din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3123 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Simpla existenta a conditiilor grele de munca intr-un sector de activitate nu este un motiv pentru acordarea automata a grupei de munca

Simpla existenta a conditiilor grele de munca intr-un sector de activitate nu este un motiv pentru acordarea automata a grupei de munca

  Publicat: 20 Jan 2019       1095 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Prin Sentinta civila nr. 1792 din 10 iunie 2016, Tribunalul Prahova a admis actiunea precizata formulata de reclamantii B__ C_ si M__ A_ si intervenientii in nume propriu M__ N_, G_ H__, D__ S_, D_ D_, in contradictoriu cu paratii M_ A__ nationale, prin M_ A__ nationale.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Act adoptat de organele de stat,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Vezi Domiciliu conventional.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

A constatat ca reclamantii si intervenientii in interes propriu beneficiaza de grupa a II a de munca in procent de 100%, pentru activitatile desfasurate in cadrul unitatii angajatoare, pentru perioadele expres mentionate in raportul de expertiza B_ V_, astfel:

- BUCURICA C_

03.01.x00

Grupa a II a de munca, 100%

- M__ A_

10.01.x00

Grupa a II a de munca, 100%

- M__ N_

17.09.x98

Grupa a II a de munca, 100%

- G_ H__

18.02.x00

Grupa a II a de munca, 100%

- D__ S_

14.09.x01

Grupa a II a de munca, 100%

- DRAGANUTA D_-I_

02 10.x00

Grupa a II a de munca, 100%

A obligat parata sa elibereze reclamantilor si intervenientilor adeverinte din care sa rezulte perioada, grupa de munca si procentul in care acestia si-au desfasurat activitatea .

Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut urmatoarele:

Potrivit Ordinului nr.125/05.05.1990, metodologia pe baza careia unitatile efectueaza incadrarea in grupele I si II de munca, este cea prevazuta in Ordinul nr.50/05.03.1990 al Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei nationale pentru protectia muncii cu completarile facute prin Ordinul nr.100/1990 si Ordinul nr.125/1990.

Potrivit alin.l pct.l din Ordinul nr.50/1990 in grupa I de munca se incadreaza locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale cuprinse in anexa 1, iar potrivit pct.2 al aceluiasi ordin in grupa a II-a de munca se incadreaza locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale cuprinse in anexa 2.

Tinand cont de faptul ca in aceste locuri de munca isi desfasoara activitatea diferite categorii de personal, ordinul sus-mentionat prevede la art.3 urmatoarele:
``Beneficiaza de incadrarea in grupele I si a II-a de munca, fara limitarea numarului, personalul care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, mai?tri, tehnicieni, personalul de intretinere si reparatii, CTC, precum si alte categorii de personal care lucreaza efectiv in locurile de munca si activitati prevazute in anexele 1 si 2".

In art.6 se stabileste ca nominalizarea personalului care se incadreaza in grupa I si a II-a de munca, se face de catre conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele libere, sinand seama de conditiile deosebite de munca, concrete, in care isi desfasoara activitatea persoana respectiva (nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica si nervoasa, risc deosebit de explozii, incendii etc).

Art. 7 prevede ca incadrarea in grupa I si a II-a se face proportional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe, cu conditia ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze in aceste locuri cel putin 50% din programul de lucru, iar pentru grupa a II-a, cel putin 70% din programul de lucru.

La art. 8 se mai mentioneaza ca perioadele de timp in care o persoana are sarcina sa lucreze integral sau o parte din programul de munca in astfel de locuri, se stabileste prin dispozitiile unitatii sau prin prevederile legale care reglementeaza atributiile de serviciu ce revin fiecarei persoane in raport cu functia indeplinita.

Conform raportului de expertiza judiciara efectuat de expert B_ V_, carnetelor de munca existente la dosar, inscrisurilor anexate, reclamantii si intervenientii in nume propriu au fost beneficiarii unor contracte individuale de munca, incheiate cu unitatea angajatoare, detinand functiile si locurile de munca pentru perioadele si grupa a II a de munca in procent de 100%, aratate in raportul de expertiza intocmit de expert B_ V_.

Notiunea de grupa de munca exista in reglementarile romanesti din domeniul pensiilor de peste 50 de ani, aceasta reprezentand o recunoastere din partea statului ca in procesul muncii desfasurat in conditii vatamatoare, grele sau periculoase, organismul uman este prematur degradat ca urmare a actiunii combinate si de durata a noxelor profesionale si a altor factori de risc profesional, impunandu-se astfel pensionarea celor in cauza, la varste si durate minime de vechime profesionala, inferioare in raport cu cele ale persoanelor care si-au desfasurat activitatea profesionala in conditii normale de munca .

Actele expertizate atesta faptul ca activitatea zilnica s-a desfasurat efectiv si permanent intr-un loc de munca in care s-a constatat depasirea nivelului admisibil al noxelor profesionale.

P_ urmare, tribunalul, in raport de aceste considerente si de textele de lege mai sus aratate, a admis actiunea precizata si a constatat ca reclamantii si intervenientii in nume propriu beneficiaza de grupa a II a de munca in procent de 100% pentru activitatile desfasurate in cadrul unitatii angajatoare, pentru perioadele expres mentionate in raportul de expertiza B_ V_, astfel:

- BUCURICA C_

03.01.x00

Grupa a II a de munca, 100%

- M__ A_

10.01.x00

Grupa a II a de munca, 100%

- M__ N_

17.09.x98

Grupa a II a de munca, 100%

- G_ H__

18.02.x00

Grupa a II a de munca, 100%

- D__ S_

14.09.x01

Grupa a II a de munca, 100%

- DRAGANU?A D_-I_

02 10.x00

Grupa a II a de munca, 100%

Avand in vedere faptul ca Decretul nr. 92/1976 a fost abrogat potrivit art. 281 alin. (3) din Codul muncii la data de 01.01.2011, in baza disp.art.34 alin.5 din Codul muncii a obligat parata sa elibereze reclamantilor si intervenientilor in nume propriu adeverinte din care sa rezulte perioada, grupa de munca si procentul in care acestia si-au desfasurat activitatea .

Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel paratul M_ A__ nationale.

In dezvoltarea motivelor de apel, a facut un amplu istoric al cauzei, dupa care, a aratat ca pentru a pronunta aceasta hotarare instanta, in mod gresit a interpretat si aplicat prevederile pct. 5, 6, 7, 15 precum si punctul 75 din Anexa 1, punctele 34 si 41 din Anexa nr.2 din Ordinul nr.50/ 1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele de I si II de munca in vederea pensionarii si punctul 19 din Anexa nr. 2 a Ordinului nr.125/1990 cat si inscrisurile prezentate, respectiv Buletinele de determinari de toxicologie in mediul de munca emise de catre Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva - Prahova.

Ordinul nr.50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele de I si II de munca in vederea pensionarii prevede la pct.5 ``existenta conditiilor deosebite la locurile de munca cu noxe trebuie sa rezulte din determinarile de noxe efectuate de catre organele Ministerului sanatatii sau de laboratoarele proprii ale unitatii". La pct.6 ordinul prevede ca, ``nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si II de munca, se face de catre conducerea unitatilor sindicatele libere din unitati sinandu-se seama de conditiile de munca concrete in care isi desfasoara activitatea persoanele respective".

Potrivit pct.7 ``incadrarea in grupele I si II de munca se face proportional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe de munca cu conditia ca persoanele respective sa lucreze in aceste locuri cel putin 50% din programul de lucru pentru grupa I-a si respectiv 70% pentru grupa a II-a de munca".

De asemenea, la pct.15 se prevede ca, ``dovedirea perioadelor desfasurate in locurile de munca si activitatile ce se incadreaza in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, se face pe baza inregistrarilor acestora in carnetul de munca, conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de M_ Muncii si Ocrotirilor Sociale".

Pentru punerea in aplicarea Ordinului nr.50 din 05.03.1990 in data de 02.10.1990 in U.M. x Bucov s-a intrunit comisia stabilita prin O.Z.U. nr.204 din 03.10.1990 pentru a analiza si a incadra personalul civil in grupele de munca I si II.

La sfarsitul activitatii a fost incheiat Procesul verbal nr.845 din 03.10.1990 in care reclamantii nu au fost nominalizati deoarece nu intruneau conditiile prevazute de punctele 5, 6 si 7 ale Ordinul nr.50 din 05.03.1990 pentru precizarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele de I si II de munca in vederea pensionarii.

Activitatile desfasurate de reclamanti si intervenienti nu sunt nominalizate in anexele 1 si 2 ale Ordinului nr.50/1990 sau Ordinului nr.125/1990 ca facand parte din activitatile care beneficiaza de grupe de munca .

Instanta de fond a achiesat in mod gresit la la concluzia expertului desemnat in cauza.

In opinia apelantului, concluzia expertului este gresita, expertul a interpretat gresit atat prevederile Anexelor nr.l, pct.75 si Anexa nr.2, poz.34 si 41 ale Ordinului nr.50/ 1990, Anexa nr.2 punctul 19 a Ordinului nr.125/ 1990 cat si inscrisurile prezentate, respectiv Buletinele de determinari de toxicologie in mediul de munca emise de catre Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva - Prahova.

Potrivit punctelor din Anexa nr.l si nr.2 a Ordinului nr.50/1990, respectiv Anexa nr.2 a Ordinului nr. 125/1990 pentru a beneficia de incadrare in grupe de munca superioare intimatii trebuiau sa fi lucrat in locuri de munca unde se desfasurau urmatoarele activitati:

Punctul 75 din Anexa nr.l a Ordinului nr.50/1990 statueaza ca ``personalul civil din M_ A__ nationale care lucreaza la locurile de munca sau la activitatile incadrate in grupa I sau II de munca, conform Decretului nr.247/ 1977, beneficiaza de grupa de munca aprobata pentru cadrele militare ".

Punctul nr.34 din Anexa nr. 2 a Ordinului nr.50/1990:

- Polizarea, slefuirea si lustruirea pieselor din metale feroase si neferoase. Punctul nr.41 din Anexa nr.2 a Ordinului nr.50/1990:

- Craituirea electro - pneumatica (arc-aer);

- Remedierea prin sudura a pieselor turnate din fonta (operatie executata pe piese incalzite in prealabil in vederea sudarii);

- Operatiunile de sudura continua in mediu protector de dioxid de carbon si argon.

Punctul 19 din Anexa nr.2 a Ordinului nr.125/1990:

Ascutirea sculelor cu polizorul.

intimatii nu au fost nominalizati in aceste procese verbale intrucat nu au desfasurat activitate in locurile de munca unde au fost constate depasiri ale cotelor admise ale valorilor noxelor masurate.

Analizand toate rapoartele de expertiza intocmite pana in prezent de domnul expert B_ V_ rezulta faptul ca toate persoanele nominalizate in acestea, au desfasurat activitati de curatare cu polizorul a pieselor turnate, activitati de polizare, slefuire si lustruire a pieselor, activitati de remediere prin sudura a pieselor turnate, opera?ii de sudura continua.

Ori, potrivit Raportului de expertiza, filele nr. 3 si 4 sarcinile de lucru ale reclamantilor erau cu totul altele.

Spre exemplu: activitatea de prelucrari mecanice a pieselor, ascutirea la polizor a sculelor utilizate, autocontrolul pieselor executate, ajustarea pieselor executate, confectionarea de dispozitive pentru prinderea pieselor, centrarea pieselor, rectificarea, inlocuirea sau completarea cu lichid de racire si degresarea pieselor prelucrate.

Analizand activitatile desfasurate in concret de reclamanti si cele prevazute la punctele nr.34, 41 din Anexa nr.2 a Ordinului nr.50/1990 si punctul 19 din Ordinul nr.125/ 1990 se poate usor observa ca acestia nu si-au desfasurat activitatea in conditii care sa-i permita expertului incadrarea in conditii superioare de munca, respectiv gr. a II-a.

Mai mult, in opinia noastra incadrarea la pozitia nr.34 nu se poate face decat daca avem in vedere toate activitatile prevazute la aceasta pozitie si nu fiecare activitate separat. Pot fi incadrati la aceasta pozitie numai muncitorii care au desfasurat activitati specifice procesului tehnologic de confectionare a cojilor de bachelita.

Dupa cum se poate observa din cele prezentate incadrarea reclamantilor la punctele 34 si 41 din Anexa nr.2 Ordinul nr. 50/1990 si punctul 19 din Anexa nr.2 a Ordinului nr.125/ 1990 nu are nicio legatura cu activitatea desfasurata de acestia, aceasta incadrare facandu-se in mod eronat. Mai mult, cu toate ca la nivelul sectiilor de productie existau hote de aerisire (Sectia montaj reparatii) sau exhaustoare pentru aerisire acest fapt nu a fost consemnat in raportul de expertiza.

La locurile de munca unde s-au constatat depasiri ale cotelor admise de noxe conform buletinelor de determinari sau in conformitate cu specificul fiecarei meserii in parte, personalul a fost incadrat in grupele I sau II de munca si au fost acordate sporurile pentru conditii vatamatoare conform legilor si Instructiunilor in vigoare la acea data . Au fost acordate drepturile acestora constand in alimentatie de protectie (apa minerala, lapte), materialele igienico-sanitare (sapun, crema pentru maini, pasta de dinti, etc), zile de concediu suplimentar precum si echipamentul de protectie specific fiecarei meserii in parte si operatiunii executate.

Conform celor relatate anterior, muncitorii lucrau in echipament de protectie pentru evitarea contactului cu pielea si cu ochii, aceste activitati fiind reglementate de normele specifice de securitate a muncii.

De asemenea activitatile pentru repararea tehnicii nu se executau numai in interiorul halelor, unele activitati erau executate si in afara acestora.

Punctul 75 din Anexa nr.l a Ordinului nr.50/1990 statueaza ca ``personalul civil din M_ A__ nationale care lucreaza la locurile de munca sau la activitatile incadrate in grupa I sau II de munca, conform Decretului nr.247/ 1977, beneficiaza de grupa de munca aprobata pentru cadrele militare".

Daca expertul desemnat ar fi depus diligente minime pentiu intocmirea raportului de expertiza in mod profesionist ar fi constatat ca niciunul dintre reclamanti nu a lucrat in locurile de munca sau la activitatile incadrate in grupa I si II de munca conform Decretului nr.247/ 1977.

instanta de fond a interpretat in mod gresit Buletinele de determinari de toxicologie in mediul de munca emise de catre Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva - Prahova.

Dupa cum se poate observa din continutul Procesului verbal nr.845 din 03.10.1990 incadrarea personalului unitatii in grupe de munca s-a efectuat numai dupa determinarea noxelor existente la fiecare loc de munca, buletine de analiza comunicate cu Adresa nr.429 din 23.08.1990 de catre Centrul Sanitar Antiepidemic al Ministerului A__ nationale.

Ulterior au mai fost efectuate masuratori pentru stabilirea nivelului noxelor in care isi desfasurau activitatea reclamantii.

Astfel, potrivit Buletinului de determinari de toxicologie sanitara in mediul de munca nr.3043, 3080, 3061, 3094, 3112 si 3130 (anexate) emise de Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva - Prahova nu s-au inregistrat depasiri de noxe.

Procesul verbal nr.845 din 02.10.1990 a fost semnat de mai multe persoane printre care, reprezentantul angajatilor din cadrul unitatii, actualul lider sindical.

Expertul trebuia sa explice instantei de ce in anul 1990 intimatii nu au fost incadrati in grupa de munca de catre specialistii unitatii si reprezentantii sindicatului iar el ii incadreaza, acum la mai bine de 26 de ani, desi noxele masurate la locul de munca al acestora nu au fost depasite
.

De fapt, incadrarea corecta si legala a angajatilor unitatii in grupa de munca este cea consemnata in Procesul verbal nr.845/ 02.10.1990 si nu cea constatata de expertul desemnat. Expertul nu a tinut cont de buletinele de determinarea noxelor depuse la dosarul cauzei.

La fila nr.5 a raportului expertul arata instantei, citez: buletinele de determinari de noxe puse la dispozitia expertului, cat si cele aflate la dosarul cauzei, indica existenta unui numar mare de noxe pe acelasi loc de munca: pulberi minerale, gaze iritante, oxizi de azot, oxizi de carbon, etc. "

Fata de constatarile expertului a invederat apelantul ca acestea nu sunt reale, nu corespund situatiei de fapt pentru urmatoarele argumente:

1.Potrivit celor consemnate in Procesul verbal nr.845 din 03.10.1990, incadrarea personalului unitatii in grupe de munca s-a efectuat numai dupa determinarea noxelor existente la fiecare loc de munca, buletine de analiza comunicate cu adresa nr. 429 din 23.08.1990 de catre Centrul Sanitar Antiepidemic al Ministerului A__ nationale.

In anul 1990 activitatea unitatii se desfasura ca si in anii de dinainte de 1989, la capacitate maxima si cu toate acestea nu au fost constate depasiri de noxe in locurile unde si-au desfasurat activitatea reclamantii.

2.Expertul desemnat, la fila 5 a raportului consemneaza ca ``Buletinele de determinari de noxe depuse la dispozitia expertului, cat si cele aflate la dosarul cauzei, indica existenta unui numar mare de noxe, in acelasi loc de munca: pulberi minerale, gaze iritante, oxizi de azot,oxizi de carbon, etc., fara sa constate un lucru foarte important, respectiv faptul ca la locurile de munca unde si-au desfasurat intimatii cota admisa a valorii noxelor masurate nu a fost depasita."

De asemenea, potrivit prevederilor art.2 din H.G. nr.436/1990, Hotarare privind stabilirea locurilor sau activitatilor ce dau dreptul la concediu suplimentar de odihna, precum si durata acestuia, ``prin locuri de munca sau activitati cu conditii deosebite se inteleg acele locuri de munca sau activitati la care nivelul noxelor existente depaseste nivelul maxim admis prevazut in Normele republicate de protectia muncii."

Ori, asa cum reiese din inscrisurile depuse la dosar, la inceputul fiecarui an dupa _ Ordinului nr.50/ 1990, unitatea a consemnat in ordinul de zi atat locurile de munca care se incadrau in grupa I si a II-a de munca cat si personalul care desfasura activitati in aceste locuri.

De asemenea, considera ca unitatea a respectat prevederile pct.5 al Ordinului nr.50/ 1990 deoarece pentru determinarea conditiilor deosebite la locurile de munca cu noxe unitatea a solicitat Inspectoratului de Politie Sanitara si Medicina preventiva Prahova sa determine aceste noxe.

Astfel, potrivit Buletinului de determinari de toxicologie emis de Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva - Prahova nu s-au inregistrat depasiri de noxe.

Cu toate acestea, expertul desemnat sustine contrariul de unde putem trage concluzia ca nu stie sa interpreteze aceste rezultate.

Pentru lamurirea acestui fapt a precizat ca potrivit buletinelor de determinare a noxelor depuse la dosar nu s-au constat depasiri ale cotelor admise ale valorilor (CVA) iar daca s-au constat depasiri ale acestor cote la unele locuri de munca, spre exemplu la bancul de rodaj, personalul care isi desfasura activitatea in acele locuri de munca a fost incadrat conform prevederilor legale in munca .

Daca ne raportam la concluzia expertului ar insemna sa fim de acord cu ideea ca atat reclamantii din acest dosar cat si ceilalti, aproximativ 70/80 din celelalte dosare inregistrate pe rolul tribunalului si-au desfasurat activitatea langa bancul de rodaj, la forja, tratamenjte-termice si turnatorie timp de 8 ore in fiecare zi, ceea ce este o aberatie.

Este de domeniul evidentei faptul ca simpla existenta a muncii intr-un sector de activitate nu reprezinta, in sine, un motiv recunoasterea automata a incadrarii intr-o grupa superioara de munca, fiind necesar a se urma procedura prevazuta de Ordinul nr.50/1990.

In toate rapoartele de expertiza intocmite pana acum expertul desemnat i-a incadrat pe toti reclamantii la aceleasi puncte din Ordinele 50/1990 si 125/1990 (punctele 34, 41, din Anexa nr.2 Ordinul nr.50/1990 si 17 si 19 din Anexa nr.2 a Ordinului 125/1990), indiferent de functia pe care au fost incadrati, respectiv, lacatusi, sudori, frezori, electricieni de intretinere, traducatori, proiectanti, ingineri, indiferent de locul in care si-au desfasurat activitatea si toate acestea doar pe constatarile sale ``faptice" din prezent, fara sa consemneze macar ca unitatea era dotata cu hote de aerisire sau exhaustoare pentru aerisire.

Expertul desemnat ii incadreaza in mod gresit pe reclamanti la pct.34 si 41 din Anexa nr.2 a Ordinului 50/1990.

Functiile/specialitatile corespunzatoare pozitiilor la care expertul i-a incadrat sunt cu totul altele si nu ale intimatilor.

A solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a sentintei apelate in sensul respingerii actiunii ca fiind neintemeiata.

In drept, apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art.466 - 482 din N.C.P.C.,

Intimatii intervenienti, legal citati, au depus la dosar intampinare prin care au raspuns punctual motivelor de apel invocate si au solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Curtea, analizand cererea de apel prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a criticilor formulate si a dispozitiilor legale incidente retine urmatoarele:

La baza demersului judiciar al reclamantilor au stat dispozitiile Ordinului nr. 50/1990, asa cum rezulta din chiar continutul actiunii prin care au solicitat constatarea ca activitatea desfasurata se incadreaza in grupa II de munca in procent de 100%.

Acordarea grupelor de munca a fost reglementata prin Ordinul nr.50/1990, locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale cu conditii deosebite care se incadreaza in grupele I si a II-a de munca in vederea pensionarii fiind prevazute in mod expres in acest Ordin .

Coroborand dispozitiile pct.2 si 3 din Ordinul nr.50/1990 se constata ca incadrarea in grupa I sau a II-a de munca este conditionata de prestarea activitatii la locurile de munca si activitatile prevazute, in anexele 1 si 2.

Totodata, nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si II de munca se face sinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care isi desfasoara activitatea persoanele respective - nivelul noxelor existente, conditii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, iar incadrarea in una din aceste grupe se face proportional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse in aceste grupe, cu conditia ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze in aceste locuri cel putin 50%, iar pentru grupa II, cel putin 70% din programul de lucru.

In mod eronat raportul de expertiza intocmit in fata instantei de fond incadreaza activitatea reclamantilor la pct.34, 41 din anexa nr.2 a Ordinului nr.50/1990 si poz. 19 din Anexa nr.2 a Ordinului 125/1990, sarcinile de lucru ale acestora fiind altele decat activitatile prevazute la punctele indicate de expert .

Curtea observa ca, in ceea ce priveste activitatea desfasurata in cadrul apelantului parat in lucrarea de expertiza se fac referiri generale la obiectul de activitate al sectiei in care a activat intimata, incadrarea activitatii reclamantei la punctele 34, 41 din Anexa nr.2 din Ordinul nr.50/1990 nu are nicio legatura cu activitatea desfasurata de catre aceasta.

Asemanator, expertul procedeaza la o enumerare cu caracter general a sarcinilor de lucru in cadrul respectivei sectii, fara nicio referire concreta la activitatile efectiv prestate de catre reclamanti prin prisma sarcinilor de serviciu .

Ori, in lipsa unor mentiuni exprese cu privire la acestea nu se poate stabili daca activitatile prestate de intimati se incadreaza in cele mentionate de expert ca justificand grupa II de munca si anume Anexa nr. II poz. 34,41 din Ordinul nr. 50/1990 si poz. 19 din Anexa nr.2 a Ordinului 125/1990.

Simpla existenta a conditiilor grele de munca intr-un sector de activitate nu este un motiv pentru acordarea automata a grupei de munca, pentru aceasta fiind necesar a se urma procedura prevazuta de Ordinul nr.50/1990.

Grupele de munca nu pot fi acordate pentru orice functie, prin adaugare la cele expres prevazute in anexele Ordinului nr.50/1990 care a suferit in timp completari si modificari.

Buletinele de determinari de toxicologie sanitara, prin ele insele, nu sunt suficiente pentru incadrarea activitatii reclamantei in grupa a II-a de munca, aceasta cu atat mai mult cu cat unitatea angajatoare si-a indeplinit obligatia de a stabili, in considerarea si aplicarea Ordinului nr.50/1990 categoriile de personal civil ce urmau a fi incadrate, urmare a locurilor de munca in care isi desfasurau activitatea si a functiei exercitate in grupe de munca .

Procesul verbal privind acordarea grupei de munca inregistrat sub nr. 845/3.10.1990 propune acordarea grupei de munca pentru anumiti salariati, expres nominalizati, reclamantii nefiind precizati in acest document.

Dupa cum se poate observa din continutul Procesului verbal nr.845 din 03.10.1990 incadrarea personalului unitatii in grupe de munca s-a efectuat numai dupa determinarea noxelor existente la fiecare loc de munca, buletine de analiza comunicate cu Adresa nr.429 din 23.08.1990 de catre Centrul Sanitar Antiepidemic al Ministerului A__ nationale.

Intimatii nu au fost nominalizati in aceste procese verbale intrucat nu au desfasurat activitate in locurile de munca unde au fost constate depasiri ale cotelor admise ale valorilor noxelor masurate.

Pentru argumentatia expusa Curtea apreciaza ca in mod gresit tribunalul pornind de la lucrarea de expertiza efectuata in cauza a retinut ca reclamantii au lucrat efectiv in locuri de munca ce se incadreaza in grupa a II-a, in functie de activitatile desfasurate in cadrul paratului, toate criticile apelantului vizand aceste aspecte fiind fondate.

Pentru toate motivele aratate, Curtea, in temeiul art. 480 alin. 2 Cod pr. civ. urmeaza sa admita apelul.

Pe cale de consecinta, Curtea va schimba in tot hotararea atacata in sensul ca, pe fond, va respinge actiunea precizata si cererea de interventie in interes propriu ca neintemiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E :

Admite apelul declarat de paratul M_ A__ nationalE, cu sediul in Bucuresti, __, reprezentat prin Directia pentru relatia cu Parlamentul si asistenta juridica, in nume propriu si in calitate de reprezentant al UM x Bucov, impotriva sentintei civile nr. 1792 din 10 iunie 2016 pronuntata de Tribunalul Prahova, in contradictoriu cu intimatii intervenienti M__ N_ domiciliat in Ploiesti, _, jud. Prahova, G_ H__ domiciliat in Ploiesti, _ N_ nr. 8, __, __, D__ S_, domiciliat in Ploie?ti, _, _, __ si D_ D_ domiciliat in Ploiesti, __, jud. Prahova si cu reclamantii B__ C_ si M__ A_, ambii cu domiciliu ales la D_ I__, Ploiesti, _, _, __.

Schimba in tot sentinta in sensul ca respinge actiunea precizata si cererea de interventie in interes propriu ca neintemiate.

Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Ploiesti Sectia I Civila, Decizia civila nr. 301/2017, in sedinta publica din 02 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Incadrare grupa a II-a de munca    Criterii Ordin 50/1990    Ordin 125/1990    Nominalizare activitati fac parte grupa munca    M A P N    Alimentatie de protectie    Interpretare Ordin 50/1990
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe