din anul 2007, atuul tau de DREPT!
502 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Dreptul de a pretinde premiul anual sub forma unui salariu scadent in prima luna a anului urmator s-a stins prin abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind inlocuit de plata prin executare succesiva

Dreptul de a pretinde premiul anual sub forma unui salariu scadent in prima luna a anului urmator s-a stins prin abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind inlocuit de plata prin executare succesiva

  Publicat: 25 Feb 2019       1154 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 1192/06.10.2016 Tribunalul G_ a respins actiunea formulata de reclamantii M__ E__, L_ T_, B__ V_ F_, N__ V_, R_ F__, D_ I__ R_, reprezentat legal de S_ D_ al B__ din R_, in contradictoriu cu parata U__ A__ T__ CALIMANESTI - P_ P_, jud. V_, ca nefondata.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, cu exceptia instantelor in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, cu exceptia instantelor in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Prin actiunea reinregistrata pe rolul Tribunalului G_ sub nr. x, reclamantii M__ E__, L_ T_, B__ V_ F_, N__ V_, R_ F__, D_ I__ R_, prin reprezentant legal S_ D_ AL B__ D__ R_, au chemat in judecata pe paratul UAT CALIMANESTI, solicitand obligarea paratilor la plata sumelor reprezentand diferenta de salariu corespunzatoare includerii premiului anual in salariul lunar incepand cu 01.01.2011 la zi cat si pentru viitor, sume calculate cu dobanda legala si actualizate in functie de indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data Platii.


In motivare, au aratat ca premiul anual a fost reglementat de art. 25 din Legea 330/2009.


Potrivit art. 8 din Legea 284/2010, sumele corespunzatoare premiului anual pe 2010 nu se mai acorda incepand cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar.


Dreptul de a primi al 13 salariu corespunzator anului 2010 era deja castigat, numai plata era amanata pana in luna ianuarie 2011.


Premiul anual, reprezentand suma de bani imbraca forma unui drept patrimonial recunoscut pentru anul 2010, iar Legea 284/2010, ale carei prevederi sunt in vigoare incepand cu anul 2011 nu poate duce la inlaturarea existentei dreptului.


Considera ca potrivit dispozitiilor art.22 si 23 din L.330/2009 si a art.8 din L.284/2010 premiul anual trebuia inclus in salariul de baza .


Paratul desi legal citat nu a formulat intampinare.


Analizand si coroborand actele si lucrarile dosarului a retinut urmatoarele:


Reclamantii M__ E__, L_ T_, B__ V_ F_, N__ V_, R_ F__, D_ I__ R_, prin reprezentant legal S_ D_ AL B__ D__ R_, au chemat in judecata pe paratul UAT CALIMANE?TI, solicitand obligarea paratilor la plata sumelor reprezentand diferenta de salariu corespunzatoare includerii premiului anual in salariul lunar incepand cu 01.01.2011 la zi cat si pentru viitor, sume calculate cu dobanda legala si actualizate in functie de indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data Platii.


Prezenta actiune vizeaza plata unui premiu anual, un litigiu de munca, prin care se solicita obligarea angajatorului la plata unor drepturi de natura salariala, reprezentand premiul anual.


Potrivit art. 25 din Legea 330/2009, privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, in vigoare la 01 ianuarie 2010;


``(1) Pentru activitatea desfasurata, personalul beneficiaza de un premiu anual egal cu media salariilor de baza sau a indemnizatiilor de incadrare, dupa caz, realizate in anul pentru care se face premierea.


(4) Plata premiului anual se va face pentru intregul personal salarizat potrivit prezentei legi, incepand cu luna ianuarie a anului urmator perioadei pentru care se acorda premiul.``


Art. 8 din Legea nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice prevede ca sumele corespunzatoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acorda incepand cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.


Interpretand textul art. 8 din Legea 285/2010 se constata ca acesta nu a suprimat dreptul, intrucat suma cuvenita cu titlu de premiu anual a fost transformata in majorari salariale, urmand a fi acordata lunar.


Art. 25 al. 4 din Legea 330/2009 prevedea posibilitatea ca sumele respective sa se acorde incepand cu luna ianuarie 2011, nu neaparat intr-o singura transa. Legea 285/2010 nu retroactiveaza, ea stabilind in mod concret, cum se va acorda echivalentul sumei reprezentand premiul anual, sub forma unor majorari salariale care se acorda incepand cu ianuarie 2011.


Prin urmare, constatand ca dreptul la premiul anual nu este desfiintat retroactiv, Tribunalul a retinut ca nu sunt justificate consideratiile reclamantilor referitoare la retroactivitatea Legii 285/2010.


In ceea ce priveste incalcarea adusa dreptului de proprietate al reclamantilor, s-a constatat ca, intr-adevar, reclamantii aveau un bun, in sensul art. 1 din Protocolul 1 aditional la conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, iar prin efectul Legii 285/2010, nu s-a produs o privare de proprietate, reclamantii urmand a beneficia de suma de bani reprezentand salariul anual sub forma majorarilor de salariu .


Trebuie avuta in vedere marja mare de apreciere pe care Curtea o lasa statelor in stabilirea propriilor politici in materie salariala. Putem aprecia ca aceasta marja este si mai mare atunci cand necesitatea interventiei statului rezulta din consecintele pe care criza economica internationala le produce asupra deficitului bugetar.


Prin decizia de inadmisibilitate pronuntata la data de 6 decembrie 2011 in cauzele F_ Mihaies impotriva Romaniei si A_ G_ Sentes impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat neincalcarea de catre Statul roman a dispozitiilor art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la conventie, sub aspectul reducerii cu 25% a salariilor.


Pentru speta de fata, este relevanta aprecierea Curtii ca revine statului, sa stabileasca, de o maniera discretionara, ce beneficii trebui platite angajatilor sai din bugetul de stat . Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau incetarea platii unor astfel de beneficii prin modificari legislative.


O atare solutie a promovat si ICCJ prin Decizia 21/2013 in sensul ca ``in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevazut de art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, a fost inclus in majorarile salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputand fi acordat in forma supusa vechii reglementari.``


Din considerentele ICCJ instanta a retinut ca ``asupra interpretarii dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010, Curtea constitutionala s-a pronuntat atunci cand a exercitat controlul de constitutionalitate al acestui articol, prin prisma dispozitiilor referitoare la neretroactivitatea legii, garantarea dreptului la salariu, a dreptului de proprietate privata, incidenta dispozitiilor conventiei Europene a Drepturilor Omului si ale dreptului Uniunii Europene.``


Rezulta ca dreptul la acordarea premiului anual nu a fost inlaturat prin abrogarea art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, ci reprezinta, in continuare, o creanta certa, lichida si exigibila a angajatului asupra angajatorului sau, modificata fiind, in concret, numai modalitatea de acordare, si anume esalonat si succesiv, in cursul anului 2011, respectiv prin cresterea, in mod corespunzator, a cuantumului salariului/soldei/indemnizatiei de baza .


Astfel dreptul la premiul anual a fost mentinut si dupa abrogarea art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, incepand cu luna ianuarie 2011.


In acest sens, aceeasi instanta a stipulat, in deciziile mentionate, ca majorarea salariala din anul 2011, rezultata ca urmare a includerii premiului anual din 2010 in salariul/solda/indemnizatia de baza, este acordata si in continuare.


``Curtea constitutionala, prin aceasta interpretare cu caracter obligatoriu, a statuat asupra modalitatii in care subzista dreptul de creanta al angajatului in cadrul raportului juridic cu angajatorul, astfel incat el nu mai poate fi acordat in forma anterioara prevazuta de art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009.


Din acest punct de vedere nu s-a putut analiza includerea premiului in majorarile salariale prevazute de art. 1 din Legea nr. 285/2010, ca argument de mentinere a dreptului la plata premiului in forma anterioara, intrucat ar contraveni celor stipulate cu forta obligatorie de Curtea constitutionala .


Dreptul de a pretinde acordarea premiului sub forma unui salariu de baza scadent in prima luna a anului urmator celui lucrat s-a stins odata cu abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind inlocuit cu o noua modalitate de plata, prevazuta de lege, prin executare succesiva.``


Conform dispozitiilor art. 517 alin. 4 C.pr.civ, adoptat prin Legea nr. 134/2010, Decizia 21/2013 a ICCJ este obligatorie pentru instantele judecatoresti.


In ceea ce priveste premiul anual pe anii urmatori, s-a retinut ca prin legile de salarizare a personalului platit din fonduri publice (Legea nr. 283/2011 care s-a aplicat in anul 2012, OUG nr. 84/2012 care s-a aplicat in 2013, OUG nr. 103/2014 s-a aplicat in anul 2014, OUG nr. 83/2014 modificata si completata de Legea nr. 71/2015 care se aplica in anul 2015) s-a prevazut expres ca autoritatile si institutiile publice, indiferent de modul de finantare, nu vor acorda premii si prime de vacanta .


Asadar, Legea nr 284/2010 a abrogat dreptul la acordarea premiului anual in forma prevazuta la art. 25 alin 1 din Legea nr 330/2009, acest drept stingandu-se si pentru viitor prin efectul noilor reglementari.


De asemenea, masura neacordarii premiilor, ca si a primelor de vacanta a fost mentinuta si pentru anii 2012, 2013, 2014, 2015 art. 7 alin. 2 din Legea nr. 283/2011, art. 2 din OUG nr. 84/2012, art. 9 din OUG nr. 103/2013, art. 8 alin. 2 din OUG nr 83/2014.


Fata de cele mai sus aratate a fost respinsa actiunea ca nefondata.


Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii M__ E__, L_ T_, B__ V_ F_, N__ V_, R_ F__, D_ I__ R_, prin reprezentant S_ D_ al B__ din R_, criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica pentru urmatoarele motive:


Dupa intrarea in vigoare a Legii nr.330/2009, premiul anual trebuia sa fie acordat, ca suma compensatorie tranzitorie, facand aplicarea art.6 alin.1 din OUG nr.1/2010.


Potrivit art. 22 si 23 din Legea nr.330/2009, premiul anual trebuia inclus in salariul de baza, cu conditia ca suma acestuia cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite sa nu depaseasca 30%.


Potrivit art.7 alin.2 din Legea nr.330/2009, realizarea trecerii la noul sistem de salarizare reglementat se efectueaza in mod etapizat, astfel incat in perioada de implementare a legii in intervalul 2010-2015, nicio persoana sa nu inregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiaza potrivit reglementarilor anterioare.


In concluzie, au solicitat admiterea apelului asa cum a fost formulat.


In acest sens au invocat decizia nr.21/2013pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si decizia nr.115/2012 pronuntata de Curtea constitutionala .


In drept, si-a intemeiat apelul pe dispozitiile art. 466 si urm. din noul Cod de procedura civila


Intimata U__ A__ T__ Calimanesti nu a formulat intampinare.


Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente in materie, in conformitate cu prevederile art. 479 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


Obiectul judecatii il constituie pretentiile reclamantilor privind obligarea paratei U__ A__ T__ Calimanesti la acordarea unor diferente salariale reprezentand includerea premiului anual in salariul lunar, incepand cu 01.01.2011 si in continuare, actualizate cu indicele de inflatie la data Platii si plata dobanzilor legale aferente.


Insa, cadrul legal vizand acordarea premiului anual l-au constituit dispozitiile art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice potrivit carora, pentru activitatea desfasurata, personalul beneficiaza de un premiu anual egal cu media salariilor de baza sau a indemnizatiilor de incadrare, dupa caz, realizate in anul pentru care se face premierea.


Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acorda proportional cu perioada in care a lucrat, luandu-se in calcul media salariilor de baza brute lunare realizate in perioada in care a desfasurat activitate .


Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acorda in cazul persoanelor care in cursul anului au desfasurat activitati profesionale nesatisfacatoare ori au savarsit abateri pentru care au fost sanctionate disciplinar.


Aceste drepturi nu se acorda in cazul persoanelor care au fost suspendate sau inlaturate din functie pentru fapte imputabile lor.


Plata premiului anual se va face pentru intregul personal salarizat potrivit prezentei legi, incepand cu luna ianuarie a anului urmator perioadei pentru care se acorda premiul.


Ulterior, potrivit prevederilor art. 39 pct. w din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice textul de lege fost abrogat incepand cu data de 1 ianuarie 2011, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 fiind prevazut ca sumele corespunzatoare premiului anual pentru anul 2010 sa nu se mai acorde incepand cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor acestei legi.


De asemenea, prin legile anuale ulterioare de salarizare a personalului platit din fonduri publice, respectiv Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013 si OUG nr. 83/2014 s-a prevazut in mod expres ca autoritatile si institutiile publice, indiferent de modul de finantare, nu vor acorda premii si prime de vacanta .


Potrivit Deciziei nr. 21/18.11.2013 Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii s-a stabilit ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevazut de art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, a fost inclus in majorarile salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputand fi acordat in forma supusa vechii reglementari.


In considerentele deciziei se arata ca nu se poate analiza includerea premiului in majorarile salariale prevazute de art. 1 din Legea nr. 285/2010, ca argument de mentinere a dreptului la plata premiului in forma anterioara, intrucat ar contraveni celor stipulate cu forta obligatorie de Curtea constitutionala .


Dreptul de a pretinde acordarea premiului sub forma unui salariu de baza scadent in prima luna a anului urmator celui lucrat s-a stins odata cu abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind inlocuit cu o noua modalitate de plata, prevazuta de lege, prin executare succesiva.


Prin modificarea formei de executare a obligatiei de plata a premiului anual, legiuitorul a actionat in limitele marjei de interventie, recunoscuta in domeniul politicii salariale, neexistand o incalcare a dreptului de proprietate privata al personalului platit din fonduri publice asupra acestei creante de natura salariala.


Scopul declarat al recursului in interesul legii este acela de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii iar rolul instantei supreme de a reglementa contradic?iile jurispruden?ei, fiind mecanismul capabil sa asigure coerenta practicii in scopul de a se evita insecuritatea juridica si incertitudinea.


Atata timp cat dezlegarea data problemei de drept a facut obiectul unui recurs in interesul legii avand caracter obligatoriu pentru instante, iar argumentatia avuta in vedere isi pastreaza valabilitatea prin raportare la elementele concrete ale spetei, solutia primei instante a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a prevederilor legale invocate.


Totodata, prin considerentele Deciziei nr.115 din 9 februarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, Curtea constitutionala a constatat ca, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, referitoare la instituirea pentru anul 2012 a unor masuri financiare in domeniul bugetar, cresterea salariala din anul 2011, rezultata ca urmare a includerii premiului anual din 2010 in salariul/solda/indemnizatia de baza, este acordata si in continuare, dovada ca de la 1 ianuarie 2012 a ramas in plata acelasi nivel al retributiei, in conditiile in care legiuitorul a ales sa nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.


In concluzie, Curtea a constatat ca nu se poate retine incalcarea prevederilor constitutionale si conventionale referitoare la dreptul de proprietate privata, nici incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile consacrat de art. 15 alin. 2 din Constitutie si nici nu se pune problema generarii unei stari de discriminare sub aspectul incadrarii in munca si al ocuparii fortei de munca, astfel ca Directiva Consiliului 2000/78/CE nu are incidenta in cauza, aceasta fiind transpusa in planul legislatiei interne prin Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare .


Asa cum in mod constant a statuat Curtea constitutionala, caracterul obligatoriu al deciziilor sale se extinde si asupra considerentelor, astfel incat acestea devin obligatorii pentru cei ce procedeaza la interpretarea si aplicarea respectivului articol de lege.


Cat timp drepturile salariale ale reclamantilor sunt stabilite prin lege si nu sunt supuse negocierii, sumele de bani necesare platii lor provenind de la bugetul de stat, interventia statului la stabilirea sau modificarea unor elemente ale salariului personalului bugetar a fost considerata posibila.


In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului face o distinctie esentiala intre dreptul de a continua sa primesti in viitor un salariu intr-un anumit cuantum si dreptul de a primi efectiv salariul castigat pentru o perioada in care munca a fost prestata (Cauza Lelas contra Croatiei).


Si in alte cauze ale Curtii Europene a Drepturilor Omului privind salariile sunt stabilite unele principii: Hotararea Marii Camere in cauza Vilho Eskelinen contra Finlandei din 19 aprilie 2007 prin care s-a statuat ca ``conventia nu confera dreptul de a continua sa primesti un salariu intr-un anumit cuantum (aa��A�). O creanta poate fi considerata o valoare patrimoniala in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 daca are o baza suficienta in dreptul intern``; Hotararea Kechko contra Ucrainei din 8 noiembrie 2005 prin care s-a statuat ca ``(aa��A�) este la latitudinea statului sa determine ce sume vor fi platite angajatilor sai din bugetul de stat . Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, facand modificarile legislative necesare``.


O astfel de ingerinta din parte statului nu este de tipul ``privarii de proprietate`` (de exemplu, Hotararea Aizupura Ortiz contra Spaniei din 2 februarie 2010 unde pierderea unei pensii complementare este analizata din perspectiva regulii generale privind dreptul la respectarea bunurilor iar Curtea nu analizeaza situatia reducerii salariilor ca si cum ingerin?a ar fi o privare de proprietate).


Statul se bucura de o larga marja de apreciere pentru a determina oportunitatea si intensitatea politicilor sale in acest domeniu iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca nu este rolul sau de a verifica in ce masura existau solutii legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmarit, cu exceptia situatiilor in care aprecierea autoritatilor este vadit lipsita de orice temei (Cauza Wioczorek contra Poloniei din 8 decembrie 2009).


Prin urmare, nu se mai poate pune problema existentei vreunei obligatii de a include premiul anual in salariul lunar ori de a efectua plata unor alte diferente salariale ca efect al includerii premiului anual in salariu, astfel cum s-a solicitat prin actiune si cum a si dispus instanta de fond .


Nici celelalte pretentii referitoare la actualizarea cu indicele de inflatie a drepturilor banesti precum si plata dobanzii legale aferente nu sunt fondate, in considerarea caracterului lor subsidiar cererii principale vizand includerea in salariu a premiului anual.


In consecinta, in conformitate cu dispozitiile art.480 alin. 1 din noul Cod de procedura civila, va fi respins ca nefondat apelul declarat de reclamanti.



PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE



Respinge ca nefondat apelul declarant de reclamantii M__ E__, L_ T_, B__ V_ F_, N__ V_, R_ F__, D_ I__ R_, prin S_ D_ al B__ din R_, cu sediul ales in G_, __, _.A, __ pentru primirea corespondentei - S__ L__), impotriva sentintei civile nr. 1192/06.10.2016 a Tribunalului G_.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Galati Sectia C.M.A.S., Decizia civila nr. 116/2017, in sedinta publica din 28 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Premiu drepturi salariale    Premiu anual Legea 284/2010    Dreuptul la al 13-lea salariu justitie    Includerea in salariu a premiului anual
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe