din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1527 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Ghidul ESMA privind masurile EMIR de marja antiprociclicitate pentru contrapartile centrale, din 12.06.2019

Ghidul ESMA privind masurile EMIR de marja antiprociclicitate pentru contrapartile centrale, din 12.06.2019

  Publicat: 28 Jun 2019       2260 citiri        Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicat in Monitorul Oficial nr. 525 din 27.06.2019.

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Riscul reputational este riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de incredere a publicului in integritatea Bancii.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Riscul reputational este riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de incredere a publicului in integritatea Bancii.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Se calculeza ca raport intre veniturile nete din dobanzi si activele valorificabile totale. Nivelul standard al acestui indicator este de 5 - 7%.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Drepturile de proprietate intelectuala, cum sunt brevetele si marcile comerciale, confera inventatorului sau celui care le-a conceput anumite drepturi exclusive asupra exploatarii muncii sale, in special in materie de productie si de comercializare.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Autoritatile competente trebuie sa se asigure ca orice contraparte centrala supervizata de ele, care alege sa aplice o marja-tampon in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. (a) din STR pentru produse neliniare, precum optiunile, trebuie sa aplice un tampon la nivelul factorului de risc, in loc de cresterea marjelor cu 25%.
La punerea in aplicare a masurilor de marja APC la nivelul factorului de risc, o contraparte centrala poate utiliza masuri de marja APC diferite pentru factori de risc diferiti sau poate pune in aplicare aceeasi masura de marja APC la nivelul tuturor factorilor de risc . Daca o contraparte centrala alege sa utilizeze aceeasi masura de marja APC la nivelul tuturor factorilor de risc, poate face acest lucru prin aplicarea masurii in mod independent fiecarui factor de risc sau prin utilizarea scenariilor cu consistenta interna la nivelul tuturor factorilor de risc .

V.3. Epuizarea marjei-tampon in temeiul art. 28 alin. (1) lit. (a) din STR
Autoritatile competente trebuie sa se asigure ca orice contraparte centrala supervizata de ele, care alege sa aplice o marja-tampon cel putin egala cu 25% din marja calculata, trebuie sa dezvolte si sa pastreze politici si proceduri documentate prin care se stabilesc circumstantele in baza carora tamponul poate fi epuizat temporar. Politicile si procedurile respective trebuie sa specifice cel putin:
a) indicatorii si pragurile pentru care contrapartea centrala crede ca cerintele de marja cresc semnificativ si care ar putea garanta epuizarea marjei-tampon;
b) conditiile de refacere a marjei-tampon ca urmare a epuizarii sale si
c) mecanismele de guvernanta legate de aprobarile pentru epuizarea si refacerea marjei-tampon.

V.4. Pragul de marja in temeiul art. 28 alin. (1) lit. (c) din STR
Autoritatile competente trebuie sa se asigure ca orice contraparte centrala supervizata de ele evita utilizarea procedurilor de modelare, precum aplicarea unor greutati diferite observatiilor din cadrul perioadei retrospective, pentru a reduce eficacitatea utilizarii unei perioade retrospective istorice de 10 ani pentru calcularea pragului de marja la aplicarea masurii de marja APC in art. 28 alin. (1) lit. (c) din STR.
Autoritatile competente trebuie sa se asigure ca orice contraparte centrala supervizata de ele se asigura ca pragul de marja este calculat intr-o maniera care indeplineste in continuare cerintele stabilite in EMIR si STR, inclusiv conformitatea cu art. 24, 26 si 27 din STR.
Autoritatile competente trebuie sa se asigure ca orice contraparte centrala supravegheata de ele calculeaza, de asemenea, pragul de marja la aceeasi frecventa ca si calculul regulat de marja, cu exceptia cazului in care contrapartea centrala este in alt mod capabila sa demonstreze ca pragul de marja va ramane stabil pe o perioada extinsa de timp, pana la care pragul de marja este recalculat.

V.5. Prezentarea informatiilor despre parametrii de marja
In conformitate cu art. 10 din STR, autoritatile competente trebuie sa se asigure ca orice contraparte centrala supervizata de ele prezinta in mod public informatii despre modelele utilizate la calculul cerintelor de marja . Aceasta prezentare de informatii trebuie sa cuprinda cel putin informatiile de mai jos definite de contrapartea centrala pentru fiecare model de marja utilizat:
a) intervalul de incredere;
b) perioada retrospectiva;
c) perioada de lichidare;
d) parametrii si metodologia utilizata la calculul compensarilor la marja in temeiul art. 27 din STR;
e) informatii despre modelele utilizate la calculul de marja, precum metodologia cantitativa (de exemplu, tipul modelului VaR), abordarea pentru ajustarile sau adaugirile efectuate la aceste modele si formula acestora si
f) masurile de marja APC adoptate si metodologia si parametrii utilizati la aplicarea masurilor de marja APC selectate. In special,
- o contraparte centrala care adopta art. 28 alin. (1) lit. (a) din STR trebuie sa prezinte procentajul tamponului peste cerintele de marja care a fost colectat si conditiile de epuizare si de refacere;
- o contraparte centrala care adopta art. 28 alin. (1) lit. (b) din STR trebuie sa isi prezinte abordarea cu privire la extragerea observatiilor in caz de criza si introducerea observatiilor in calculul cerintelor referitoare la marja si
- o contraparte centrala care adopta art. 28 alin. (1) lit. (c) din STR trebuie sa isi prezinte abordarea cu privire la calculul pragului de limita pe 10 ani.





Afişează Ghidul ESMA privind masurile EMIR de marja antiprociclicitate pentru contrapartile centrale, din 12.06.2019 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Masuri EMIR    Marja antiprociclicitate    ESMA    Ghid    ASF    Autoritatea de Supraveghere Financiara

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.