din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3541 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Concedierea cadrului didactic pentru incalcarea indatoririlor de supraveghere in timpul desfasurarii examenelor nationale

Concedierea cadrului didactic pentru incalcarea indatoririlor de supraveghere in timpul desfasurarii examenelor nationale

  Publicat: 26 Jan 2019       1422 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Prin decizia nr. 400/07.08.2015 emisa de paratul I__ scolar Judetean T__ s-a dispus sanctionarea contestatoarei cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca in temeiul art. 83 alin. 1 lit. e din Anexa nr. 2 la OMECTS nr.4799/2010, pentru neindeplinirea/indeplinirea defectuoasa a atributiilor prevazute in fisa de atributii a supraveghetorilor/membrilor Comisiei din Centrul de examen nr.16 de la Liceul Teoretic �T_ V_� din orasul F__ si incalcarea normelor din Anexa nr.2 la OMECTS nr.4799/2010, precum si a normelor de comportare generala, care dauneaza interesului invatamantului.


Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana careia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la evidenta populatiei, i se permite sa foloseasca o parte din suprafata locativa, de catre persoana care detine legal,
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Reprezinta cerinte si indatoriri specifice impuse organismelor prestatoare in fiecare sector al serviciilor publice de catre legiuitor sau de catre autoritatile administratiei publice competente cu reglementarea, autorizarea sau gestiunea serviciului public respectiv.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana careia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la evidenta populatiei, i se permite sa foloseasca o parte din suprafata locativa, de catre persoana care detine legal,
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana careia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la evidenta populatiei, i se permite sa foloseasca o parte din suprafata locativa, de catre persoana care detine legal,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Persoana careia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la evidenta populatiei, i se permite sa foloseasca o parte din suprafata locativa, de catre persoana care detine legal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Prevazuta in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Prin Decizia nr. 79/08.08.2015 emisa de scoala GIMANZIALA C_ s-a pus in aplicare, incepand cu 10.08.2015, Decizia nr. 400/07.08.2015 emisa de paratul I__ scolar Judetean T__.


Prin Hotararea nr. 5/15.09.2015 emisa de paratul I__ scolar Judetean T__ s-a respins contestatia exercitata de reclamanta impotriva Deciziei de sanctionare disciplinara nr. 400/07.08.2015 (dosar conexat nr. x al Tribunalului T__).


Din lecturarea deciziei de concediere rezulta ca paratul I__ scolar Judetean T__ a dispus sanctionarea disciplinara a contestatoarei cu desfacerea contractului individual de munca prin raportare la atributiile de supraveghetor, a normelor din Anexa nr.2 la OMECTS nr.4799/2010, precum si a normelor de comportare generala.


Inainte de analizarea fondului cauzei sub aspectul vinovatiei sau nevinovatiei al reclamantei - contestatoare si, implicit, al legalitatii si temeiniciei deciziei de concediere atacate, instanta avea obligatia de a verifica daca decizia contestata cuprinde toate elementele a caror omisiune este sanctionata de legiuitor cu nulitatea absoluta, potrivit art.252 al.2 din codul muncii republicat.


S-a retinut, totodata, ca decizia de concediere a fost emisa de catre parat raportat la procedura de lucru instituita prin OMECTS nr.4799/2010, modificat prin OMEN nr.4430/2014, ce deroga de la dispozitiile de drept comun, prevazute de Codul Muncii.


In conformitate cu prevederile art. 2 din Ordinul anterior invocat, ``(1) Examenul de bacalaureat national - 2015 se desfasoara in conformitate cu Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2011, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr.4.799/2010 privind organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat - 2011, cu modificarile ulterioare, si cu prevederile prezentului ordin . (2) Comisiile de bacalaureat isi desfasoara activitatea in conformitate cu atributiile membrilor comisiilor de bacalaureat, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr.4799/2010, cu modificarile ulterioare, si cu prevederile prezentului ordin .``


Conform art. 82 alin.(1) din Anexa II la OMECTS nr.4799/2010, ``respectarea intocmai a metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat este obligatorie pentru toate persoanele implicate in aceasta activitate . Incalcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinara. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum si cel de conducere, de indrumare si de control din invatamant, implicat in desfasurarea examenului de bacalaureat raspund disciplinar pentru incalcarea indatoririlor care le revin, precum si pentru incalcarea normelor de comportare, prin care dauneaza interesului invatamantului si prestigiului institutiei.``


In anexa III la acest ordin, cap. III, sunt enumerate atributiile membrilor comisiei de bacalaureat.


La art. 83 din Anexa II, la acelasi Ordin, au fost prevazute sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat in comisiile de bacalaureat, in organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat, in raport cu gravitatea abaterilor, printre acestea fiind enumerata si desfacerea disciplinara a contractului de munca (lit. e).


Conform art. 84 - 85 din aceeasi anexa, sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii faptei sesizate, avand la baza procesul-verbal al comisiei de control, audierea celui in cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta, in aparare, printr-o decizie scrisa emisa de I__ scolar, prin Inspectorul general, care va face comunicarea deciziei de sanctionare catre unitatea de invatamant de la care provine cadrul didactic respectiv, in care se precizeaza abaterea constatata si sanctiunea dispusa, urmand ca unitatea de invatamant respectiva sa duca la indeplinire aplicarea acesteia.


Din cuprinsul deciziei contestate emisa de parata rezulta ca au fost respectate intocmai aceste dispozitii, procedura obligatorie de urmat in ceea ce priveste desfasurarea cercetarii disciplinare, in ceea ce priveste convocarea si continutul acestui act, intrunirea comisiei de disciplina, realizarea cercetarii disciplinare propriu-zise.


Potrivit dispozitiilor art.252 alin. 2 din Legea nr.53/2003 republicata, ``sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Dispozitiile cu caracter imperativ ale art.252 alin.2 din Codul muncii referitoare la necesitatea respectarii cerintelor obligatorii de continut pe care trebuie sa le indeplineasca decizia de sanctionare urmaresc punerea la adapost a partilor de eventualele actiuni abuzive sau nejustificate ale acestora.


Fata de conditiile prevazute de art.252 alin.2 din Codul muncii republicat, drept mentiuni obligatorii a fi inserate in cuprinsul deciziei sub sanctiunea nulitatii absolute, instanta a retinut ca toate au fost respectate de catre intimata cu strictete, dupa cum s-a aratat arata succint in cele ce urmeaza:


a) in ceea ce priveste descrierea faptei care a fost retinuta ca abatere disciplinara, parata I__ scolar Judetean T__ a expus in detaliu in ce a constat actiunea reclamantei - contestatoare: in fapt contestatoarea tolereaza fraudarea examenului astfel, la proba Ec) in sala 8 ar fi asistat pasiva la momentul in care eleva V_ A_ se intoarce si copiaza de la Z_ B__, de asemenea elevul T_ Beniamn ?e intoarce si copiaza de la elevul Tustean R_; la proba Ed) in sala 13 s-a afirmat faptul ca reclamanta a stat in fata clasei asistand pasiva la frauda elevilor M_ R_ si R__; la proba Ed) in sala 13, dupa inceperea probei, elevii nu scriu timp de aproximativ 75 minute apoi ajunge o informa?ie la elevul G__ si incepe circuitul informa?iei si al foilor in sala; la ambele probe reclamanta a asistat impreuna cu acelasi cadru didactic Homojdean O_;


b) din simpla lecturare a deciziei contestate se putea observa ca parata a indeplinit obligatia descrierii faptelor, prezentarea fiind explicita, raportat la exigen?ele prevederilor art. 252 alin.2 lit. a) din Codul Muncii;


c) relativ la obligatia instituita la litera b a aceluiasi articol 252 al.2 din Codul muncii si anume: precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat, instanta a retinut ca, in speta, suntem pe o procedura speciala, ca parata a indicat specific actul a carui prevederi au fost incalcate de catre contestatoare, respectiv art. 82 alin. 1 din Anexa nr.2 la OMECTS nr.4799/2010, care a aprobat Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat-2011, valabila si pentru sesiunea examenului 2015;


d) raportat la motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de contestatoare in timpul cercetarii disciplinare prealabile, de asemenea, rezulta din cuprinsul deciziei ca sustinerile si apararile contestatoarei au fost analizate punctual si temeinic, angajatorul procedand la inlaturarea motivata a acestora;


e) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica a fost indicat expres de angajator ca fiind art. 83 alin.1 lit. e din Anexa nr.2 la OMECTS nr.4799/2010;


f) termenul in care sanctiunea poate fi contestata - 30 de zile calendaristice de la data comunicarii;


g) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata - Tribunalul T__.


In ceea ce priveste temeinicia deciziei contestate relativ la faptele retinute si probate ca fiind comise, instanta a retinut urmatoarele:


Fapta contestatoarei consta in aceea ca in sesiunea de bacalaureat iunie -iulie 2015, unde a avut calitatea de profesor supraveghetor in cadrul Comisiei din Centrul de examen nr.16 de la Liceul Teoretic ``T_ V_`` F__, nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit defectuos atributiile prevazute in fisa de atributii a supraveghetorilor/membrilor Comisiei din Centrul de examen nr.16 de la Liceul Teoretic `` T_ V_`` din orasul F__, respectiv a tolerat fraudarea examenului prin atitudinea permisiva, neglijenta fata de fraudele si tentativele de fraude ale elevilor: schimb de ciorne, schimb de fituici, comunicare verbala intre elevi.


Potrivit art. 83 alin.2 din Anexa nr.2 la OMECTS nr.4799/2010 ``cadrele didactice care, in perioada examenului, comit fapte cu caracter infractional, respective furnizarea solutiilor problemelor, inlocuiri de lucrari, falsificari de lucrari etc., care permit sau favorizeaza fraudarea examenului sau care au manifestari care atesta neglijenta in indeplinirea atributiilor ce le revin, sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei metodologii sau ale Codului penal``.


Contestatoarea avea ca obligatii, potrivit fisei de atributii a asistentului din Comisia de bacalaureat din centrul de examen, fisa insusita de catre aceasta prin semnatura, asigurarea ordinii si a lini?tii in sala de examen, respectarea de catre candidati a tuturor prevederilor metodologiei de examen, in timpul probelor scrise, fara a permite acestora sa comunice intre ei sau cu exteriorul.


Salile in care se desfasoara probele examenului de bacalaureat national, salile in care se descarca si se multiplica subiectele, precum si salile in care se preiau, se evalueaza si se depoziteaza lucrarile scrise sunt dotate cu camere de supraveghere video si audio functionale, potrivit art. 6 alin.1 din Ordinul nr. 4430 din 29 august 2014 privind organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat national - 2015. Or, analizand inregistrarile video depuse la dosar, instanta a retinut ca, in mod evident, abaterea disciplinara exista, este in legatura cu atributiile de supraveghere ale contestatoarei, atributii mai sus exemplificate.


Raspunderea disciplinara intervine ori de cate ori persoana angajata incalca, prin fapta savarsita cu vinovatie, obligatiile de serviciu . Raspunderea disciplinara presupune intrunirea cumulativa a urmatoarelor cerinte: existenta unor abateri de la obligatiile de serviciu ale salariatului; fapta constand in actiunea sau inactiunea salariatului, sa fie savarsita cu vinovatie.


Atributiile contestatoarei ca profesor supraveghetor in Comisia de bacalaureat din centrul de examen sunt complementare cu celelalte atributii prevazute in fisa postului acestuia, atributii care implica un anumit cod deontologic si profesional obligatoriu de urmat de catre acesta din urma.


Instanta a apreciat ca inregistrarile audio-video depuse la dosar confirma starea de fapt retinuta in decizia nr. 400/07.08.2015, in ceea ce priveste vinovatia contestatoarei, instanta retinand ca aceasta a avut o conduita pasiva, tolerand copierea subiectelor, lasand elevii sa faca schimb de hartii intre ei, permitand candidatilor in sala de examen sa discute intre ei.


De altfel, contestatoarea recunoaste ca nu a dat dovada de suficienta fermitate in indeplinirea atributiilor de supraveghetor, aspect constatat de catre instanta din lecturarea procesului verbal incheiat cu ocazia audierii contestatoarei in cadrul procedurii cercetarii disciplinare prealabile.


Afirmatiile contestatoarei ca a stat cu spatele la elevii T_ Beniamn, Tustean R_ si V_ A_ si astfel nu a observat incercarile acestor de a frauda examenul nu pot fi retinute ca o cauza de exonerare de raspundere in conditiile in care nimeni nu isi poate invoca propria culpa in aparare, dupa cum nici imprejurarea ca elevii nu au scris nimic timp de 75 minute in sala 13 la proba Ed) nu este incompatibila cu faptul ca reclamanta a ramas pasiva la fraudele elevilor cat timp acestea nu presupun in mod necesar ca elevii sa scrie unul de la altul ceva, ca sa fie eliminati.


Instanta a mai retinut ca, desi reclamanta a participat impreuna cu colega sa d-na profesor Homosdean O_ L_ la doua probe Ec) si Ed), situatia interzisa de OMECTS nr.4799/2010, acest aspect nu-i poate fi imputat, cat timp, potrivit afirmatiilor sale necontestate de parate, a anuntat in prealabil acest lucru vicepresedintelui comisiei de examen, insa nu s-a luat nicio decizie in acest sens.


Potrivit art. 250 Codul muncii, sanctiunea disciplinara se aplica in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) Gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) Comportarea generala in serviciu a salariatului; e) Eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre aceasta.


In conformitate cu art. 83 alin. (1) din OMECTS nr. 4799/2010, sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat in comisiile de bacalaureat, in organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat, in raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observatie scrisa; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1 - 6 luni; d) destituirea din functia de conducere, de indrumare si de control din invatamant; e) desfacerea disciplinara a contractului de munca .


Raportat la aspectele reglementate la art. 250 din Codul muncii, instanta a retinut ca parata I__ scolar Judetean T__ nu a probat in ce masura pasivitatea reclamantei in supravegherea elevilor a condus la fraudarea examenului de bacalaureat la probele si in salile asistate de reclamanta, respectiv, modalitatea in care indeplinirea necorespunzatoare/neindeplinirea a sarcinilor susmentionate a produs vicierea rezultatelor la examinarea in discutie si dimensiunea acestei consecinte .


Instanta a apreciat ca in cauza favorizarea cu intentie de catre reclamanta a candidatilor din sesiunea de bacalaureat 2015, nu a fost probata.


Simpla prezumtie ca prin pasivitate in supravegherea candidatilor s-a produs si fraudarea examenului a aparut, ca neintemeiata, neexistand dovezi clare la dosar in acest sens.


Prin urmare, instanta a apreciat ca masura concedierii reclamantei nu putea fi analizata decat din perspectiva savarsirii singurei abateri dovedite in cauza, respectiv, aceea a permisivita?ii, celelalte aspecte invocate in stabilirea raspunderii sale disciplinare neputandu-se retine pentru motivele enuntate mai sus.


Contrar sustinerilor paratei I__ scolar Judetean T__, instanta nu a putut retine o legatura directa intre atitudine pasiva si permisiva a reclamantei si eliminarea unui numar de 25 de elevi de la Examenul national de bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2015, cat timp fiecare elev raspunde pentru fapta proprie si nu s-a dovedit o implicare activa a reclamantei in fraudarea examenului.


Dimpotriva, din coroborarea raspunsurilor la interogatoriu oferite de reclamanta cu cele declarate de martora P_ M_ E__, rezulta ca membrii comisiei de bacalaureat le-au recomandat profesorilor supraveghetori sa nu streseze elevii aspect care, desi nu poate conduce la exonerarea de raspundere a contestatoarei, poate explica intr-o anumita masura atitudinea pasiva si permisiva a reclamantei in supravegherea elevilor.


Nu in ultimul rand instanta a retinut ca nu se justifica aplicarea unor sanctiuni diferite de catre paratul I__ Judetean T__ in cazuri similare sau mai grave, respectiv, reducerea salariului cu 15 % pe 4-6 luni, astfel cum rezulta din inscrisurile aflate la dosarul cauzei (filele 12 - 17), aspect ce conduce la concluzia ca paratul a fost subiectiva in aplicarea sanctiunilor.


Scopul aplicarii unei sanctiuni disciplinare este de a asigura realizarea rolului educativ si preventiv al raspunderii disciplinare, or imprejurarile in care a fost comisa fapta si comportarea generala in serviciu a salariatului reprezinta elemente importante care este necesar a fi avute in vedere la aplicarea unei sanctiuni disciplinare.


Reclamanta nu a mai fost sanctionata disciplinar, avand un comportament general bun la locul de munca .


Astfel, s-a apreciat ca sanctiunea aplicata reclamantei, in raport cu probatoriul administrat, nu este justificata in cazul de fata, in speta neconturandu-se savarsirea de catre reclamanta a unei abateri disciplinare de o gravitate atat de mare incat sa justifice aplicarea celei mai severe sanctiuni.


In contextul faptic, gravitatea abaterii disciplinare savarsite este una mai redusa decat cea care ar justifica desfacerea disciplinara a contractului de munca,


Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr.11/10.06.2013, a stabilit ca ``instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara``.


In conditiile aratate, in cauza, instanta a apreciat ca salariatul - reclamanta - a dat dovada de pasivitate in supraveghere, insa individualizarea sanctiunii disciplinare nu corespunde abaterii comise, ceea ce conduce la inlocuirea sanctiunii aplicate prin decizia contestata cu sanctiunea prevazuta la art. 83 alin.1 lit. c din OMECTS nr.4799/2010, respectiv, cu reducerea salariului de baza cu 15%, pe o perioada de 6 luni de zile .


In consecinta, s-a impus admiterea in parte a actiunii cu consecinta anulari in parte a Deciziei nr. 400/07.08.2015, a Hotararii nr. 5/15.09.2015 emise de I__ scolar Judetean T__ si a Deciziei nr. 79/08.08.2015 emise de scoala GIMANZIALA C_, instanta dispunand inlocuirea sanctiunii disciplinare a desfacerii contractului individual de munca al reclamantei cu sanctiunea reducerii salariului de baza cu 15 % pe o perioada de 6 luni.


Ca o consecinta fireasca a lipsirii de efecte a deciziei de concediere, tribunalul, potrivit art. 80 alin.1 si 2 din Codul Muncii, a obligat parata sa plateasca reclamantei, cu titlu de despagubiri, o suma egala cu diferenta dintre salariile indexate, majorate si reactualizate la care se adauga celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta incepand cu data de 10.08.2015 pana la data reintegrarii efective a acesteia, si cele rezultate ca urmare a reducerii salariului de baza cu 15 % pe o perioada de 6 luni, urmand a respinge in rest contestatia .


In baza art. 453 NCPC, avand in vedere ca reclamanta nu a facut dovada efectuarii unor cheltuieli de judecata in cauza, a respins cererea acesteia de obligare a paratelor la plata cheltuielilor de judecata .


Impotriva sentintei civile a declarat apel paratul I__ scolar Judetean T__, prin care s-a solicitat admiterea apelului si schimbarea in totalitate a sentintei instantei de fond, cu consecinta mentinerii Deciziei de sanctionare disciplinara nr. 400/07.08.2015 a Inspectoratului scolar Judetean T__ si a Hotararii nr. 5/15.09.2015 a Colegiului de Disciplina de pe langa I.?J. T__ si a respingerii contestatiei formulate de S_ L__.


Prin cererea de apel au fost invederate urmatoarele:


Astfel cum a constatat si instanta de fond in mod judicios, d-na S_ a incalcat dispozitiile legale aplicabile supraveghetorilor la examenul de bacalaureat, mai exact dispozitiile OMECTS nr. 4799/2010, care a aprobat Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat - 2011, cu modificarile ulterioare, art. 82 alin. (1) din Anexa nr. 2 si art. 3 din Anexa nr. 3 (unde sunt reglementate atributiile si responsabilita?ile membrilor comisiei din centrul de examen).


De asemenea, prima instanta a retinut ca "fapta contestatoarei consta in aceea ca in sesiunea de bacalaureat iunie-iulie 2015, unde a avut calitatea de profesor supraveghetor in cadrul Comisiei din Centrul de examen nr. 16 de la Liceul Teoretic "T_ V_" F__, nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit defectuos atributiile prevazute in fisa de atributii a supraveghetorilor/membrilor Comisiei din Centrul de examen nr. 16 de la Liceul Teoretic "T_ V_" F__, respectiv a tolerat fraudarea examenului prin atitudinea permisiva, neglijenta fata de fraudele si tentativele de frauda ale elevilor: schimb de ciorne, schimb de fi?uici, comunicare verbala intre elevi".


Pe baza probelor administrate in fata primei instante, precum si a sustinerilor partilor. Tribunalul T__ a admis cererea de chemare in judecata ca intemeiata, avand in vedere urmatoarele:


Au fost respectate dispozitiile legale privind procedura obligatorie de urmat in ceea ce priveste desfasurarea cercetarii disciplinare, in ceea ce priveste convocarea si continutul acestui act, intrunirea comisiei de disciplina, realizarea cercetarii disciplinare propriu-zise;


Decizia de sanctionare disciplinara nr. 400/07.08.2015 respecta cu strictete prevederile art.. 252 alin. (2) Codul muncii:


Din analiza inregistrarilor audio-video rezulta, in mod evident, ca abaterea disciplinara exista, este in legatura cu atributiile de supraveghere ale reclamantei.


De asemenea, instanta de fond a apreciat ca inregistrarile audio-video depuse la dosar confirma starea de fapt retinuta in Decizia nr. 400/07.08.2015, in ceea ce priveste vinovatia contestatoarei, instanta retinand ca aceasta a avut o conduita, pasiva, tolerand copierea subiectelor, lasand elevii sa faca schimb de hartii intre el. permi?and candida?ilor in sala de examen sa discute intre ei. Tot in ceea ce priveste vinovatia contestatoarei, s-a retinut ca aceasta a recunoscut ca nu a dat dovada de suficienta fermitate in indeplinirea atributiilor de supraveghetor (in cadrul audierii din timpul cercetarii disciplinare, recunoastere pe care a negat-o ulterior la luarea interogatoriului), iar afirmatiile sale referitoare la faptul ca a stat cu spatele la elevi, nevazandu-i cum copiau, precum si cete ca elevii nu au scris nimic timp de 75 de minute, sunt imprejurari care nu o exonereaza de raspundere .


Se sustine faptul ca instanta de apel verifica solutia atacata atat din punct de vedere al temeiniciei, statuand daca situatia de fapt retinuta prin hotarare este concordanta cu probele administrate in cauza si a fost corespunzator stabilita, dupa cum hotararea apelata este verificata si sub aspectul legalitatii, respectiv daca prima instanta a identificat, interpretat si aplicat corect normele legale.


Se apreciaza, Asadar, ca exista motive pentru schimbarea in totalitate a sentintei civile si admiterea cererii de apel, atata timp cat solutia instantei de fond nu se bazeaza pe toate probele administrate in cauza (inregistrari audio-video, inscrisuri, declara?iile martorei P_ M_ E__ si interogatoriul contestatoarei), Tribunalul T__ realizand interpretarea si aplicarea gresita a dispozitiilor art. 83 alin. (1) coroborat cu alin. (2) din Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4799/2010, art. 250 Codul muncii, precum si a Deciziei nr. 11/10.06.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Astfel, potrivit sentintei civile apelate (pag. 12-13):


1. "I__ scolar Judetean T__ nu a probat in ce masura pasivitatea reclamantei in supravegherea elevilor a condus la fraudarea examenului de bacalaureat la probele si in salile asistate de reclamanta, respectiv, modalitatea in care indeplinirea necorespunzatoare/neindeplinirea sarcinilor susmentionate a produs vicierea rezultatelor la examinarea in discutie si dimensiunea acestei consecinte": Pe tot parcursul litigiului, I.?J. T__ nu a facut altceva decat sa arate si sa probeze abaterile disciplinare savarsite de catre reclamanta. Era imposibil pentru elevi sa copieze la examen, daca d-na S_ nu ar fi tolerat aceste fraude.


2. "Instanta apreciaza ca favorizarea cu intentie de catre reclamanta a candida?ilor din sesiunea de bacalaureat 2015, nu a fost probata": Foarte importante in clarificarea notiunii de vinovatie/culpa sunt dispozitiile art. 83 alin, (2) din Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4799/2010. Pentru sanctionarea reclamantei nu era necesar ca fapta acestuia sa imbrace o anumita forma de vinovatie, in conditiile in care prevederile legale incrimineaza orice fapta de implicare in fraudele elevilor si de neglijenta din partea supraveghetorilor: "Cadrele didactice care, in perioada examenului, comit fapte cu caracter infractional, respectiv furnizarea solutiilor problemelor, inlocuiri de lucrari, falsificari de lucrari etc, care permit sau favorizeaza fraudarea examenului sau care au manifestari care atesta neglijenta in indeplinirea atributiilor ce le revin sunt sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei metodologii sau ale Codului penal (...)". Asadar, paratul nu avea obligatia de a proba savarsirea cu intentie a abaterii disciplinare.


3. "Simpla prezumtie ca prin pasivitate in supravegherea candida?ilor s-a produs si fraudarea examenului apare ca neintemeiata, neexistand dovezi clare la dosar. In acest sens: "Pasivitatea poate insemna eliminarea a zeci de elevi de la examen. Daca elevii copiaza si vorbesc, iar supraveghetorii lor raman pasivi la aceste fapte, ne aflam in prezenta unei abateri disciplinare constand in pasivitatea profesorului care urmeaza sa fie sanctionata conform dispozitiilor legale speciale. S-au depus la dosar tabelele elevilor repartizati in salile de examen in care a supravegheat reclamanta, procesele-verbale de eliminare a candidatilor si hotararile judecatoresti prin care au fost respinse cererile acestora de anulare a masurii eliminarii. De asemenea, paratul a facut dovada ca insasi contestatoarea a recunoscut ca a fost permisiva cu elevii. La toate acestea se adauga inregistrarile audio-video de unde rezulta atat fraudele elevilor, cat si abaterile disciplinare ale reclamantei.


4. "Instanta apreciaza ca masura concedierii reclamantei nu poate fi analizata decat din perspectiva savarsirii singurei abateri dovedite in cauza, respectiv aceea a permisivita?ii, celelalte aspecte invocate in stabilirea raspunderii disciplinare neputandu-se retine": Paratul a depus in proba?iune inregistrarile audio-video de unde rezulta cum d-na S_ a avut o atitudine permisiva fata de fraudele elevilor, pe care le-a tolerat cu ?tiin?a desi se petreceau sub ochii sai, astfel cum rezulta din inregistrari: schimb de ciorne ?l fi?uici intre elevi, discu?ii verbale intre elevii care se intorceau de la unul la altul in banci. Aceste fapte au avut drept consecinta eliminarea unui numar de 26 de candida?i de la Examenul national de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2015, dintre care intr-o singura zi (03.07.2015} 15 candida?i. instanta nu a aratat care sunt "celelalte aspecte invocate in stabilirea raspunderii disciplinare" pe care nu le-a dovedit. In Decizia de sanctionare se poate observa ca d-na S_ a fost acuzata de pasivitate si neglijenta, acestea fiind faptele pentru care a fost sanctionata. Totodata, prin faptul ca intimata s-a deplasat frecvent in sala de examen s-au creat premisele pentru fraudarea examenului de catre elevi, dat fiind ca atentia acesteia nu mai era indreptata asupra candida?ilor pe care trebuia sa ii fixeze cu privirea, in acest sens fiind si prevederile art. 60 alin. (1) din Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4799/2010: "In timpul desfasurarii probelor scrise, asisten?ii nu dau candida?ilor nicio indica?ie, nu discuta intre ei si nu rezolva subiectul de examen. Unul dintre asisten?i sta in fata clasei, celalalt in spatele clasei si nu au alte preocupari in afara de supraveghere .


5. "Contrar sustinerilor I.J. T__, instanta nu a putut retine o legatura directa intre atitudinea pasiva si permisiva a reclamantei si eliminarea unui numar de 25 de elevi de la Examenul national de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2015, cat timp fiecare elev raspunde pentru fapta proprie si nu s-a dovedit o implicare activa a reclamantei in fraudarea examenului": sanctionarea elevilor nu exclude sanctionarea profesorilor lor supraveghetori, si invers, I.?J. T__ a dovedit prin inregistrari si inscrisuri ca dintre elevii supraveghea?i de reclamanta un numar de 26 au fost eliminati de la examenul de bacalaureat, iar vinovatia reclamantei este evidenta si a fost surprinsa de camerele de supraveghere care pot sta ia baza sanctionarii sale, existand in acest sens dispozitii legale exprese (art. 6 din OMEN nr. 4430/2014 coroborat cu art. 341 alin. (2) si art. 254 alin. (5) Cod proc. civ). Dincolo de orice dubiu insa, se apreciaza ca sunt hotararile judecatoresti pronuntate in cauzele in care elevii din salile de examen, in care a supravegheat reclamanta, au contestat masura eliminarii (in numar de 5}, cererile de chemare in judecata formulate de acestia fiind respinse ca neintemeiate si nefondate. Astfel ca, se pune problema, in mod firesc, cum este posibil ca o instanta judecatoreasca sa valideze masura eliminarii elevilor de la examen fara ca profesorul supraveghetor sa fie vinovat si sa poarte raspunderea pentru fraudele candida?ilor. Se invedereaza prin aceasta ca in privinta fraudelor comise de elevi exista hotarari judecatoresti definitive, intrate in puterea lucrului judecat, prin care se probeaza indirect abaterile disciplinare savarsite de reclamanta.


6."Din coroborarea raspunsurilor la interogatoriu oferite de reclamanta cu cele declarate de martora P_ M_ E__ rezulta ca membrii comisiei de bacalaureat le-au recomandat profesorilor supraveghetori sa nu streseze elevii aspect care, desi nu poate conduce la exonerarea de raspundere a contestatoarei, poate explica intr-o anumita masura atitudinea pasiva si permisiva a reclamantei in supravegherea elevilor": Daca s-ar accepta ideea ca membrii Comisiei din centrul de examen nr. 16 au indus supraveghetorilor ideea de a tolera fraudele elevilor, se poate concluzia ca instanta de fond agreeaza acest comportament prin faptul ca el "poate explica intr-o anumita masura atitudinea pasiva si permisiva a reclamantei in supravegherea candida?ilor". Ar trebui dezavuat o asemenea atitudine din partea membrilor Comisiei si dat prioritate faptului ca d-na S_ cuno?tea care ii sunt atributiile, semnand Fi?a de atributii inaintea probelor scrise. Mai mult decat atat, nu a fost niciodata facuta afirma?ia ca elevii trebuie sa fie lasa?i sa fraudeze examenul, ceea ce a recunoscut si martora, in ceea ce o priveste pe martora P_ M_ E__, aceasta este mama unei alte profesoare sanctionate disciplinar cu desfacerea contractului de munca, reclamanta in dosar nr. x, aflat in prezent pe rolul Curtii de Apel Timisoara. Martora nu a supravegheat impreuna cu d-na S_ in niciuna dintre zile, neavand Asadar informatii despre faptele pentru care a fost sanctionata contestatoarea.


7."Nu se justifica aplicarea unor sanctiuni diferite de catre I.?J. T__ in cazuri similare sau mai grave, respectiv reducerea salariului cu 15% pe 4-6 luni, astfel cum rezulta din inscrisurile aflate la dosarul cauzei, aspect ce conduce la concluzia ca paratul a fost subiectiv in aplicarea sanctiunilor": Ne apare ca fiind nejusta afirma?ia primei instante, nemotivata, potrivit careia am fi fost subiectivi, neexistand nici o dovada in acest sens. Prima instanta nu a analizat fiecare situatie in parte a cadrelor didactice sanctionate pentru a putea concluzia ca au fost aplicate sanctiuni diferite in cazuri similare sau mai grave. Singurele indicii in acest sens sunt argumentele reclamantei, care avand un interes personal, si-a comparat propria situatie cu cea in care s-au aflat alti colegi de-ai sai, prin confruntarea deciziilor de sanctionare. in aceasta ordine de idei, va rugam sa observa?i ca in cauza pendinte instanta nu este investita sa analizeze legalitatea si temeinicia deciziei de sanctionare a altui salariat si nu poate solutiona contestatia d-nei S_ prin raportare la abaterile disciplinare retinute in sarcina altor profesori supraveghetori.


Se solicita sa se observe ca, din cuprinsul Procesului - verbal incheiat cu ocazia audierii intimatei-reclamante, rezulta ca aceasta isi recunoaste contribu?ia, fiind con?tienta de faptul ca nu si-a indeplinit in mod corespunzator atributiile de supraveghetor, dar ca nu a eliminat din examen niciun candidat pentru ca elevii "erau din zona" si pentru a nu-i fi distrusa ulterior ma?ina, astfel cum afirma la pag. 2-3 din cadrul Procesului - verbal din 29.07.2015. Astfel cum s-a aratat si anterior, motivele cererii de chemare in judecata si raspunsurile la interogatoriu sunt in contradic?ie cu declara?iile pe care d-na profesor le-a dat in fata Comisiei de cercetare disciplinara. Se mentioneaza doar cateva dintre recunoasteri: "imi pare rau ca nu am fost mai dura, suntem toti din zona"; "toti elevii sunt din zona si ma sim?eam stresata. Anii trecu?i nu am pa?it Asa ceva. Eu nu pot risca sa-mi pierd slujba"; "Cum a fost fata de anii trecu?i?" "Agita?ie (...)"; "An vazut ca incercau sa vorbeasca si le-am atras atentia"; "Am o prietena al carei copil a fost eliminat ca si-a ajutat un coleg si imi pare rau. Ma bucur ca nu a fost la mine in sala".


Potrivit art. 250 Codul muncii, sanctiunea disciplinara se aplica in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) Gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) Comportarea generala in serviciu a salariatului; e) Eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre aceasta.


Se sustine faptul ca I.S.T a realizat in mod corect individualizarea sanctiunii disciplinare, fiind respectata proportionalitatea dintre fapta comisa, consecintele produse si sanctiunea aplicata. Masura desfacerii contractului de munca a fost intemeiata tocmai pe fraudarea vadita a dispozitiilor legale atat de catre reclamanta, cat si de catre elevii pe care i-a supravegheat necorespunzator, dar si pe impactul extrem de negativ pe care l-a produs abaterea reclamantei (alaturi de cele comise de colegii sai) asupra invatamantului romanesc si cel Judetean.


Astfel, la individualizarea pedepsei au fost avute in vedere, in conformitate cu prevederile art. 250 Codul muncii:


Imprejurarile in care fapta a fost savarsita: de catre un cadru didactic (care ar fi trebuit sa fie un model pentru tinerii pe care ii formeaza din punct de vedere intelectual si moral), in timpul desfasurarii unui examen national. Reclamanta cuno?tea ca toate actiunile sale sunt inregistrate, asumandu-si insa riscul de a fi sanctionata ulterior. Intimata cuno?tea si ca actiunile elevilor sunt inregistrate si ca acestia pot suferi consecinte extrem de grave pentru viitorul lor.


b. vinovatia reclamantei este extrem de grava, in 3 zile au fost eliminati 26 de elevi din salile de examen in care a fost repartizata. Chiar si daca intentia d-nei profesor a fost de a le face un bine candida?ilor prin faptul ca le-a permis sa copieze sau sa vorbeasca, pe termen. Se solicita, totodata, sa se sina cont ca pentru acesti elevi nu se va mai face dreptate, ei au pierdut procesele pornite impotriva I.?J. T__, singura satisfac?ie pe care o mai pot avea, fiind aceea a mentinerii sanctiunilor aplicate celor care ar fi avut obligatia sa ii opreasca din a gre?i.


Consecintele abaterii disciplinare:


- eliminarea unui numar de 26 de elevi de la Examenul national de bacalaureat, sesiunea iunie - iulie 2015 (5 dintre acestia au contestat in instanta masura eliminarii, 4 dintre cererile lor fiind respinse ca neintemeiate, la care se adauga o renuntare la judecata; instantele judecatoresti au constatat ca elevii au fraudat examenul de bacalaureat si ca eliminarea lor a fost legala si temeinica);


- suferinta celor 26 de elevi care nu au putut sustine examenul de bacalaureat decat in sesiunea din august a anului 2016, conform art. 9 alin. (7) din OMEN nr. 4430/2010: (...) acesti candida?i (n.n. candida?ii eliminati) nu mai au dreptul de a participa la urmatoarele doua sesiuni ale examenului de bacalaureat;


- imaginea negativa creata asupra sistemului de invatamant din Judetul T__ si cel national, prin fapta reclamantei, care s-a aflat pe o pozitie de autoritate in raport cu elevii, unii dintre ei minori.


Se precizeaza, totodata, ca I.?J. T__ prin Comisia de cercetare disciplinara si-a indeplinit obligatia de a verifica aplicarea anterioara a unor sanctiuni disciplinare, precum si aspectele referitoare la comportarea generala in serviciu a d-nei S_, aceste imprejurari nefiind insa suficiente pentru a o exonera pe reclamanta sau pentru a inclina balan?a in favoarea dispunerii unei sanctiuni disciplinare mai u?oare. Se considera, totodata, ca absenta unei sanctiuni disciplinare suferite anterior si comportarea generala in serviciu nu sunt suficiente pentru a dispune inlocuirea sanctiunii concedierii, cu cea a reducerii salariului, cu atat mai mult cu cat intimata ocupa in prezent acelasi loc de munca cu cel detinut anterior sanctionarii, pe perioada determinata, ca urmare a mobilita?ii personalului didactic din invatamant. Postul a fost ocupat in temeiul art. 253 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel ca singura satisfac?ie a intimatei este cea pecuniara, ca urmare a Platii despagubirilor ce i-au fost acordate prin sentinta civila apelata.


In incheiere, s-a precizat ca actiunea de demascare a fraudelor comise de elevi si a complicitatii cadrelor didactice, inclusiv a reclamantei, este unica in Judetul T__, a fost catalogata "indraznea?a" de catre profesori si mass-media din cauza tiparelor care au fost inlaturate prin sanctiunile aplicate, insa, se apreciaza ca a fost o actiune legala si dreapta, iar prin admiterea cererii apelantei s-ar crea un precedent in mentalul angajatilor din sistem prin faptul ca, si daca ar incalca atributiile pe care le au ca supraveghetori, nici o fapta nu este prea grava pentru a se lua masura desfacerii contractului individual de munca impotriva lor.


In drept, dispozitiilor art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 466 si urm. din Codul de procedura civila


Examinand sentinta apelata prin prisma motivelor de apel invocate, C_ constata apelul intemeiat pentru urmatoarele motive:


Potrivit art. 250 C. muncii angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie al salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a salariatului si eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Instanta de fond a procedat la reindividualizarea pedepsei, si aplicarea unei sanctiuni mai u?oare, avand in vedere ``probatoriul administrat in raport de care sanctiunea aplicata nu este justificata``, si comparatia cu sanctiunea aplicata de angajator martorei D_ L_ ``care a fost sanctionata cu reducerea salariului cu 15% pe 3 ani, fiind in aceeasi masura vinovati si nu se justifica aplicarea de sanctiuni diferite``. C_ constata ca rationamentul folosit de instanta de fond nu este in concordan?a cu dispozitiile legale, avand in vedere dispozitiile art. 250 Codul muncii enuntat anterior.


Astfel, instanta trebuia sa faca aprecieri cu privire la fapta proprie savarsita de reclamantul din acest dosar, sanctiunea aplicata neputand sa fie individualizata in raport de sanctiunea aplicata de angajator unui angajat, chiar pentru o fapta savarsita in aceleasi imprejurari. Asa cum nimeni nu poate fi sanctionat decat pentru fapta proprie, nici sanctiunea nu poate fi aplicata in functie de sanctiunea aplicata altei persoane .


De asemenea, instanta de fond nu a avut in vedere la reindividualizarea sanctiunii, urmarile produse de fapta reclamantei sau de urmarile ce se puteau produce. Abaterea disciplinara comisa de reclamanta, a dus la eliminarea din examen a 26 de elevi, care au avut desigur partea lor de vinovatie in adoptarea acestei masuri, ce nu au mai putut sustine examenul de bacalaureat decat dupa doua organizarea a doua sesiuni de examen. In situatia in care abaterea disciplinara nu era descoperita, avand in vedere ca nota de la examenul de la bacalaureat, reprezinta un criteriu, in multe cazuri chiar singurul criteriu, de admitere la facultate, un numar de 26 de persoane puteau fi inlaturate de pe locurile eligibile, de elevii care au fraudat examenul, consecintele fiind resim?ite astfel de terte persoane .


Pentru aceste motive, C_ constata ca individualizarea sanctiunii aplicate de angajator s-a facut in mod corect, motiv pentru care in temeiul art. 480 Cod procedura civila, C_ va admite apelul paratului, si va schimba sentinta apelata urmand sa respinga actiunea in totalitate.



PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE



Admite apelul formulat de paratul I__ scolar Judetean T__ impotriva sentintei civile nr. 1521/30.05.2016, pronuntata de catre Tribunalul T__ in dosarul nr. x.


Schimba sentinta in sensul respingerii actiunii in totalitate.


Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara Sectia L.M.A.S., Decizia civila nr. 113/2017, in sedinta din 14 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Desfacere disciplinare contract munca profesor    Supraveghere examen concediere    Cercetare disciplinara concediere inspectorat invatamant scolar general    Procedura concediere cadru didactic supraveghere examen    Anulare decizie abatere disciplinara cadru didactic profesor
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe




  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964