Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Lipsa mentiunilor obligatorii in decizie si efectuarea concedierii cu nerespectarea procedurii prevazuta de lege

Lipsa mentiunilor obligatorii in decizie si efectuarea concedierii cu nerespectarea procedurii prevazuta de lege

Publicat: 26 May 2021 776 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin cererea inregistrata pe rolu l TribunalulUI BUCURESTI SECTIA A VIIi-a CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE sub nr. x la data de 5 iulie 2 018 contestatorul M. b. a formulat in contradictoriu cu intimatul S.C LINIC DE URGENTA SFANTUL I., contestatie impotriva Deciziei nr. 311/05.06.2018, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a d eciziei contesta te pentru nemotivarea acesteia in drept si emiterea sa cu nerespectarea dispoz itiilor legale prevazute de art. 62 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in principal, si in subsidiar anularea Deciziei nr. 311/05.06.2018 si obligarea angajatorului la plata unei despagubiri egale c u salariile indexate, majorate si reactualizate si cu toa te celelalte drepturi de care ar fi beneficiat ca salariat de la data emiterii sale si pana la reintegrarea in post, precum si repunerea partilor in situatia anterioara emiter ii deciziei contestate, cu cheltuieli de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.

Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat,

A incuviinta, a fi de acord,

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Parte dintr-un proces

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,

Prin Sentinta civila nr. 7283/11.10.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, a fost admisa cererea de chemare in judecata, a fost anulata decizia de incetare a contractului de munca nr. 311/05.06.2018 si s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul detinut anterior concedierii.

A fost o bligata intimata la plata in favoarea contestatorului a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul de la data incetarii raporturilor de munca si pana la data reintegrarii efective.

A fost o bligata intimata la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

Reclamantul M. b. a fost salariatul paratei cu contract individual de munca incheiat pe o perioada nedeterminata nr. 188/3.09.2015 in functia de medic primar de urgenta in cadrul UPU.

Prin Decizia nr. 311/5.06.2018 reclamantul a fost sanctionat disciplinar cu incetarea contractului individual de munca, in conformitate cu dispozitiile art. 55 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

In motivarea deciziei se arata ca reclamantul nu s-a prezentat la ef ectuarea consultului de medicina muncii si reluarea activitatii.

Decizia contestata este emisa in baza disp art. 55 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ce prevede cazurile de incetare a contractului individual de munca ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti.

Se observa astfel ca aceasta este emisa in baza unui text general detaliat prin textele ce reglementeaza pe de o parte concedierea ca modalitate de incetare a contractului individual de munca din vointa angajatorului si demisia ca modalitate de incetare a contractului individual de munca din vointa salariatului.

Temeiul de drept mentionat de parata respectiv art. 55 lit. c nu reprezinta relevanta fara coroborarea sa fie cu art. 58 si urm. sau 81 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Asadar instanta retine ca din cuprinsul deciziei rezulta ca ar fi vorba despre o sanctionare disciplinara cu desfacerea contractului individual de munca .

Potrivit art. 247 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

Potrivit art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;

d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;

e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;

f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.

Din dispozitiile legale mentionate, instanta retine ca decizia contestata, concretizand o masura disciplinara luata de angajator impotriva angajatului, trebuie sa fie deopotriva legala si temeinica, iar analiza cerintelor de legalitate prevaleaza celor referitoare la temeinici a deciziilor.

Astfel, potrivit art. 252 alin1 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia este necesar sa cuprinda obligatoriu descrierea faptei care constituie abatere disciplinara. Asa cum s-a stabilit in doctrina si jurisprudenta, dispozitia legala mentionata nu se refera la o descriere generica a faptei, angajatorul avand obligatia de a indica in mod concret abaterile disciplinare pentru care a emis decizia de sanctionare disciplinara, pentru a permite angajatului sa-si formuleze aparari si pentru a permite instantei sa exercite controlul de legalitate si temeinicie prevazut de art. 252 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Din analiza deciziei contestate instanta nu poate deduce care a fost fapta considerata abatere disciplinara pentru care s-a aplicat sanctiunea prevazuta de art. 248, alin 1. lit. e) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

In Decizia nr. 31/5.06.2018 se mentioneaza ca reclamantul nu s-a prezentat la efectuarea consultului de medicina muncii si reluarea activitatii insa nu rezulta concret in ce consta fapta culpabila a reclamantului, respe ctiv ce trebuia sa faca aceasta si nu a facut, sau ce a facut reclamantul si nu trebuia sa faca.

In decizia susmentionata se atesta doar o situatie de fapt, respectiv ca desi nu i s-a aprobat cererea de acordare a concediului fara salariu in perioada 1.05. x1 formulata, reclamantul nu s-a prezentat la efectuarea consultului de medicina muncii si nu si-a reluat activitatea .

Dupa cum se observa, in decizie nu se specifica in mod concret in ce a constat abaterea disciplinara, in ce mod a incalcat disciplina muncii reclamantul.

Astfel, lipsa motivelor in fapt care au determinat sanctionarea disciplinara fac imposibila verificarea temeiniciei masurii, fata de dispozitiile art. 79 CM.

Textul mentionat prevede ca in caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decit cele prevazute in decizia de sanctionare disciplinara.

Conform art. 247(2) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Instanta investita cu o contestatie impotriva unei decizii de sanctionare disciplinara trebuie sa analizeze temeinicia si legalitatea sanctiunii aplicate prin prisma acestor dispozitii, ori in speta acest lucru este imposibil pentru simplul fapt ca nu exista in continutul acestei decizii nici o mentiune referitoare la vreo abatere disciplinara.

Instanta mai retine ca potrivit art. 252 alin. 2 lit. b Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), tot sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu si precizarea prev ederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat, pentru ca instanta sa poata verifica daca intradevar fapta salariatului constituie abatere disciplinara si daca se incadreaza printre obligatiile de a face si a nu face impuse acestuia.

Instanta retine ca in decizia contestata nu s-a individualizat care prevedere din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil a fost incalcata de salariat, cu privire la deficientele din activitate .

Instanta mai retine retine ca in conformitate cu dispozitiile art. 267 alin 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``nicio masura, cu execeptia celei prevazute de art. 264 alin 1 lit. a nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile``.

In vederea efectuarii acesteia, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.

Cercetarea prealabila este o conditie imperativa a legii, reprezentand o garantie a dreptului la aparare pe toata durata desfasurarii actiunii disciplinare si trebuie sa respecte metodologia prevazuta de art. 251 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Pentru a realiza acest rol, in primul rand salariatului trebuie sa i se aduca la cunostinta invinuirea pentru care este cercetat, pentru a-i acorda dreptul sa-si formuleze eventualele aparari si sa ofere probe si motive in combaterea invinuirii.

Din analiza inscrisurilor depuse la dosar (fila 22), reiese ca angajatorul nu l-a convocat pe reclamant in vederea prezentarii pentru realizarea cercetarii prealabile disciplinare.

Decizia de sanctionare nu respecta dispozitiile art. 252 alin. 1) lit. c) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in sensul ca in cuprinsul deciziei nu se arata care au fost apararile invocate de salariat cercetat si nu se arata nici motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de reclamant in timpul cercetarii disciplinare prealabile

Lipsa mentiunilor obligatorii, expres prevazute de lege si efectuarea concedierii cu nerespectarea procedurii prevazuta de lege, constituie, potrivit art. 78, raportat la art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cauza de nulitate absoluta expresa a deciziei de concediere ducand la desfiintarea acesteia ca nelegala, conditia mentiunilor obligatorii fiind prevazuta ``ad validitatem``.

Conform art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.

Avind in vedere ca decizia contestata nu descrie in mod concret faptele retinute ca abateri disciplinare, instanta nu poate proceda la analizarea temeiniciei acestora, intrucit lipsesc criteriile de apreciere a conduitei considerata de catre angajator ca incalcare a obligatiilor impuse angajatului.

Constatarea neindeplinirii conditiilor de legalitate ale deciziei de sanctionare cu incetarea contractului individual de munca, conduce la anularea masurii, conform art. 78 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), independent de realitatea faptelor imputate salariatului, retinute ca abateri disciplinare.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, paratul S.C.de Urgenta ``S.I_``, solicitand schimbarea in tot a hotararii atacate, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata .

Intimatul reclamant a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefo ndat, cu cheltuieli de judecata .

La data de 28.02.2019, apelantul a depus la dosar o cerere prin care arata ca intelege sa isi retraga apelul, in raport de imprejurarea ca intimatul reclamant a solicitat incetarea raporturilor de munca .

In drept a invocat prevederile art. 406 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), iar in temeiul art. 454 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) solicita exonerarea de la plata cheltuielilor de judecata .

Prin precizarile depuse la solicitarea instantei de apel in data de 24.04.2019, apelantul a aratat ca intelege sa achieseze la hotarare, in sensul art. 464 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro)

Analizand actele si lucrarile dosarului, vazand dispozitiile art. 463- 464 Cod Procedura Civila, Curtea retine ca, p otrivit art. 463 alin. (1) Cod procedura civila, achiesarea la hotarare reprezinta renuntarea unei parti la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja impotriva tuturor sau anumitor solutii din respectiva hotarare, iar in conformitate cu dispozitiile art. 464 alin. (2) din acelasi cod, achiesarea expresa se face de parte prin act autentic sau prin declaratie verbala in fata instantei ori de mandatarul sau in temeiul unei procuri speciale.

Avand in vedere ca in spet a cererea de achiesare nu intruneste conditiile de forma enuntate in articolul anterior citat (act autentic sau declaratie verbala in fata instantei a reprezentantului legal ori mandatarului), Curtea va retine totusi ca cererea depusa la dosarul cauzei, semnata de managerul spitalului si de consilierul juridic, denota cu certitudine manifestarea de vointa in sensul achiesarii la hotararea apelata, fiind totodata precizat in mod expres si temeiul procedural aferent. Pe ca le de consecinta, manifestarea de vointa exprimata de apelant urmeaza a fi asimilata unei achiesari tacite, care potrivit art. 464 alin. 3 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) poate fi dedusa numai din acte sau fapte precise si concordante care exprima intentia certa a partii de a-si da adeziunea la hotarare .

In raport cu cele anterior expuse, Curtea constata ca sunt indeplinite conditiile impuse de dispozitiile legale redate mai sus, astfel ca v a lua act de achiesarea apelantulu i la hotararea primei instante, prin renuntarea la apelul declarat in cauza.

In egala masura, la solicitare a intimatului care, ca urmare a declararii apelului, a fost nevoit sa efectueze cheltuieli, in temeiul art. 453 Cod procedura civil a, va dispune obligarea apelantului la plata sumei de 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel, constand in onorariu avocatial. In acest sens, este de observat ca activitatea aparatorului s-a materializat in formularea intampinarii si reprezentarea intimatului la termenele acordate, in raport de obiectul litigiului si faza procesuala a cauzei nefiind aplicabile dispozitiile art. 454 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), invocate de apelant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Ia act de achiesarea apelantului S.C.DE URGENTA S.I., cu sediul in Bucuresti, 13, sector 4, la Sentinta civila nr. 7283/11.10.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in contradictoriu cu intimatul M. b., cu domiciliul in Bucuresti, sector 3, _- 17, .la apelul declarat in cauza.

Obliga apelantul la plata sumei de 2000 de lei catre intimat cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica azi, 13.05.2019.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2615 din data de 13.05.2019

Citeşte mai multe despre:

contestati decizie de concediere

analiza cerintelor de legalitate prevalzeaza celor referitoare la temeinicia deciziei

angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele prevazute in decizia de sanctionare disciplinara

cercetarea prealabila este conditie imperativa a legii

Consultă un avocat online

Formular contact online.

MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lipsa mentiunilor obligatorii in decizie si efectuarea concedierii cu nerespectarea procedurii prevazuta de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2615 din data de 13.05.2019

Tabloul Avocatilor din Romania

Tabloul Avocatilor din Republica Moldova

Tabloul Contabililor din Romania

Tabloul Evaluatorilor din Romania

Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania

Tabloul Expertilor Judiciari din Romania

Tabloul Mediatorilor din Romania

Tabloul Notarilor Publici din Romania

Tabloul Psihologilor din Romania

Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania

Arhiva Stirilor juridice din anul 2007

Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964