mentionat ca in practica au existat situatii in care angajatii bancilor nu au dat curs solicitarilor organelor de urmarire penala, uneori in lipsa indicarii exprese a necesitatilor anchetei; ca atare, o mai buna comunicare intre organele statului si mediul de afaceri bancar va aduce beneficii reciproce;
6. Abordarea infractiunii de spalare a banilor ca o infractiune autonoma, fara a fi conditionata de o condamnare anterioara sau simultana pentru infractiunea generatoare, premisa. In anul 2010, a fost emis primul rechizitoriu din Romania cu acest tip nou de abordare, care este in perfecta consonanta cu instrumentele internationale ratificate de Romania;
7. Utilizarea prevederilor art. 23 alin. 5 din Legea nr. 656/2002 care consacra legislativ prevederile conventiilor internationale referitoare la ``probele indirecte``, circumstante faptice obiective care pot servi la dovedirea laturii subiective a infractiunii de spalare a banilor;
8. Identificarea bunurilor aflate pe teritoriul altor tari UE si care pot fi sechestrate/confiscate prin apelarea la reteaua oficiilor de recuperare a creantelor, reglementate prin Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creantelor din Statele Membre in domeniul urmaririi si identificarii produselor provenite din savarsirea de infractiuni sau a altor bunuri avand legatura cu infractiunile.
Decizia a fost implementata in Romania prin adoptarea Hotararii Guvernului nr. 32/2011 privind desemnarea Biroului pentru prevenirea criminalitatii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creantelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justitiei, in calitate de oficiu national pentru recuperarea creantelor in domeniul urmaririi si identificarii produselor provenite din savarsirea de infractiuni sau a altor bunuri avand legatura cu infractiunile;
9. Schimbul de bune practici intre statele membre UE, prin identificarea cazurilor de coruptie si criminalitate organizata instrumentate cu succes si confirmate de instantele de judecata si prezentarea acestor spete specialistilor implicati in combaterea fenomenului, in vederea aplicarii celor mai eficiente metode de prevenire si combatere a spalarii banilor, precum si de confiscare a produsului infractional.
Reamintim ca proiectul are ca beneficiari Directia Nationala Anticoruptie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Inspectoratul General al Politiei Romane si va fi implementat de catre Ministerul Justitiei, prin Biroul pentru prevenirea criminalitatii si de cooperare cu oficiile de recuperare a creantelor din statele membre ale Uniunii Europene, in parteneriat cu alte trei state membre ale Uniunii Europene, respectiv:
Franta - Scoala Nationala de Magistratura,
Germania - Fundatia Germana pentru Cooperare Juridica Internationala
Spania - Institutul de Studii Fiscale.
Ministerul Justitiei va organiza inca doua ateliere de lucru la Timisoara (noiembrie 2011) si Baia Mare (ianuarie 2012). Totodata vor fi realizate asemenea seminarii in fiecare din cele trei state membre partenere.
Interesant
