din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2708 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Continuitatea sporului (respectiv sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu) de doctorat

Continuitatea sporului (respectiv sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu) de doctorat

  Publicat: 13 Jan 2019       2506 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Prin sentinta civila nr. 1089 din 04.04.2016 a Tribunalului Cluj pronuntata in dosarul nr. x, a fost respinsa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de paratul M_ Justitiei.

A fost admisa actiunea formulata de catre reclamanta D_ L__ in contradictoriu cu paratii T_ B__, C_ de A_ O_, M_ Justitiei si Consiliului national P_ C_ D__.

Au fost obligati paratii de rand 1-3 sa plateasca reclamantei despagubiri materiale constand in sumele echivalente sporului de 15% din indemnizatia de incadrare lunara, ca urmare a obtinerii titlului stiintific de doctor, calculata de la 01.06.2015 si pana la includerea acestuia in indemnizatia lunara de incadrare.

Au fost obligati paratii de rand 1-3 la includerea sporului pentru titlul stiintific de doctor, in indemnizatia lunara de incadrare.

Au fost obligati paratii de rand 1-3 la plata dobanzii legale, calculata de la data de 01.07.2015 si pana la data Platii efective.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Diferentiere a salariului tarifar lunar in functie de vechime si calitatea muncii intr-o anumita ramura de activitate. Pentru fiecare functie, retributia tarifara se stabileste pe un nivel de baza si 5-7 gradatii, prevazute in reglementarile legale. Gradatia, astfel, corespunde claselor de retribuire.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Solutia mentionata a avut la baza urmatoarele considerente:

Exceptia prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune a fost gasita nefondata, retinandu-se ca reclamanta pretinde acordarea drepturilor incepand cu data de 01.06.2015 si avandu-se in vedere data promovarii actiunii 25.11.2015, s-a considerat ca aceasta se situeaza in termenul de prescriptie de 3 ani reglementat de art. 268 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003.

In ceea ce priveste fondul cauzei, s-a retinut ca reclamanta are calitatea de judecator la T_ B__, obtinand titlul stiintific de doctor in drept in baza ordinului Ministerului educatiei nationale nr. 3869/19.05.2015 ( f. 6). La data de 01 iulie 2015 reclamanta s-a adresat cu o cerere Tribunalului B__ solicitand acordarea sporului de doctorat (f. 10), cerere care a fost inaintata Ministerului Justitiei pentru a dispune conform atributiilor legale ce ii revin (f. 9).

De asemenea, s-a subliniat ca, initial, sporul de doctorat in cuantum de 15% a fost prevazut de dispozitiile art. 5 din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul Justitiei, prevederi care insa au fost abrogate prin dispozitiile art. 48 din Legea nr. 330/2009, dar cu toate acestea sumele de bani aferente sporului de doctorat au fost mentinute in continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care il aveau in plata la data de 31.12.2009.

A mai fost mentionata Legea nr.71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice (intrata in vigoare la data de 09.04.2015), prin care s-a introdus al. 1 l dupa al. 1 al art. 5 din O.U.G. nr. 83 /2014 si cu privire la care a apreciat ca se aplica si judecatorilor aflati in situatia prevazuta de ipoteza normei legale, respectiv beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mic decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie.

fata de aceste considerente, T_ a admis actiunea potrivit dispozitivului.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul M_ Justitiei, prin care a solicitat admiterea acestuia.

Apelantul considera ca sentinta primei instante a fost pronuntata cu incalcarea dispozitiilor legale privitoare la competenta materiala exclusiva, in opinia acestuia prezentul proces trebuind a fi solutionat de catre C_ de A_ Bucuresti, iar nu de catre T_ Cluj.

Argumenteaza apelantul ca fata de prevederile art. 7 din Cap. VI din Legea nr. 284/2010, ce instituie o procedura speciala derogatorie de la dispozitiile de drept comun ce il constituie dreptul muncii si de la cele din materia contenciosului administrativ, pentru solutionarea plangerilor impotriva modului de stabilire a drepturilor salariale, C_ de A_ Bucuresti este cea care detine competenta exclusiva in ceea ce priveste solutionarea unor astfel de cereri.

fata de aceste aspecte, solicita casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre competenta solutionare Curtii de A_ Bucuresti.

In ceea ce priveste solicitarea subsidiara de schimbare a sentintei atacate in sensul respingerii in intregime a actiunii, apelantul invedereaza ca sporul pentru titlu de doctor a fost prevazut de dispozitiile art. 5 din OUG nr. 27/2006, insa acestea au fost abrogate prin art. 48 din Legea nr. 330/2009.

Aminteste Deciziile nr. 594/2012 si 587/2012 ale Curtii constitutionale (privitoare la caracterul de drepturi salariale suplimentare a sporurilor, primelor si a altor stimulente), precum si prevederile pct. 6 din Legea nr. 71/2015, subliniind ca art. 5 al. 1 si al. 11 din OUG nr. 83/2014 (Asa cum acestea au fost modificate, respectiv, introduse prin pct. 6 din lege) se aplica de la data intrarii in vigoare a acestui act normativ - 09.04.2015, iar nu si retroactiv, si doar personalului nou incadrat, numit in functii de conducere, incadrat in aceeasi institutie pe o alta functie decat cea avuta anterior si personalului promovat si, prin urmare, sporul pentru titlul stiintific de doctor poate fi acordat numai personalului expres prevazut, anume personalului nou-incadrat, numit sau promovat incepand cu data intrarii in vigoare a actului normativ.

Intimata reclamanta D_ L__ S_ a formulat ``concluzii scrise`` prin care s-a opus admiterii apelului.

In esenta, aceasta a aratat ca in actuala reglementare necompetenta de ordine publica nu mai poate fi invocata direct in apel sau recurs, invederand totodata, in ceea ce priveste obiectul actiunii, ca nu a solicitat anularea sau modificarea ori emiterea unui nou ordin de salarizare, ci a solicitat obligarea apelantului, alaturi de ceilalti parati, la plata unui drept salarial - sporul de doctorat.

Considera ca modalitatea de punere in executare a acestei hotarari pronuntate la fond si prin care i s-a admis actiunea, tine de alta faza procesuala, respectiv executarea silita, modul in care ii va fi platit acest spor (prin emiterea sau nu a unui nou ordin) fiind doar o chestiune de executare silita, iar nu o chestiune ce sa influen?eze competenta instantei de judecata investita cu o cerere de chemare in judecata ce are ca obiect plata unor drepturi salariale.

Asupra fondului cauzei, intimata reclamanta subliniaza, in esenta, ca a dobandit titlu de doctor in drept ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015 (ce introduce obligativitatea acordarii acestui spor), caz in care nu intra in discutie teza retroactivitatii, neacordarea acestuia constituind o nesocotire a legii.

Nu au fost administrate probe noi.

Apelul este nefondat.

Prin memoriul depus la dosar, paratul apelant M_ Justitiei a invocat nelegalitatea hotararii atacate din perspectiva incalcarii normelor ce reglementeaza competenta materiala exclusiva, opinand ca in ceea ce priveste prezentul demers competenta de solutionare apartine Curtii de A_ Bucuresti si, nicidecum, Tribunalului Cluj ce a solutionat cauza in prima instanta.

Fata de prevederile art. 130 al. 2 Cod de procedura civila care prevad ca ``necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocate de parti ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante`` si avand in vedere ca din actele dosarului rezulta ca exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Cluj a fost invocata de catre paratul apelant pentru prima data in apel, C_ va respinge ca tardiv formulata aceasta exceptie, apreciind, Asadar, ca nefondata solicitarea de anulare a sentintei apelate..

In ceea ce priveste fondul pretentiilor, consemneaza ca sporul de 15% pentru titlul stiintific de doctor, acordat magistratilor anterior anului 2009 in baza art. 15 din OUG nr. 27/2006, nu s-a mai regasit, ca atare, in legile-cadru de salarizare nr. 330/2009 si nr. 284/2010, astfel ca acesta nu a mai fost acordat la incadrarea/reincadrarea personalului, potrivit noilor legi de salarizare.

Insa din coroborarea prevederilor art. 30 al. 6 din Legea nr. 330/2009, art. 6 al. 1 din OUG nr. 1/2010, art. 1 al. 5 din Legea nr. 285/2010, art. I pct. 6 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, rezulta ca acest spor a supravietuit prin introducerea lui in salariul de baza (conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1/2010), acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare.

Prin urmare, nu se poate retine ca legiuitorul a operat o abrogare veritabila si efectiva, ci ca acesta a instituit o natura juridica noua pentru suma ce recompenseaza angajatul care isi perfectioneaza pregatirea profesionala prin obtinerea titlului stiintific de doctor. Prin includerea acestei sume in salariul de baza, a rezultat ca un drept salarial secundar a devenit parte a salariului, ca drept fundamental, recunoscut si aparat de lege. Altfel spus, dreptul a supravietuit, chiar daca a cunoscut o evolutie in planul reglementarii si a dobandit o noua denumire - "suma compensatorie", fiind inclus in salariul de baza, aceasta interpretare fiind confirmata ulterior de dispozitiile art. 5 alin. (11) si alin. (12) din Legea nr. 71/2015 si ale art. 191 din Legea nr. 193/2016, cel din urma act normativ stabilind expres indreptatirea salariatilor care detin titlul stiintific de doctor, indiferent de data obtinerii acestuia, la acordarea unui spor de 15% din salariul de baza/solda functiei de baza /salariul functiei de baza/indemnizatia de incadrare in masura in sunt indeplinite conditiile statute la lit. a si b din acelasi articol .

Cum criteriul temporal sau acela al unor reglementari diferite nu poate justifica diferente de salarizare intre persoane care exercita aceeasi functie si care au aceeasi pregatire profesionala, nu poate fi acceptata o situatie defavorabila in ceea ce priveste personalul care, incepand cu anul 2011, indeplineste conditiile necesare pentru a-i fi inclusa in salariu suma compensatorie de 15% din salariul de baza (cum este si cazul reclamantei), comparativ cu personalul care, in anul anterior - 2010, era astfel salarizat, in caz contrar fiind nesocotit flagrant principiul fundamental din dreptul muncii conform caruia ``la munca si pregatire identica, salarizare egala`` .

De altfel, in acelasi sens a statuat si Inalta Curte de Casatie si Justitie care, prin decizia in interesul legii nr. 21/21.11.2016 pronuntata in dosarul nr. 20/2016, a stabilit ca ``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (6) si art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 si art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobandit titlul de doctor dupa _ Legii nr. 330/2009``.

Fata de caracterul obligatoriu al celor decelate prin decizia in interesul legii (art. 517 al. 1 Cod de procedura civila), C_ va inlatura sustinerile apelantului privind abrogarea definitiva a sporului in discutie, caracterul suplimentar al sporului din perspectiva Deciziilor nr. 594/2012 si nr. 587/2012 ale Curtii constitutionale, precum si cele referitoare la acordarea sporului pentru titlul stiintific in baza art. 5 al. 1 si al. 11 din OUG nr. 83/2014(Asa cum aceasta a fost modificata prin Legea nr. 71/2015) doar unor categorii limitate de salariati - personalul nou-incadrat, numit sau promovat si doar incepand cu data intrarii in vigoare a actului normativ - 09.04.2015.

Pentru toate aceste considerente si constatand ca prima instanta a pronuntat o solutie legala si temeinica, in temeiul art. 480 al. 1 Cod de procedura civila C_ va respinge ca nefondat apelul paratului, pastrand in tot sentinta atacata.

Pentru aceste motive
In numele legii
D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de paratul M_ JustitieI cu sediul in Bucuresti, _, sector 5, C__ x, impotriva sentintei civile nr. 1089 din 04.04.2016 a Tribunalului Cluj pronuntata in dosarul nr. x, pe care o mentine.

Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 60/A/2017, pronuntata in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Spor doctorat    Titlu stiintific magistrati spor    Sume compensatorii caracter tranzitoriu    Spor inclus in salariu    Spor 15% doctorat
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Nu a existat nicio justificare obiectiva si rezonabila care sa reclame o deosebire de tratament intre cele doua categorii de cadre didactice care au obtinut titlul stiintific de doctor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov Sectia Civila, Decizia civila nr. 26/2017, in sedinta publica din 12 ianuarie 2017

Acordarea sumelor compensatorii echivalente cu sporul de doctorat in urma constatarii discriminarii care a operat intre persoanele ce detin titlul de doctor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara Sectia L.M.A.S., Decizia civila nr. 154/2017, sedinta din 21 februarie 2017