din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3250 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Raspunderea patrimoniala a angajatorului. Excluderea discriminatorie a salariatului de la indeplinirea unor atributii de serviciu cu consecinte pe planul cuantumului drepturilor salariale ca urmare a prezentarii unor nemultumiri directorului general

Raspunderea patrimoniala a angajatorului. Excluderea discriminatorie a salariatului de la indeplinirea unor atributii de serviciu cu consecinte pe planul cuantumului drepturilor salariale ca urmare a prezentarii unor nemultumiri directorului general

  Publicat: 16 Jul 2021       946 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pe rol, solutionarea apelului formulat de apelantul B.C_- S.impotriva Sentintei civile nr. 8729 din data de 27.11.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata C.NATIONALA DE T. a. R.- T.S. a. si expert C.N.P.C.D., cauza avand ca obiect �actiune in constatare�.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
CODUL MUNCII
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ocupatia activitatea utila, aducatoare de venit (in bani sau in natura)
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Rezultat al masurilor de protectie a muncii si al acelor masuri care urmaresc asigurarea confortului fizic, psihic si social al omului in procesul muncii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Infractiune care consta in zborul cu o aeronava apartinand fortelor armate ale statului roman, fara prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Infractiune care consta in zborul cu o aeronava apartinand fortelor armate ale statului roman, fara prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Infractiune care consta in zborul cu o aeronava apartinand fortelor armate ale statului roman, fara prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma de organizare a unui grup de executanti individuali, ale caror actiuni sunt interdependente si determinate de indivizibilitatea procesului de productie.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Diferenta pozitiva intre valoarea elementelor care constituie garantia unui credit si valoarea creditului, constata de catre banci cu ocazia verificarii garantiilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Prin cererea de apel, inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la data de 01.02.2019, apelantul B.C.- S.criticat Sentinta civila nr. 8729/12.01.2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, in Dosarul nr. x, a aratat ca, in fapt, a solicitat, prin cererea introductiva, sa se constate ca, in comparatie cu alti colegi de munca incadrati pe acelasi post, avand aceleasi sarcini de serviciu, angajatorul procedeaza intr-o maniera discriminatorie, in sensul ca, din motive subiective, nu mai este inclus pe programatorul de zbor, fara a exista un motiv plauzibil.


Articolul 5 alin 1 din legea 53/2003 reglementeaza principiul egalitatii de tratament, aspect supus analizei instantei de fond si nu daca reclamantul desfasoara activitate la locul de munca .


Avand in vedere principiul suprematiei dreptului comunitar in raport cu legislatiile nationale ale statelor membre care constituie unui dintre principiile de baza ale dreptului comunitar, in opinia sa, in cauza de fata sunt aplicabile si dispozitiilor art. 2 din Directiva 2000/78/CE a consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general in favoarea egalitatii de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, respectiv:


Conceptul de discriminare:


(1) in sensul prezentei directive, prin principiul egalitatii de tratament se intelege absenta oricarei discriminari directe sau indirecte, bazate pe unui din motivele mentionate ia articolul 1.


(2) in sensul alineatului (1):


(a) o discriminare directa se produce atunci cand o persoana este tratata intr-un mod mai putin favorabil decat este, a fost sau va fi tratata intrec situatie asemanatoare o alta persoana, pe baza unuia dintre motivele mentionate la articolul 1;


(b) o discriminare indirecta se produce atunci cand o dispozitie, un criteriu sau o practica aparent neutri poate avea drept consecinta un dezavantaj special p.persoane de o anumita religie sau de anumite convingeri, cu un anumit handicap, de o anumita varsta sau de o anumita orientare sexuala, in raport cu alta persoana, cu exceptia cazului in care:


(i) aceasta dispozitie, acest criteriu sau aceasta practica este obiectiv justificata de un obiectiv legitim, tar mijloacele de realizare a acestui obiectiv nu sunt adecvate si necesare sau


(ii) in cazul persoanelor cu un anumit handicap, angajatorul sau oricare persoana sau organizatie care .directive, are obligatia, in temeiul legislatiei nationala, sa ia masuri adecvate in conformitate cu principiile prevazute la articolul 5, cu scopul de a elimina dezavantajele care rezulta din aceasta dispozitie, acest criteriu sau aceasta practica.


(3) Hartuirea este considerata o forma de discriminare . in sensul alineatului (1). atunci cand se manifesta un comportament indezirabil legat de unul din motivele prevazute ia articolul 1. care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. In acest context, notiunea de hartuire poate fA� definita in conformitate cu legislatiile si practicile nationale ale statelor membre.


(4) Orice comportament constand in a ordona cuiva sa practice o discriminare impotriva unor persoane p.unul din motivele prevazute in articolul 1 este considerat discrimi nare in sensul alineatului (1),


(5) Prezenta directiva nu aduce atingere masurilor prevazute de legislatia nationala oare, intr-o societate democratica, sunt necesare p.securitatea publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor penale, protectia sanatatii publice si protectia drepturilor si libertatilor semenilor.


In prezenta cauza s-a facut explicit vorbire de faptul ca, reclamantul, din motive subiective ale sefului ierarhic (fiind in conflict direct cu acesta, in prezent acesta sustinand ca face ce doreste in companie), nu mai este pus pe programatorul de zbor, in conditiile in care persoane ulterior angajate efectueaza zboruri, fara a avea o pregatire suficienta in acest domeniu, necriticandu-se faptul ca toti ceilalti colegi efectueaza zboruri ci faptul ca, p.egalitate de tratament, ar putea efectua zboruri de securitate alaturi de colegii sai, asa cum in anii precedenti se intampla.


Fara o ratiune obiectiva, de la momentul aparitiei disensiunilor intre reclamant si seful ierarhic superior, a fost tinut exclusiv la sol, in conditiile in care anterior acelui moment isi desfasura activitatea profesionala atat prin munca la sol, cat si la bordul aeronavelor.


Mai mult de atat, de la acel moment, au fost exercitate presiuni, aspecte ce se cir cumscriu fenomenului de mobbing.


Printre metodele de hartuire pasiva la locul de munca (potrivit doctrinei germane) se regaseste si alocarea de sarcini de lucru inutile sau substandard, restrangerea constanta neintemeiata performante chestiuni care repercuteaza in mod direct asupra psihicului si care se regasesc in situatia de fapt expusa de subsemnatul.


Instanta de fond trebuia sa analizeze, potrivit art. 22 Cod procedura civila, daca directivele nejustificate ale angajatorului intimat, in comparatie cu ceilalti colegi, il afecteaza in mod direct.


Marginalizarea sa l-a dus intr-o stare de demotivare, de neincredere puternica, stari de nervozitate, retragere sociala, diminuare a resurselor financiare, aspecte care se datoreaza atitudinii subiective a angajatorului si care se circumscriu fenomenului de discriminare si, mai mult, de mobbing.


Cu referire la dreptul intern, principiul general ai egalitatii de tratament este definit in legea fundamentala a statului, si anume, Constitutia Romaniei, art. 16, alin. (1) prin care se stipuleaza ca cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatii publice, fara privilegii si fara discriminari.


Pe acest fundament, conform art. 41, alin, (1) din Constitutie, dreptul le munca nu poete fi ingradit, iar fiecare cetatean este liber sa-si aleaga profesia, meserie sau ocupatia si ii sunt garantate masuri de protectie sociala ce privesc securitatea si sanatatea acestora, regimul de munca ai femeilor si ai tinerilor; repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii stabilite prin lege.


Or, in cauza de fata, angajatorul, prin inlaturarea de la programul de zbor, prin actiunile de presiune psihologica(nu din lipsa zborurilor, or din lipsa personalului, ci din dorinta exclusiva a sefului ierarhic), a incalcat flagrant dispozitiile precitate, in acest fel ingradind reclamantului dreptul la munca .


Este deja de notorietate ca actiunile din cadrul T.precum mutarea intr-un birou impropriu, inlaturarea unor sarcini de serviciu, ori trasarea unor sarcini de serviciu in totala neconcordanta cu pregatirea profesionala, cu specificul sarcinii, cu organigrama existenta, ori alte actiuni ostile, cu acordul tacit ai celorlalti colegi (de teama pierderii locului de munca), au ca scop inlaturarea din cadrul companiei.


In cauza de fata, instanta de fond a ignorat faptul ca executa doar munca de sol, apreciind acest fapt ca un drept ai angajatorului, acela de a dispune dupa bunul plac de angajatii sai, chiar daca sunt incadrati pe acelasi post, au atributii egale, reliefandu-se astfel un tratament exclusiv diferentiat in aceeasi categorie de personal.


Criticile vizeaza tratamentul diferentiat pe care instanta de fond il percepe ca fiind un drept al angajatorului, in conditiile in acest tratament inegal sau nedrept, in raport cu cel aplicat altor colegi este evident si rezulta din probatoriu administrat (fisele de post, programatorul de zbor), repercutand in mod direct atat asupra psihicului sau, dar si asupra venitur ilor sale.


Fenomenul de discriminare in cauza este evident, instanta de fond avand posibilitatea de a constata, prin analiza eficienta a performantelor sale profesionale, in conditiile in care a participat la peste 400 de misiuni, toate incheiate fara even imente negative.


In toate aceste misiuni, a contribuit pozitiv in realizarea atributiilor ce ii revin, astfel ca nu i se poate reprosa vreo conduita defectuoasa la locul de munca . Per a contrario, pe programatorul de zbor sunt incluse persoane fara niciun fel de experienta profesionala, persoane care, imediat ce au fost incadrate in munca, au fost desemnate sa zboare in misiuni de securitate, fara o logica ori un motiv decent, acestia aratandu-se la randul lor surprinsi de deciziile angajatorului.


Aceste imprejurari contureaza, fara echivoc, ca se actioneaza in mod discriminator, degradant, fiindu-i incalcata reclamantului demnitatea personala si dreptul la un tratament egal in raport cu ceilalti angajati din cadrul serviciului.


In drept, apelantul a invocat dispozitiile art. 266 si urm. Cod procedura civila, Directiva 2000/78/CE, art. 5 din Legea nr. 53/2003.``


Intimata C.Nationala de T. a. R.- T.S. a. a depus la dosar intampinare, la data de 25.03.2019, solicitand respingerea apelului ca neintemeiat, cu consecinta mentinerii solutiei primei instante si obligarea apelantului la achitarea cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentului litigiu, aratand ca ``sunt neintemeiate criticile apelantului potrivit carora prima instanta nu ar fi analizat principiul egalitatii de tratament, reglementat de art. 5 alin. 1 din Legea nr. 53/2003.


Contrar celor pretinse de catre apelant, principiul egalitatii de tratament nu presupune prestarea aceluiasi fel de munca de catre angajati i unui departament.


Dupa cum in mod corect a retinut si prima instanta, conform art. 40 alin. 1 lit. a - c din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul are dreptul de a stabili organizarea si functionarea unitatii precum si atributiile corespunzatoare fiecarui angajat, specific unui raport juridic de munca in care se regaseste un raport de subordonare al angajatului fata de angajator, fiecare angajat putand decide singur asupra activitatii specifice pe care doreste sa o desfasoare, criticile referitoare la incidenta Directivei 78/2000 si aspectele referitoare la pretinsa hartuire incalcand prevederile art. 478 alin. 2 din Codul de procedura civila fiind invocate omisso medio.


Cu toate acestea, ``suprematia dreptului european"nu determina aplicarea prevederilor Directivei in mod direct, astfel cum este stabilit prin art. 288 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, in dreptul intern, Directiva nr. 78/2000 fiind transpusa prin O.U.G. nr. 137/2000.


De asemenea, prevederile art. 2 alin. 3 din Directiva nr. 78/2000 fac trimitere la art. 1 al aceluiasi act normativ european care stabileste: ``Prezenta directiva are ca obiectiv stabilirea unui cadru general de combatere a d.pe motive de apartenenta religioasa sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala, in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca, in vederea punerii in aplicare, in statele membre, a principiului egalitatii de tratament.``


Or pretinsele fapte prezentate de catre apelant nu se subsumeaza niciunui criteriu enuntat anterior si nici nu vizeaza incadrarea in munca sau ocuparea fortei de munca .


Organizarea activitatii nu poate fi incadrata ca reprezentand o fata de pretinsa discriminare sau hartuire, cum in mod eronat pretinde apelantul.


In baza art. 40 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul are dreptul de a stabili organizarea si functionarea unitatii, precum si atributiile corespunzatoare fiecarui salariat .


Se impune a fi avut in vedere faptul ca raportul de munca este caracterizat prin existenta unui raport de subordonare al angajatului fata de angajator, acesta din urma avand dreptul de a da dispozitii cu caracter obligatoriu salariatului, putand stabili sarcinile de serviciu p.fiecare dintre angajatii sai.


Astfel, superiorul ierarhic dispune de prerogativa de a trasa sarcini de serviciu subalternilor in concordanta cu atributiile si responsabilitatile specifice fiecaruia dintre angajati.


In organizarea activitatii si distribuirea personalului, persoanele cu atributii de conducere din cadrul CNATR T.SA au in vedere gradul de risc al actiunilor si scopul misiunilor atribuite angajatilor.


Misiunile de escorta presupun escortarea pasagerilor potentiali perturbatori, insotirea zborurilor cu risc ridicat, aplicarea procedurilor de actiune in cadrul zborurilor cu risc ridicat, precum si gestionarea situatiilor de urgenta.


Incepand cu luna ianuarie 2018, apelantul a manifestat un comportament recalcitrant si ostil fata de colegii sai, iar starea conflictuala a apelantului a generat tensiuni in cadrul echipei. Printre altele, acesta a procedat Ia efectuarea de numeroase inregistrari neautorizate in incinta companiei.


P. a asigura siguranta zborurilor escortate si a zboruri cu risc ridicat se impune ca intre membri echipajului sa existe armonie astfel incat acestia sa conlucreze.


Starea de tensiune creata de comportamentul apelantului nu poate fi asumata la bordul aeronavelor, un conflict intre membrii echipajului punandu-i in pericol atat pe acestia cat si intreg zborul escortat.


Mai mult decat atat, apelantul a refuzat, in mod constant, indeplinirea sarcinilor de serviciu indicate de catre seful ierarhic superior, riscul neindeplinirii in tocmai a procedurilor necesare la bordul aeronavei putand duce la o situatie fatala.


Contrar sustinerilor acestuia, nu i-au fost indicate sarcini de serviciu in neconcordanta cu pregatirea profesionala sau care exced atributiilor sale, iar experienta profesionala sau vechimea in munca nu reprezinta un criteriu exclusiv in atribuirea sarcinilor de serviciu .


Prin urmare, neincluderea apelantului in programul de zbor este justificat de cauze obiective si nu de dorinta exclusiva a sefului ierarhic, cum in mod eronat se insinueaza.


Nu exista o discriminare a apelantului in raport de art. 5 din Legea nr. 53/2003 si O.U.G. nr. 137/2000.


Contrar celor pretinse de catre apelant, faptele prezentate de catre acesta nu pot fi incadrate in niciunul dintre criteriile de discriminare prevazute de art. 5 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 137/2000.


Criteriile considerate de catre legiuitor ca fiind discriminatorii si in raport de care se poate aprecia existenta unei discriminari, astfel cum rezulta din prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 si art. 2 din O.U.G. nr. 137/2000 sunt: sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta sau activitate sindicala.


Din cuprinsul cererii de apei, al cererii de chemare in judecata si din materialul probatoriu administrat nu rezulta criteriu de discriminare in baza caruia reclamantul intelege sa isi intemeieze aprecierile cu privire la un pretins tratament discriminatoriu, cu atat mai mult incidenta unuia dintre ``criteriile discriminatorii`` consacrate de catre legiuitor.


Potrivit art. 5 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), scopul sau efectul pretinsei discriminari trebuie sa se manifeste prin neacordarea, restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute de legislatia muncii.


Reclamantului nu i-a fost incalcat niciun drept prevazut de dispozitiile dreptului muncii, neexistand o incalcare a art. 3 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 sau a art. 41 din Constitutie care consacra dreptul fiecarei persoane de a-si exercita sau nu dreptul ia munca, de a-si alege munca pe care doreste sa o presteze, locul de munca, profesia sau meseria, angajatorul la care intelege sa isi desfasoare activitatea, precum si dreptul de a decide in orice moment incetarea raporturilor de munca .


Nu a existat o schimbare a functiei apelantului prin neincadrarea acestuia in programul de zboruri, acesta avand, potrivit fisei postului, obligatia de a desfasura activitati specifice functiei la sol.


Prin urmare, nu a existat o ingradire a dreptului la munca a reclamantului, acesta facand in continuare parte din echipa de securitate .


Legitimitatea actiunilor este intemeiata pe dreptul angajatorului de a-si organiza desfasurarea activitatii in temeiul art. 40 alin. 1 din Legea nr. 5 3/2003, aceste aspecte fiind detaliate la pct. III din prezenta intampinare.


Apelantul nu este indreptatit la despagubiri in baza art. 253 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in speta nefiind indeplinite conditiile raspunderii civile contractuale astfel incat angajatul sa poata pretinde despagubiri din partea angajatorului.


Nu exista o fapta ilicita din partea angajatorului care a stabilit sarcinile de serviciu ale apelantului in conformitate cu fisa postului, organizarea activitatii fiind un atribut exclusiv al angajatorului si care vizeaza aspecte de oportunitate.


Nu exista o incalcare a art. 16 din Constitutie si a art. 2 alin. 1 lit. e din O.U.G. nr. 137/2000, fiecare salariat fiind remunerat p.munca depusa in raport de prevederile Contractului individual de munca si ale Contractului colectiv de munca .


Nu exista un prejudiciu, apelantului fiindu-i achitate drepturile salariale in conformitate cu contractul individual si contractul colectiv de munca .


Mai mult decat atat, pretinsul prejudiciu nu a avut loc in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, astfel cum prevede art. 253 alin. 1 din Legea nr. 52/2003.``


Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sub nr. x, reclamantul B.C_- S. a solicitat, in contradictoriu cu parata .T. a. R_- T.SA, ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se constate discriminarea existenta intre acesta si ceilalti colegi angajati in cadrul aceluiasi departament, incadrati in functii identice, aceea de inspector securitate zbor, constand in neincluderea in programatorul de zbor p.zboruri de securitate, obligarea paratei la restabilirea situatiei anterioare d., prin repunerea sa in programatorul de zboruri p.functia de inspector securitate zbor si prin plata, catre reclamant, a unor despagubiri egale cu diferenta dintre media salariilor din perioada septembrie-decembrie 2017, perioada in care a beneficiat de zboruri conform planificator zbor si salariul incasat efectiv de acesta in perioada ianuarie 2018 - data repunerii in programatorul de zbor, actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective. De asemenea, a fost solicitata obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


Prin Sentinta civila nr. 8729/27.11.2018, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale a respins capatul de cerere privind constatarea d.constand in neincluderea in programatorul de zbor p.zboruri de securitate ca inadmisibil si a respins, in rest, actiunea ca neintemeiata, luand act ca parata a solicitat acordarea cheltuielilor de judecata pe cale separata.


P. a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


``Reclamantul este angajatul paratei conform contractului individual de munca nr. x/17.03.2008, in functia de inspector securitate in cadrul Departamentului Siguranta Zborului si Calitate/Serviciul Securitate Aeronautic).


Conform evidentelor ``curse escortate`` depuse la termenul de judecata din data de 13.11.2018 de catre parata, in perioada ianuarie-mai 2018, reclamantul nu a mai figurat in programatorul de zboruri, desi alti colegi ai acestuia au fost programati.


Prin promovarea prezentei actiuni, reclamantul invoca discriminarea sa la locul de munca, in sensul neincluderii acestuia in programatorul de zboruri.


Cu privire la acest aspect, se constata ca, potrivit art. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.


Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.


Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.


Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.


De asemenea, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.``, iar potrivit art. 7 lit. b din acelasi act normativ: ``Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, discriminarea unei persoane p.motivul ca apartine unei anumite rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protectie sociala, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, manifestata in urmatoarele domenii: a�� b) stabilirea si modificarea atributiilor de serviciu, locului de munca sau a salariului;.


Tot astfel, potrivit art. 16 din Constitutia Romaniei, cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.


Potrivit art. 14 din Conventia p. apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1995, exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.


De asemenea, dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia p. apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, adoptat la R.la 4 noiembrie 2000 si ratificat de Romania prin Legea nr. 103/2006, prevad ca: ``1. Exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nici o discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie.


Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publica pe baza oricaruia dintre motivele mentionate la paragraful 1.


Prin raportare la dispozitiile legale mentionate mai sus, se apreciaza ca angajatorul nu a efectuat acte de discriminare prin neincluderea reclamantului in programatorul de zboruri in perioada din litigiu, avandu-se in vedere atributiile din fisa postului reclamantului.


Astfel, potrivit fisei postului, scopul postului consta in prevenirea si c. actelor de interventie ilicita care pot prejudicia C.T., asigurarea protectiei pasagerilor, echipajelor, personalului de sol, aeronavelor si bunurilor Companiei T., la sol pe aeroporturile de operare si in zbor . ; la conditiile de munca sunt indicate platforma aeroportuara, aeronava, hangar, terminal cargo (punctul 8).


De asemenea, referitor la responsabilitatile si activitatile specifice s-au mentionat urmatoarele: cunoaste, respecta si aplica in practica masurile de securitate prevazute in Programul de Securitate Aeronautica al Companiei T_; la constatarea unor nereguli, informeaza organele abilitate si coopereaza cu acestea in vederea remedierii situatiei; in cazul constatarii unor nereguli ce pot afecta siguranta si securitatea aeronavei, efectueaza controlul suplimentar al concordantei intre numarul si greutatea bagajelor inregistrate la check- in si cele existente la aeronava; informeaza comandantul aeronavei de prezenta la bord a persoanelor inarmate, autorizate in acest sens, a pasagerilor potential perturbatori si a escortelor, precum si locurile acordate acestora; aplica procedura specifica articolelor interzise descoperite in timpul efectuarii examinarii de securitate a aeronavei; se subordoneaza direct comandantului aeronavei cand efectueaza insotiri de securitate sau escortarea deportatilor, colaborand cu intreg echipajul p.efectuarea zborului in conditii de siguranta si securitate; respecta regulile, procedurile si instructiunile de lucru administrative ale serviciului; respecta regulile stabilite in procedurile aeroportuare cu privire la accesul ai circulatia persoanelor si a mijloacelor de transport din dotare pe suprafata de miscare a aeroportului;respecta reglementarile stabilite in procedurile aeroportuare cu privire la regulile de siguranta, securitate si accesul personalului la locul de munca, zonele de acces;exploateaza mijloacele logistice ale serviciului conform regulilor, procedurilor si instructiunilor de serviciu stabilite; raporteaza operativ orice situatie privind securitatea aeronautica sefului de tura, sefului de serviciu, comandantului aeronavei; colaboreaza cu organele competente la protectia bunurilor Companiei T_; indeplineste orice alte sarcini de serviciu transmise de Seful Serviciului Securitate Aeronautica si de catre Directorul General al Companiei T., p. buna desfasurare a activitatii companiei; informeaza imediat Seful ierarhic despre producerea oricarui eveniment ce ar putea pune in pericol securitatea aeronavelor, pasagerilor, echipajelor, personalului de sol, precum si a bunurilor Companiei T_; se prezinta la examenele medicale periodice si comunica sefilor ierarhici, in timp util, inaptitudinea medicala temporara; da dovada de disciplina in indeplinirea sarcinilor si indatoririlor de serviciu; poarta uniforma companiei in timpul programului de lucru impreuna cu accesoriile aferente; efectueaza examinarea de securitate la aeronavele T., in baza check - listurilor intocmite p.fiecare tip si configuratie de aeronava din dotarea companiei, conform PSA T_; efectueaza controlul accesului persoanelor si vehiculelor in zona de proximitate a aeronavelor si in interiorul acestora, prevenind, astfel, accesul neautorizat al acestora la aeronavele Companiei T_; aplica masuri le suplimentare de securitate in cazuri de urgenta, solutioneaza actionand imediat cu calm si profesionalism la executarea procedurilor specifice; efectueaza misiuni de escorta a pasagerilor potential perturbatori si de insotire de securitate p.zborurile cu risc ridicat; aplica procedurile de actiune in cazul zborurilor cu nivel ridicat de risc; supravegheaza, verifica si aplica masurile de securitate in timpul procedurilor de check- in, imbarcare si identificare a bagajelor, precum si a procedurilor privind controlul de securitate al pasagerilor, bagajelor de cabina si de cala, al incarcaturii cargo, colete curier, expres, posta, produse si provizii catering.


Se retine, asadar, ca atributiile din fisa postului nu presupun doar efectuarea de activitati in zbor .


Conform art. 40 alin. 1 lit. a-c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul are dreptul de a stabili organizarea si functionarea unitatii, atributiile corespunzatoare fiecarui salariat, precum si sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu p.salariat, sub rezerva legalitatii lor.


Prin urmare, angajatorul are dreptul de a stabili sarcinile de serviciu p.fiecare dintre salariatii sai.


Astfel, superiorul ierarhic dispune de prerogativa de a trasa sarcini de serviciu subalternilor in concordanta cu atributiile si responsabilitatile specifice fiecaruia dintre angajati.


Persoana juridica are dreptul de a-si organiza activitatea in functie de necesitati, iar instanta este chemata sa cenzureze deciziile angajatorului atunci cand acestea au caracter abuziv si incalca drepturile salariatilor.


Or reclamantului nu i-au dat atributii in afara celor mentionate in fisa postului, fiind la latitudinea angajatorului daca reclamantul efectueaza activitatile din fisa postului la sol sau in zbor .


Asadar, nu exista niciun act de discriminare din partea angajatorului, iar acesta nu poate fi obligat sa il repuna pe reclamant in programatorul de zboruri.


Referitor la capetele de cerere privind obligarea paratei la plata catre reclamant a unor despagubiri egale cu diferenta dintre media salariilor din perioada septembrie-decembrie 2017, perioada in care a beneficiat de zboruri conform planificator zbor si salariul incasat efectiv de acesta in perioada ianuarie 2018 - data repunerii in programatorul de zbor, actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, avand in vedere ca acestea sunt petite accesorii, acestea sunt neintemeiate.


D.fiind faptul ca, la termenul de judecata din data de 02.10.2018, a fost admisa exceptia inadmisibilitatii capatului I de cerere, va fi respins capatul de cerere privind constatarea d.constand in neincluderea in programatorul de zbor p.zboruri de securitate, ca inadmisibil.``


Asupra apelului, Curtea retine urmatoarele:


Potrivit dispozitiilor art. 8 (relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) relatiile de munca intre parti trebuie sa se desfasoare cu respectarea principiului Bunei - credinte.


Un alt fundament pe care sprijina solid baza relatiilor corecte de munca consta in interzicerea d.


P.ca legiuitorul a fost constient de faptul ca discriminarea poate oglindi multiple si imprevizibile fatete, pe care o simpla enumerare (cum este cea corespunzatoare art. 5 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu le cuprinde, a introdus, in reglementarea interzicerii d., inca doua alineate esentiale in ``capturarea`` imaginii d., indiferent de deghizarea faptica justificativa pusa in practica.


Astfel, potrivit art. 5 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), c onstituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alineatul 2 (discriminarea intemeiata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.


Foarte important, in alineatul al patrulea al art. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se arata imprejurarea potrivit careia constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.


Despre o forma de discriminare indirecta care produce efectele unei discriminari directe (in raport de colegii reclamantului) este vorba si in speta dedusa judecatii, apreciere care se realizeaza la finalul administrarii probatoriului (inclusiv al celui refutat de catre judecatorul fondului), din cadrul caruia se remarca, in concret, continutul probei testimoniale.


Judecatorul fondului, in motivarea concreta a rationamentului in baza caruia a respins actiunea, a redat, respectiv citat, dispozitii incidente spetei (intre care si art. 5 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ajungand la concluzia inexistentei vreunei discriminari ca urmare a faptului ca atributiile din fisa postului reclamantului nu presupuneau doar efectuarea de activitati de zbor, in aceasta fraza regasindu-se, in esenta, argumentul in baza caruia pretentiile au fost privite, in cea mai mare parte a lor, ca nefondate (iar o alta parte ca inadmisibila).


Rationand astfel, prima instanta, desi a redat continutul art. 5 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu a sesizat in ce a constat exact atitudinea discriminatorie a angajatorului, imprejurare usor anticipabila de vreme ce, pornind de la relatarea situatiei de fapt de catre reclamant in cererea sa de chemare in judecata, nu a fost considerata utila.desi era evident esentiala, asa cum o probeaza situatia de fapt rezultata in urma administrarii probei testimoniale in apel., ``fata de inscrisurile de la dosar``, asa cum sta inscris in incheierea din data de 13.11.2018.


Despre ce inscrisuri ar fi fost vorba nu se specifica in incheierea mai sus amintita, insa, raportat la motivul p.car ea fost respinsa actiunea, pare sa fi fost vorba despre fisa postului reclamantului, ceea ce se constituie intr-un argument strain logicii analizei si verificarii situatiei de fapt relatate in cererea de chemare in judecata, situatie de fapt a carei veridicitate prima instanta ar fi trebuit sa o documenteze (in sensul verificarii, iar nu a constatarii existentei indestulatoare a inscrisurilor la dosarul cauzei) prin administrarea probatoriului corespunzator.


In esenta, reclamantul a aratat ca, dupa o schimbare la nivelul managementului Companiei, preocupat de exprimarea anumitor nemultumiri, s-a adresat direct managerului, aducandu-i la cunostinta anumite aspecte din activitatea serviciului in care isi desfasura activitatea, dupa acest moment constatand ca nu a mai fost programat, ca si colegii sai, sa efectueze insotirea unor zboruri pe care C.T., din ratiuni de securitate, le considera expuse unui grad mai mare de risc, precum si in serviciul de escorta a persoanelor deportate de pe teritoriul Romaniei, desi, anterior, fusese implicat in astfel de activitati, beneficiind si de drepturi de natura salariala mai mari, in directa legatura cu efectuarea respectivelor deplasari.


Instanta de fond a concluzionat, dupa ce a enumerat o . articole din legi si Conventii, ca angajatorul a procedat in limitele legalitatii p.ca, in fisa de post a reclamantului, erau inscrise si alte atributii care i-au fost incredintate acestuia in perioada de referinta, iar citarea continutului art. 40 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) a consfintit aceasta analiza formala.


Numai ca nu acest aspect l-a contestat reclamantul, si anume faptul ca i-ar fi fost incredintate atributii ce nu s-ar fi regasit in fisa sa de post, ci faptul ca a fost, in mod discriminatoriu, exclus de la altele, respectiv de la insotirea zborurilor in calitate de inspector de siguranta, cu consecinte pe planul cuantumului drepturilor sale de natura salariala.


Adica, in alti termeni, reclamantul a pretins ca a fost practic pedepsit p.initiativa de a se prezenta in fata directorului nou numit al Companiei p. a - i relata acestuia ceea ce reclamantul percepea ca fiind neregularitati ale activitatii.


Asa cum se desprinde din motivarea instantei de fond, imprejurarea ca angajatorul este in masura sa stabileasca atributiile fiecarui salariat, iar salariatul, are, de regla, mai multe decat una, pare sa fi fost suficienta, in sine, p. a exclude orice analiza concreta in urma careia sa se deceleze daca a subzistat, in cadrul raporturilor efective de munca derulate intre reclamant si angajator, o discriminare a primului.


In opinia Curtii, continutul art. 40 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) trebuia citat si inteles pana la capat, si anume cu luarea in considerare a sintagmei ``sub rezerva legalitatii lor``.


Aceasta inseamna ca discriminarea, conduita interzisa prin lege, nu trebuie sa transpara nici din organizarea efectiva a muncii sau din schimbarea _aparent intemeiata pe multitudinea atributiilor dintr-o fisa de post sau pe ``nevoi`` stringente invocate de catre angajator ., in sensul limitarii exercitarii unor atributii de catre un salariat, fara nicio explicatie obiectiv motivata.


Daca p.prima instanta, fisa postului a reprezentat inceputul si sfarsitul probatiunii, in realitate acest inscris este doar inceputul, sub aspect probatoriu, in raport de necesitatea verificarii veridicitatii de situatiei de fapt reclamata prin cererea de chemare in judecata .


Din aceasta perspectiva, in etapa procesuala a apelului, au fost audiati doi martori, din depozitiilor carora a rezulatat, fara nicio umbra de indoiala, ca neprogramarea reclamantului, in zboruri de insotire a unora dintre cursele T., a fost rezultatul direct al demersului acestuia de a se adresa conducerii nou instalate a Companiei.


In acest sens, cea mai relevanta depozitia a avut-o martorul P.N.care a aratat urmatoarele: `` dupa discutia (sublinierea Curtii: desfasurata in cursul lunii noiembrie 2017) din cabinetul directorului general, reclamantul, la cererea sa, a intrat in concediu de odihna, reintorcandu-se in ianuarie 2018, iar, din acel moment, nu a mai fost programat sa asigure nici escorta (sublinierea Curtii: asa cum rezulta din depozitiile celor doi martori, serviciul e escorta se refera la escortarea persoanelor deportate de pe teritoriul Romaniei) nici insotirea zborurilor percepute a fi sensibile intrucat personal consider ca urmare a conduitei sale care, incalcand toate Regulamentele, a reclamat conducerii aspecte ireale, nu dispune de abilitatile comportamentale necesare asigurarii sigurantei pe timpul zborului, in conditiile in care c.T., dupa evenimentele din 11.09.2001, pune un foarte mare accent pe prevenirea actelor de interventie ilicita atat la sol cat si in zbor asupra echipajului personalului aeronavei si pasagerilor cursei ``, aratand ca `` prezenta reclamantului la bordul aeronavelor nu mai reprezenta un element de asigurare a securitatii din cauza starii conflictuale create in cadrul serviciului... stare conflictuala ce a avut la baza inregistrarile pe care reclamantul le facea fara acordul celor inregistrati, fapt ce i-a fost reprosat de unii dintre colegi, context in care nu mai puteam avea siguranta ca, in timpul zborului, in cazul in care era nevoie de o interventie in timp rapid, reclamantul si-ar fi ajutat colegii, manifestand acel spirit de echipa .``


D.ceasta declaratie, se desprind doua elemente: adevarul si incercarea justificarii laturii evident discriminatorii a adevarului.


Astfel, adevarul consta in faptul ca, dupa ce reclamantul a mers in cabinetul directorului general, in cursul lunii noiembrie 2017, fiind chemati in acelasi cabinet seful reclamantului si martorul, incepand cu luna ianuarie 2018, reclamantul nu a mai fost programat sa efectueze nici escorta, nici zboruri de insotire, fara nici explicatie plauzibila, cu exceptia celei mai sus amintite, si anume faptul ca s-a urmarit pedepsirea sa p.initiativa de a se prezenta in fata directorului general, prin ignorarea tuturor regulamentelor _astfel cum a subliniat martorul.desi nu rezulta ce regulament a incalcat reclamantul adresandu-ne directorului general si, daca ar fi incalcat un astfel de regulament prin aceasta initiativa, de ce nu i-a fost aplicata, dupa desfasurarea unei cercetari disciplinare prealabile, o sanctiune din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), preferandu-se excluderea sa, fara niciun motiv obiectiv, de la una dintre atributiile care, exercitate, ii aduceau reclamantului un venit in plus .


Incercarea justificarii.excluzand desigur, vreo forma de naivitate a martorului care, prin pozitia si experienta sa in cadrul Companiei, este putin probabil sa creada intr-o asemenea contextualizare relatata instantei de apel.rezida in incercarea creionarii unui asa - zis spirit de echipa intre membrii serviciului pe care reclamantul apelant l-ar fi incalcat, pornind de la faptul ca reclamantul avea inregistra, fara a avea acordul interlocutorului, conversatiile purtate, situatie in care s-ar fi presupus declarativ, de catre angajator, ca nu ar mai fi subzistat un ``spirit de echipa`` la bordul aeronavelor daca reclamantului i s-ar fi permis sa isi insoteasca, in serviciul de escorta sau de supraveghere a zborului, colegii din cadrul serviciului.


Aceasta supozitie este, in realitate, o incercare de justificare a conduitei sefului ierarhic al reclamantului si, desigur, a paratei care raspunde p.conduite abuzive ale angajatilor sai, cu functii de conducere .


Aceasta pretinsa stare conflictuala, de tensiune nu a fost probata de catre parata intimata, ci doar afirmata si, chiar daca s-ar fi dovedit ca ar fi subzistat, atat timp cat nu a generat manifestari inadecvate intre colegii ce au efectuat aceste emisiuni, cat timp atributiile fiecaruia erau foarte bine prevazute, extrapolarea realizata de catre angajator nu reprezinta altceva decat o incercare a de justificare a aceea ce nu poate, in realitate, fi obiectiv justificat, si anume neprogramarea, in tot cursul anului 2018, a reclamantului in serviciul de escorta si de insotire a unora dintre zborurile efectuate de C.T.


Ca neprogramarea reclamantului apelant in serviciul de escorta/insotire a zborurilor a fost rezultatul direct al conduitei reclamantului de a prezenta nemultumiri directorului general, o dovedeste si relatarea celuilalt martor, numitul C.G., care a aratat urmatoarele: `` Din ce imi amintesc, la discutia referitoare la evaluarea profesionala, raspunzand intrebarii apelantului, seful serviciului a spus ceva de genul pana nu isi pui cenusa in cap ne prea avem ce sa discutam ``, precum si faptul ca `` seful de serviciu s-ar fi suparat pe apelant intrucat acesta mersese la directorul general din acea perioada caruia i-ar fi spus prostii, aspecte din activitatea pe care le considera nereguli ``.


In legatura cu neregulile si nemultumirile relatate de catre reclamant, depozitia martorului C.G.ofera indiciu cu privire la natura acestora: `` Nemultumirile pe care le-a comunicat apelantul directorului vizau aspecte care nemultumeau si pe ceilalti, cum ar fi planificarea pe zbor a doamnei D.pe care niciunul dintre noi nu ne puteam baza ca va reactiona in chip eficient in caz de potential pericol generat de persona deportata, dar si din cauza atitudinii acesteia care arata ca nici macar nu isi doreste sa incerce. O alta nemultumire viza modalitatea de insotire pe zboruri, in sensul ca unora dintre noi, cum am fost si eu, dar si reclamantul, eram ocazional programati pe zboruri mai lungi, mai grele, pe care ar fi trebuit sa le efectuam in timpul nostru liber, in afara intervalului de 12 ore ``, in timp ce `` alti colegi sau sefi de tura dupa caz, insoteau zborurile mai usoare, mai scurte, acestia din urma zburand in timpul lor de serviciu, pe tura lor ``, martorul aratand si faptul ca `` spre deosebire de mine, care mai refuzam in timpul meu liber, din ce stiu, apelantul nu a refuzat niciodata sa plece in cursa, chiar daca era in timpul sau liber .``


Prin urmare, nemultumirile exprimate tineau de modul in care era organizat serviciul de escorta si de insotire a zborurilor, iar urmare a comunicarii lor catre directorul general reclamantul a fost singurul din cadrul serviciului care (in absenta unor motive obiective) nu a fost programat sa efectueze insotire de zboruri si escorta in cursul anului 2018.


Curtea subliniaza ca indicarea unor posibile disfunctionalitati in cadrul activitatii desfasurate nu ar trebui sa conduca la situatia in care s-a regasit apelantul in tot cursul anului 2018, p.ca, daca se accepta ca sustinerea unui punct de vedere _fie el chiar si gresit.cu privire la modul de functionare a structurii din care face parte cel care il exprima il indrituieste pe angajator sa ia masuri discriminatorii in privinta respectivului salariat, atunci ar trebui acceptat ca modul de functionare ``normal`` al Companiei pare a cere salariatilor, p. a nu fi sanctionati, de facto, in afara cadrului legal, in mod indirect, cu micsorarea drepturilor salariale, o supunere desavarsita si lipsa oricarei reactii fata de tot ceea ce se intampla in cadrul angajatorului.


O asemenea abordare conduce la lisa de initiativa, la demotivarea salariatilor, la crearea unei atmosfere de supunere ce depaseste rigoare disciplinei in munca si, asa cum se arata in cele ce preced, la manifestarea clara a unei atitudini discriminatorii.


Criteriul d.il constituie, in prezenta cauza, pornind de la prevederile art. 5 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conduita activa a reclamantului salariat, de reclamare a aspectelor pe car le-a perceput a fi eronate in cadrul serviciului in care isi desfasura activitatea .


Intimata a incercat, cu ocazia audierii martorilor, sa arate ca aceasta conduita a fost cauzata de faptul ca reclamantul nu a fost numit in pozitia de sef de tura, insa, si daca acest aspect ar fi unul real, tot nu justifica indepartarea sa dintr-o . atributii pe care le desfasurase, alaturi de ceilalti colegi, pana la inceputul anului 2018.


Nemultumit sau nu de nenominalizarea sa in functia de coordonare, reclamantul nu putea fi indepartat din serviciul de zbor decat daca nu ar mai fi corespuns sub aspect profesional, ceea ce, in mod evident, nu a fost probat.


In ceea ce priveste incadrarea intre criteriile din art. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Curtea apreciaza ca situatia de discriminare a reclamantului fata de colegii sai care au continuat sa efectueze, conform programarii, activitatea de escorta si pe cea de insotire a zborului, se subsumeaza ariei mai largi de acoperire a sintagmei ``alte criterii``, din alineatul al patrulea al articolului amintit, criteriul concret de discriminare fiind, in cazul reclamantului apelant, conduita acestuia proactiva, de expunere a unor nemultumiri fata de modul de organizare a serviciului in care isi desfasura activitatea .


Potrivit dispozitiilor art. 253 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .


Fapta ilicita, constand in neprogramarea reclamantului in serviciul de escorta si de insotire a zborurilor, vinovatia societatii care rezulta din probatoriul administrat si consta in aceea ca, actionand cu intentia, a restrans activitatea desfasurata in mod obisnuit de catre reclamantul salariat p. a - l pedepsi pe acesta _evident in afara limitelor legale.se completeaza cu legatura de cauzalitate evidenta, extrasa din natura faptei si rezultatul produs, respectiv prejudiciul.


Prejudiciul consta in privarea reclamantului de drepturile de natura salariala pe care acesta le obtinea ca urmare a insotirii zborurilor si in serviciul de escorta, situatie care se mentine si la data judecatii apelului in prezenta cauza, iar acoperi rea prejudiciului se va realiza prin obligarea paratei la plata unor sume de bani care sa fie echivalente cu cele primite lunar, de catre reclamant, in perioada noie mbrie - decembrie 2017, p.serviciul de escorta si de insotire a zborurilor, efectuate in amintitul interval, p.o perioada cuprinsa intre ianuarie 2018 si data la care reclamantul va fi efectiv programat, la fel ca si colegii sai din cadrul serviciului, in activitatea de escorta si de insotire a zborurilor, Curtea atragand atentia asupra necesitatii, in contextul constatarii unei discriminari evidente in ceea ce il priveste pe reclamant, ca aceasta programare sa nu se realizeze intr-un mod mai putin echitabil decat cel avut in vedere de catre angajator p.ceilalti salariati care efectueaza acest serviciu, cu respectarea recomandarilor inscrise in Fisa de Aptitudine nr. x, de catre medicul de medicina muncii D.S.


Intimata parata a incercat, in timpul judecarii apelului, sa induca ideea conform careia reclamantul nu ar mai putea, la data judecarii caii de atac, sa efectueze, in concret, activitatea care i-a fost in chip nelegal refuzata deoarece nu ar mai fi apt, fiind atasate, in dosarul de apel Fisa de aptitudine nr. 216 79, semnata de medicul D.S., p.postul de inspector de securitate/conducator auto neprofesionist/tura de noapte in care apare mentiunea apt conditionat, cu urmatoarele recomandari: `` Evita suprasolicitarile neuropsihice, lucru in tura de noapte. Dispensarizare prin medic de familie si specialist. Respecta indicatiile medicale.``


De asemenea, in dosar a fost depus si avizul psihologic nr. 4412/17.05.2019, emis de aceeasi unitate medicala, si semnat de catre psihologul specialist C.L., in care este bifata optiunea apt psihologic p.functia de inspector de securitate/conducator autor neprofesionist``, fiind, practic reluate, la rubrica ``recomandari``, aceleasi recomandari, inscrise de medicul de medicina muncii, si anume evitarea suprasolicitarii neuropsihice si evitarea turelor de noapte.


Curtea retine, in legatura cu aceste documente, urmatoarele:


Aceste acte nu atesta existenta, in anul 2019, la momentul examinarii, vreo afectiune care sa afecteze capacitatea psihica sau fizica a reclamantului de a efectua activitatea de insotirea zborurilor sau de escorta.


Practic, in aceste acte, nu se bifeaza casuta subsumata notiuni de ``Inapt``, ci se recomanda angajatorului ca reclamantul sa evite suprasolicitarea _adica exact ceea ce a si reclamat apelantul directorului general, inca de la nivelul anului 20- 17, respectiv programarea sa, spre deosebire de alti colegi, in zboruri foarte lungi pe care trebuia sa le efectueze, cel putin partial, in timpul sau liber . si turele de noapte, context in care, desigur, intimata a inteles sa interpreteze aceste recomandari, pe cat de generale, pe atat de aparent utile justificarii pe viitor a conduitei angajatorului, ca impiedicandu-l-pe reclamant sa efectueze, in anul 2019 (si, probabil, si in viitor) activitatea pe care a fost impiedicat sa o efectueze inca din anul 2018.


In opinia Curtii, aceste recomandari nu sunt altceva decat repere de conduita asteptata a angajatorului in favoarea salariatului, context in care angajatorul se va asigura ca, in programarea de zbor a reclamantului va include zboruri pe distante mai scurte, cu predilectie in timpul zilei si doar exceptional in cursul noptii.in niciunul din cele doua acte nu se interzice activitatea ce prevede zborul de timpul noptii., dupa cum recomandarea cu evitarea muncii in timpul noptii nu trebuie interpretata ca referindu-se doar la partea din activitatea reclamantului ce vizeaza serviciul de escorta si de insotire a zborurilor, ci trebuie sa asigure reclamantului o planificare corespunzatoare in ceea ce priveste intreaga paleta a activitatilor specifice serviciului sau, iar, daca este necesar ca deplasarea in serviciul de escorta sau de insotire a zborurilor sa se realizeze exclusiv sau in cea mai mare parte in timpul noptii, in mod exceptional, acesta poate fi realizat intrucat cele doua acte nu il impiedica, ci recomanda exact evitarea abuzul reclamat de catre apelant directorului general in anul 2017.


Aceasta este interpretarea, cu buna- credinta, din partea angajatorului, a recomandarilor inscrise de de catre medicul de medicina muncii si de catre psiholog p.reclamant, iar nu folosirea lor in scopul justificarii mentinerii atitudinii discriminatorii din partea angajatorului in ceea ce priveste activitatea pe care, in mod nelegal, i-a interzis-o (de facto) reclamantului inca din anul 2018.


Avand in vedere ansamblul considerentelor ce preced, Curtea, in baza art. 480 alin. 2 Cod ProCod civila, va admite apelul, cu consecinta schimbarii, in parte, a sentintei, in sensul celor ce preced, si a pastrarii solutiei primei instante doar in privinta primului capat de cerere formulat, solicitare care, intr-adevar, nu putea forma obiectul unei capat de cerere distinct, atat timp cat, prin cele subsecvente, ce urmareau realizarea unui drept (dreptul de a nu fi discriminat la locul de munca) instanta de judecata urma sa analizeze (cea ce s-a realizat, in chip concret, in apel) situatia de fapt reclamata ca fiind discriminatorie.


P. aCESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


DECIDE:


Admite apelul formulat de apelantul B.C_- S., cu domiciliul in Bucuresti, _- 17 . si cu domiciliul procesual ales la SCA ``Nic., S. si Asociatii ``, _- 17, parter, camera 101, sector 1, impotriva Sentintei civile nr. 8729 din data de 27.11.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata C.NATIONALA DE T. a. R.- T.S. a. , C.RO477647, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. Jx, cu sediul in Otopeni, Calea Bucurestilor nr. 224F, judetul I. si cu sediul procesual ales la SPARL ``R.& R_`` din Bucuresti, 18, Corp B, si expert C.N.P.C.D., cu sediul in B.resti, Piata V.M.nr. 1- 3, sector 1.


Schimba, in parte, sentinta apelata, in sensul:


Admiterii, in parte, a actiunii.


Obligarii paratei de a plati reclamantului despagubiri egale cu diferenta dintre media salariilor efectiv platite acestuia in perioada septembrie-decembrie 2017 si salariul incasat in perioada cuprinsa intre ianuarie 2018 si data replanificarii efective a reclamantului in programul de insotire a zborurilor.


Obligarii paratei de a-l include pe reclamant, in exercitarea functiei de inspector securitate zbor, in planificarea de insotire a zborurilor.


Pastrarii solutiei Tribunalului referitoare la admiterea exceptiei inadmisibilitatii primului capat de cerere si la respingerea acestuia ca inadmisibil.


Obligarii aceleiasi parate la plata sumei de 5500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand contravaloare onorariu aparator p.etapa judecarii cauzei in fata Tribunalului Bucuresti.


Definitiva.


Pronuntata astazi, 12.11.2019, si pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. din data de 5141 din data de 12.11.2019


Citeşte mai multe despre:    relatiile de munca intre parti trebuie sa se desfasoare cu respectarea principiului bunei-credinte    notiunea de discriminare directa si indirecta    excluderea disciminatoarie de la insotirea zborurilor in calitate de inspector de siguranta cu consecinte pe planul cuantumului drepturilor sale de natura salariala    neprogramarea reclamantului apelant in serviciul de escorta/insotire a zborurilor a fost rezultatul direct al conduitei reclamantului de a prezenta nemultumiri directorului general    angajatorul este obligat sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe




  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964