din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3237 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Diverse Domenii juridice » Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

  Publicat: 18 Jul 2019       28022 citiri        Secţiunea: Diverse Domenii juridice  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 589 din 18.07.2019.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
(autorecuzarea)- Institutia prin care persoana incopatibila se abtine sa participe in procesul penal,
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reprezinta anularea, suprimarea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.

(6) Inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (4), Oficiul, daca considera necesar, poate solicita o singura data, motivat, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prelungirea suspendarii efectuarii tranzactiei cu cel mult 72 de ore, care se calculeaza incepand de la ora la care expira decizia de suspendare.
(7) Oficiul poate solicita motivat Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie incetarea prelungirii suspendarii oricand in termenul prevazut la alin. (6).
(8) Decizia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se comunica de indata Oficiului, care la randul sau o comunica de indata entitatii raportoare.
(9) Daca pana la expirarea termenului stabilit prin decizia de suspendare Oficiul nu a comunicat decizia de prelungire a suspendarii, entitatea raportoare poate efectua tranzactia.
(10) Daca termenele stabilite pe ore, potrivit alin. (3), (4) si (6), se implinesc intr-o zi declarata nelucratoare pentru institutiile publice implicate in procedura de suspendare, acestea se proroga pana la aceeasi ora din urmatoarea zi lucratoare.
(11) Forma si continutul rapoartelor prevazute la art. 6 si 7 pentru entitatile raportoare financiare si nonfinanciare, precum si metodologia de transmitere a acestora sunt stabilite prin ordin al presedintelui Oficiului, cu consultarea autoritatilor de supraveghere si a organismelor de auto reglementare.
(12) Entitatile raportoare au obligatia de a transmite Oficiului rapoartele stabilite la art. 6, 7 si art. 9 alin. (1), numai in format electronic, prin canalele puse la dispozitie de catre acesta, in forma si continutul stabilite in temeiul alin. (11).
(13) Oficiul va returna entitatii raportoare sau autoritatii vamale rapoartele care nu respecta forma si continutul stabilite de catre acesta si va considera obligatia de raportare ca fiind neindeplinita pana la remedierea deficientelor.
(14) Deficientele indicate de Oficiu vor fi remediate si un nou raport va fi transmis de catre entitatea raportoare sau autoritatea vamala in cel mult doua zile lucratoare de la data primirii raportului returnat. In cazul raportului pentru tranzactii suspecte, termenul prevazut la alin. (3) va curge de la momentul confirmarii de catre Oficiu a primirii raportului completat corespunzator.
(15) Rapoartele prevazute la art. 6, 7 si art. 9 alin. (1), precum si orice alte documente primite de Oficiu prin care sunt semnalate suspiciuni de spalare a banilor sau de finantare a terorismului nu constituie petitie in sensul Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 233/2002, cu modificarile ulterioare.

Articolul 9
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 8, entitatile raportoare pot sa efectueze o tranzactie care are legatura cu tranzactia suspecta, fara raportarea prealabila, daca abtinerea de la realizarea tranzactiei este imposibila sau daca neefectuarea ei ar zadarnici eforturile de urmarire a beneficiarilor tranzactiei suspecte, cu mentinerea obligatiei de a transmite un raport de tranzactii suspecte exclusiv catre Oficiu de indata, dar nu mai tarziu de 24 de ore de la efectuarea tranzactiei, precizand si motivul pentru care nu au fost respectate dispozitiile art. 8.
(2) Entitatile raportoare vor transmite de indata un raport de tranzactii suspecte exclusiv catre Oficiu, atunci cand constata ca o tranzactie sau mai multe tranzactii care au fost efectuate si care au legatura cu activitatea clientului prezinta suspiciuni de spalare a banilor sau finantare a terorismului.
(3) Persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) lit. e) si f) au obligatia de a transmite un raport de tranzactii suspecte numai in masura in care nu sunt avute in vedere informatiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clientii lor sau le obtin in legatura cu acestia in cursul evaluarii situatiei juridice a clientului in cadrul unor proceduri judiciare sau al indeplinirii obligatiei de aparare sau de reprezentare a clientului in proceduri judiciare sau in legatura cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridica privind initierea sau evitarea procedurilor, indiferent daca aceste informatii sunt primite sau obtinute inaintea procedurilor, in timpul acestora sau dupa acestea.
(4) Prevederile alin. (3) nu se aplica in cazurile in care persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) lit. e) si f) cunosc faptul ca activitatea de consiliere juridica este furnizata in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului sau atunci cand stiu ca un client doreste consiliere juridica in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului.
(5) In cazul entitatilor raportoare prevazute la art. 5 alin. (1) lit. e) si f), raportarile se fac catre Oficiu si se notifica structurile de conducere ale profesiilor liberale asupra transmiterii rapoartelor de tranzactii suspecte.
(6) Sunt exceptate de la obligatiile de raportare prevazute la art. 7 alin. (1) urmatoarele operatiuni derulate in nume si pe cont propriu: intre institutii de credit, intre institutii de credit si Banca Nationala a Romaniei, intre institutii de credit si Trezoreria Statului, intre Banca Nationala a Romaniei si Trezoreria Statului, precum si operatiunile de vanzari efecte numismatice si preschimbare bancnote deteriorate sau iesite din circulatie, efectuate de Banca Nationala a Romaniei.

CAPITOLUL IV
Masuri de cunoastere a clientelei

Articolul 10
(1) Institutiile de credit si institutiile financiare nu vor furniza conturi sau carnete de economii anonime, pentru care identitatea titularului sau a beneficiarului real nu este cunoscuta si evidentiata in mod corespunzator.
(2) In aplicarea prevederilor alin. (1), institutiile de credit si institutiile financiare aplica cat mai curand posibil masurile de cunoastere a clientelei tuturor titularilor si beneficiarilor conturilor si carnetelor de economii anonime existente.
(3) Utilizarea in orice fel a conturilor si a carnetelor de economii anonime existente nu este permisa decat dupa aplicarea masurilor de cunoastere a clientelei prevazute la art. 13, 16 sau, dupa caz, art. 17.
(4) Institutiilor de credit si financiare le este interzis sa stabileasca sau sa continue relatii de corespondent cu o banca fictiva.
(5) Institutiile de credit si institutiile financiare iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca nu intra in relatii de corespondent sau nu continua astfel de relatii cu o institutie de credit sau o institutie financiara despre care se stie ca permite unei banci fictive sa ii utilizeze conturile.
(6) Institutiile de credit si institutiile financiare trebuie sa aplice proceduri de cunoastere a clientelei si de pastrare a evidentelor referitoare la aceasta cel putin echivalente cu cele prevazute in prezenta lege in toate sucursalele si filialele acestora situate in state terte.
(7) In cazul in care entitatile raportoare au sucursale sau filiale detinute in proportie majoritara situate in tari terte in care cerintele minime privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului sunt mai putin stricte decat cele prevazute in prezenta lege, sucursalele si filialele detinute in proportie majoritara situate in tara terta respectiva pun in aplicare prevederile prezentei legi, inclusiv pe cele privind protectia datelor, in masura in care dreptul tarii terte permite acest lucru.

Articolul 11
(1) Entitatile raportoare sunt obligate sa aplice masuri standard de cunoastere a clientelei care sa permita:
a) identificarea clientului si verificarea identitatii acestuia pe baza documentelor, datelor sau informatiilor obtinute din surse credibile si independente, inclusiv prin mijloacele de identificare electronica prevazute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna si de abrogare a Directivei 1999/93/CE;
b) identificarea beneficiarului real si adoptarea de masuri rezonabile pentru a verifica identitatea acestuia, astfel incat entitatea raportoare sa se asigure ca a identificat beneficiarul real, inclusiv in ceea ce priveste persoanele juridice, fiduciile, societatile, asociatiile, fundatiile si entitatile fara personalitate juridica similare, precum si pentru a intelege structura de proprietate si de control a clientului;
c) evaluarea privind scopul si natura relatiei de afaceri si, daca este necesar, obtinerea de informatii suplimentare despre acestea;
d) realizarea monitorizarii continue a relatiei de afaceri, inclusiv prin examinarea tranzactiilor incheiate pe toata durata relatiei respective, pentru ca entitatea raportoare sa se asigure ca tranzactiile realizate sunt conforme cu informatiile detinute referitoare la client, la profilul activitatii si la profilul riscului, inclusiv, dupa caz, la sursa fondurilor, precum si ca documentele, datele sau informatiile detinute sunt actualizate si relevante.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), entitatile raportoare pot aplica masuri simplificate, intr-un mod adecvat riscului de spalare a banilor si de finantare a terorismului asociat.
(3) Entitatile raportoare dispun de sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili daca un client sau beneficiarul real al unui client este o persoana expusa public.
(4) In aplicarea masurilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b), entitatile raportoare verifica, de asemenea, daca o persoana care pretinde ca actioneaza in numele clientului este autorizata in acest sens, caz in care identifica si verifica identitatea persoanei respective.
(5) Atunci cand prezenta lege si reglementarile sau instructiunile sectoriale emise de autoritatile competente in aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) cuprind mentiuni referitoare la aplicarea unei anumite categorii de masuri de cunoastere a clientelei, entitatea raportoare este obligata sa aplice cel putin respectiva categorie, insa aceasta poate decide, in baza evaluarii proprii a riscului, sa aplice o categorie de masuri mai stricte decat cele obligatorii.
(6) La evaluarea riscului de spalare a banilor si finantare a terorismului, entitatile raportoare sunt obligate sa ia in considerare cel putin urmatoarele:
a) scopul initierii unei relatii sau efectuarii unei tranzactii ocazionale;
b) nivelul activelor care urmeaza a fi tranzactionate de un client sau dimensiunea tranzitiilor deja efectuate;
c) regularitatea sau durata relatiei de afaceri;
d) reglementarile si instructiunile sectoriale emise de autoritatile competente in aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4).
(7) Entitatile raportoare au responsabilitatea de a demonstra autoritatilor cu atributii de supraveghere si control sau organismelor de autoreglementare ca masurile de cunoastere a clientelei aplicate sunt corespunzatoare din punctul de vedere al riscurilor de spalare a banilor si de finantare a terorismului care au fost identificate.
(8) Entitatile raportoare au obligatia verificarii identitatii clientului si a beneficiarului real inainte de stabilirea unei relatii de afaceri sau de desfasurarea tranzactiei ocazionale.
(9) Atunci cand entitatea raportoare nu este in masura sa aplice masurile de cunoastere a clientelei, aceasta nu trebuie sa deschida contul, sa initieze ori sa continue relatia de afaceri sau sa efectueze tranzactia ocazionala si trebuie sa intocmeasca un raport de tranzactie suspecta in legatura cu clientul respectiv, ori de cate ori exista motive de suspiciune, care va fi transmis Oficiului.

Articolul 12
Modul de aplicare a masurilor de cunoastere a clientelei se completeaza in mod corespunzator cu prevederile reglementarilor si instructiunilor sectoriale emise de autoritatile competente in aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4).

SECTIUNEA 1
Masuri standard de cunoastere a clientelei

Articolul 13





Afişează Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Legea 129/2019    Spalare de bani    Finantarea terorismului

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Decizia CCR referitoare la subiectul activ al infractiunii de spalare de bani
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Lipsire de libertate in mod ilegal. Trafic de minori si proxenetism
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 1100 din 10.04.2012



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Sensul notiunii de �convingere� a judecatorului la aprecierea probelor in procesul penal
Sursa: Euroavocatura.ro

Cauza Michaud v. France. Datoria de �vigilenta continua� asupra avocatilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Spalarea de bani in Noul Cod Penal (art. 269)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Infractiunile prin care se aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in Noul Cod Penal (art.
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut