Continuitatea sporului (respectiv sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu) de doctorat

Solutia mentionata a avut la baza urmatoarele considerente:

Exceptia prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune a fost gasita nefondata, retinandu-se ca reclamanta pretinde acordarea drepturilor incepand cu data de 01.06.2015 si avandu-se in vedere data promovarii actiunii 25.11.2015, s-a considerat ca aceasta se situeaza in termenul de prescriptie de 3 ani reglementat de art. 268 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003.

In ceea ce priveste fondul cauzei, s-a retinut ca reclamanta are calitatea de judecator la T_ B__, obtinand titlul stiintific de doctor in drept in baza ordinului Ministerului educatiei nationale nr. 3869/19.05.2015 ( f. 6). La data de 01 iulie 2015 reclamanta s-a adresat cu o cerere Tribunalului B__ solicitand acordarea sporului de doctorat (f. 10), cerere care a fost inaintata Ministerului Justitiei pentru a dispune conform atributiilor legale ce ii revin (f. 9).

De asemenea, s-a subliniat ca, initial, sporul de doctorat in cuantum de 15% a fost prevazut de dispozitiile art. 5 din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul Justitiei, prevederi care insa au fost abrogate prin dispozitiile art. 48 din Legea nr. 330/2009, dar cu toate acestea sumele de bani aferente sporului de doctorat au fost mentinute in continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care il aveau in plata la data de 31.12.2009.

A mai fost mentionata Legea nr.71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice (intrata in vigoare la data de 09.04.2015), prin care s-a introdus al. 1 l dupa al. 1 al art. 5 din O.U.G. nr. 83 /2014 si cu privire la care a apreciat ca se aplica si judecatorilor aflati in situatia prevazuta de ipoteza normei legale, respectiv beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mic decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie.

fata de aceste considerente, T_ a admis actiunea potrivit dispozitivului.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul M_ Justitiei, prin care a solicitat admiterea acestuia.

Apelantul considera ca sentinta primei instante a fost pronuntata cu incalcarea dispozitiilor legale privitoare la competenta materiala exclusiva, in opinia acestuia prezentul proces trebuind a fi solutionat de catre C_ de A_ Bucuresti, iar nu de catre T_ Cluj.

Argumenteaza apelantul ca fata de prevederile art. 7 din Cap. VI din Legea nr. 284/2010, ce instituie o procedura speciala derogatorie de la dispozitiile de drept comun ce il constituie dreptul muncii si de la cele din materia contenciosului administrativ, pentru solutionarea plangerilor impotriva modului de stabilire a drepturilor salariale, C_ de A_ Bucuresti este cea care detine competenta exclusiva in ceea ce priveste solutionarea unor astfel de cereri.

fata de aceste aspecte, solicita casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre competenta solutionare Curtii de A_ Bucuresti.

In ceea ce priveste solicitarea subsidiara de schimbare a sentintei atacate in sensul respingerii in intregime a actiunii, apelantul invedereaza ca sporul pentru titlu de doctor a fost prevazut de dispozitiile art. 5 din OUG nr. 27/2006, insa acestea au fost abrogate prin art. 48 din Legea nr. 330/2009.

Aminteste Deciziile nr. 594/2012 si 587/2012 ale Curtii constitutionale (privitoare la caracterul de drepturi salariale suplimentare a sporurilor, primelor si a altor stimulente), precum si prevederile pct. 6 din Legea nr. 71/2015, subliniind ca art. 5 al. 1 si al. 11 din OUG nr. 83/2014 (Asa cum acestea au fost modificate, respectiv, introduse prin pct. 6 din lege) se aplica de la data intrarii in vigoare a acestui act normativ - 09.04.2015, iar nu si retroactiv, si doar personalului nou incadrat, numit in functii de conducere, incadrat in aceeasi institutie pe o alta functie decat cea avuta anterior si personalului promovat si, prin urmare, sporul pentru titlul stiintific de doctor poate fi acordat numai personalului expres prevazut, anume personalului nou-incadrat, numit sau promovat incepand cu data intrarii in vigoare a actului normativ.

Intimata reclamanta D_ L__ S_ a formulat ``concluzii scrise`` prin care s-a opus admiterii apelului.

In esenta, aceasta a aratat ca in actuala reglementare necompetenta de ordine publica nu mai poate fi invocata direct in apel sau recurs, invederand totodata, in ceea ce priveste obiectul actiunii, ca nu a solicitat anularea sau modificarea ori emiterea unui nou ordin de salarizare, ci a solicitat obligarea apelantului, alaturi de ceilalti parati, la plata unui drept salarial - sporul de doctorat.

Considera ca modalitatea de punere in executare a acestei hotarari pronuntate la fond si prin care i s-a admis actiunea, tine de alta faza procesuala, respectiv executarea silita, modul in care ii va fi platit acest spor (prin emiterea sau nu a unui nou ordin) fiind doar o chestiune de executare silita, iar nu o chestiune ce sa influen?eze competenta instantei de judecata investita cu o cerere de chemare in judecata ce are ca obiect plata unor drepturi salariale.

Asupra fondului cauzei, intimata reclamanta subliniaza, in esenta, ca a dobandit titlu de doctor in drept ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 71/2015 (ce introduce obligativitatea acordarii acestui spor), caz in care nu intra in discutie teza retroactivitatii, neacordarea acestuia constituind o nesocotire a legii.

Nu au fost administrate probe noi.

Apelul este nefondat.

Prin memoriul depus la dosar, paratul apelant M_ Justitiei a invocat nelegalitatea hotararii atacate din perspectiva incalcarii normelor ce reglementeaza competenta materiala exclusiva, opinand ca in ceea ce priveste prezentul demers competenta de solutionare apartine Curtii de A_ Bucuresti si, nicidecum, Tribunalului Cluj ce a solutionat cauza in prima instanta.

Fata de prevederile art. 130 al. 2 Cod de procedura civila care prevad ca ``necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocate de parti ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante`` si avand in vedere ca din actele dosarului rezulta ca exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Cluj a fost invocata de catre paratul apelant pentru prima data in apel, C_ va respinge ca tardiv formulata aceasta exceptie, apreciind, Asadar, ca nefondata solicitarea de anulare a sentintei apelate..

In ceea ce priveste fondul pretentiilor, consemneaza ca sporul de 15% pentru titlul stiintific de doctor, acordat magistratilor anterior anului 2009 in baza art. 15 din OUG nr. 27/2006, nu s-a mai regasit, ca atare, in legile-cadru de salarizare nr. 330/2009 si nr. 284/2010, astfel ca acesta nu a mai fost acordat la incadrarea/reincadrarea personalului, potrivit noilor legi de salarizare.

Insa din coroborarea prevederilor art. 30 al. 6 din Legea nr. 330/2009, art. 6 al. 1 din OUG nr. 1/2010, art. 1 al. 5 din Legea nr. 285/2010, art. I pct. 6 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, rezulta ca acest spor a supravietuit prin introducerea lui in salariul de baza (conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1/2010), acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare.

Prin urmare, nu se poate retine ca legiuitorul a operat o abrogare veritabila si efectiva, ci ca acesta a instituit o natura juridica noua pentru suma ce recompenseaza angajatul care isi perfectioneaza pregatirea profesionala prin obtinerea titlului stiintific de doctor. Prin includerea acestei sume in salariul de baza, a rezultat ca un drept salarial secundar a devenit parte a salariului, ca drept fundamental, recunoscut si aparat de lege. Altfel spus, dreptul a supravietuit, chiar daca a cunoscut o evolutie in planul reglementarii si a dobandit o noua denumire - "suma compensatorie", fiind inclus in salariul de baza, aceasta interpretare fiind confirmata ulterior de dispozitiile art. 5 alin. (11) si alin. (12) din Legea nr. 71/2015 si ale art. 191 din Legea nr. 193/2016, cel din urma act normativ stabilind expres indreptatirea salariatilor care detin titlul stiintific de doctor, indiferent de data obtinerii acestuia, la acordarea unui spor de 15% din salariul de baza/solda functiei de baza /salariul functiei de baza/indemnizatia de incadrare in masura in sunt indeplinite conditiile statute la lit. a si b din acelasi articol .

Cum criteriul temporal sau acela al unor reglementari diferite nu poate justifica diferente de salarizare intre persoane care exercita aceeasi functie si care au aceeasi pregatire profesionala, nu poate fi acceptata o situatie defavorabila in ceea ce priveste personalul care, incepand cu anul 2011, indeplineste conditiile necesare pentru a-i fi inclusa in salariu suma compensatorie de 15% din salariul de baza (cum este si cazul reclamantei), comparativ cu personalul care, in anul anterior - 2010, era astfel salarizat, in caz contrar fiind nesocotit flagrant principiul fundamental din dreptul muncii conform caruia ``la munca si pregatire identica, salarizare egala`` .

De altfel, in acelasi sens a statuat si Inalta Curte de Casatie si Justitie care, prin decizia in interesul legii nr. 21/21.11.2016 pronuntata in dosarul nr. 20/2016, a stabilit ca ``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (6) si art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 si art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobandit titlul de doctor dupa _ Legii nr. 330/2009``.

Fata de caracterul obligatoriu al celor decelate prin decizia in interesul legii (art. 517 al. 1 Cod de procedura civila), C_ va inlatura sustinerile apelantului privind abrogarea definitiva a sporului in discutie, caracterul suplimentar al sporului din perspectiva Deciziilor nr. 594/2012 si nr. 587/2012 ale Curtii constitutionale, precum si cele referitoare la acordarea sporului pentru titlul stiintific in baza art. 5 al. 1 si al. 11 din OUG nr. 83/2014(Asa cum aceasta a fost modificata prin Legea nr. 71/2015) doar unor categorii limitate de salariati - personalul nou-incadrat, numit sau promovat si doar incepand cu data intrarii in vigoare a actului normativ - 09.04.2015.

Pentru toate aceste considerente si constatand ca prima instanta a pronuntat o solutie legala si temeinica, in temeiul art. 480 al. 1 Cod de procedura civila C_ va respinge ca nefondat apelul paratului, pastrand in tot sentinta atacata.

Pentru aceste motive
In numele legii
D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de paratul M_ JustitieI cu sediul in Bucuresti, _, sector 5, C__ x, impotriva sentintei civile nr. 1089 din 04.04.2016 a Tribunalului Cluj pronuntata in dosarul nr. x, pe care o mentine.

Definitiva.