Decizia CCR referitoare la subiectul activ al infractiunii de spalare de bani

In ziua de 19 iunie 2018 Plenul Curtii Constitutionale a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului, in interpretarea data prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la infractiunea de spalare a banilor.

Dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 au urmatorul continut: ``Constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani: [...] dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni."

Prin Decizia nr. 16/2016 a ICCJ privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la infractiunea de spalare a banilor, respectiv daca actiunile enumerate in cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) si c) din Legea nr. 656/2002, republicata, (schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea si dobandirea, detinerea sau folosirea) reprezinta modalitati normative distincte de savarsire a infractiunii de spalare a banilor sau reprezinta variante alternative ale elementului material al laturii obiective a infractiunii de spalare a banilor, Inalta Curte a stabilit ca:

1. Infractiunea de spalare de bani are trei variante: cea prevazuta la lit. a), cea prevazuta la lit. b) si cea prevazuta la lit. c) ale alin. 1 din art. 29 din Legea nr. 656/2002, republicata, cu modificarile ulterioare. Actiunile enumerate in cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) si c) din Legea nr. 656/2002, republicata, cu modificarile ulterioare, reprezinta modalitati ale elementului material . Spalarea de bani este o infractiune la care elementul material consta intr-o actiune ce se poate realiza in sapte modalitati alternative (schimbarea, transferul, ascunderea, disimularea, dobandirea, detinerea sau folosirea). Realizarea oricarei modalitati a elementului material va conduce la consumarea infractiunii. Odata consumata infractiunea, realizarea altei modalitati a elementului material in baza aceleiasi rezolutii infractionale va fi lipsita de consecinte juridice. De exemplu, cel care detine un bun despre care stie ca provine din savarsirea unei infractiuni comite infractiunea de spalare de bani . Daca ulterior aceasta persoana transfera acest bun, vom fi in prezenta aceleiasi infractiuni, realizandu-se doar o noua modalitate a elementului material, fara relevanta juridica. Daca infractiunea de spalare de bani s-a produs prin realizarea mai multor modalitati ale elementului material, apartinand unor variante distincte, acest aspect va fi valorificat in incadrarea juridica, prin retinerea tuturor acestor variante.

Ca atare, realizarea mai multor actiuni ce reprezinta elementul material al infractiunii de spalare de bani, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, nu afecteaza unitatea infractionala.

2. Subiectul activ al infractiunii din care provin bunurile poate fi si subiect activ al infractiunii de spalare de bani . Din punct de vedere teoretic, o asemenea posibilitate nu este interzisa de lege. Prin aceeasi decizie Inalta Curte invedereaza insa ca infractiunea de spalare de bani nu trebuie retinuta automat in sarcina autorului infractiunii din care provin bunurile, pentru simplul fapt ca in activitatea sa infractionala s-a realizat si una dintre actiunile proprii elementului material al infractiunii de spalare de bani, pentru ca aceasta ar lipsi infractiunea de spalare de bani de individualitate. Revine organelor judiciare sarcina de a decide in situatii concrete daca infractiunea de spalare de bani este suficient de bine individualizata in raport cu infractiunea din care provin bunurile si daca este cazul sa se retina un concurs de infractiuni sau o unica infractiune .

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului in interpretarea data prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronuntarea unei hotarari prealabile, in ceea ce priveste subiectul activ al infractiunii (pct.2 din dispozitiv), sunt neconstitutionale.

In motivarea solutiei de admitere pronuntate, Curtea a constatat ca dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii terorismului, in interpretarea data prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronuntarea unei hotarari prealabile, incalca cerintele de claritate, precizie si previzibilitate, ce rezulta din principiul statului de drept, impuse de prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), dar si principiul legalitatii incriminarii si a pedepsei prevazut la art. 23 alin. (12) din Constitutie .

Pentru pronuntarea acestei solutii, Curtea a retinut, de principiu, ca subiectul activ al infractiunii din care provin bunurile dobandite, detinute sau folosite nu poate fi si subiectul activ al infractiunii de spalare a banilor, reglementate la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalului Mures - Sectia penala.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe, Colaborator "MCP Cabinet Avocati"