Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Republicat 2020

(1) Totalitatea bunurilor care se afla in proprietatea parohiilor, schiturilor, manastirilor, protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor si Patriarhiei Romane, asociatiilor si fundatiilor constituite de Biserica, bisericilor fundationale si fondurile destinate unui scop bisericesc constituie bunuri bisericesti si fac parte din patrimoniul bisericesc.

(2) Bunurile aflate in folosinta unitatilor de cult au regimul bunurilor bisericesti si se evidentiaza in registre separate, cu mentionarea documentelor in baza carora se exercita dreptul de folosinta.

Articolul 173

(1) Din punctul de vedere al destinatiei lui, patrimoniul bisericesc cuprinde bunuri sacre si bunuri comune.

(2) Bunurile sacre, respectiv cele care prin sfintire sau binecuvantare sunt destinate exclusiv si direct cultului, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Proprietatea asupra bunurilor sacre este exclusiv bisericeasca, iar cedarea folosintei poate fi acordata pe un termen de pana la 3 ani, cu posibilitatea de reinnoire.

(3) Sunt bunuri sacre cele care prin sfintire sau binecuvantare sunt destinate cultului divin, precum: lacasurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc.), odoarele si vesmintele bisericesti, cartile de ritual, cimitirele etc.

(4) Sunt asimilate cu bunurile sacre si beneficiaza de acelasi regim juridic si casa parohiala, vatra parohiala si manastireasca, incinta Centrului eparhial, a Centrului patriarhal, resedintele chiriarhale, chiliile manastirilor si ale schiturilor, muzeele de arta sacra (bisericesti), bunurile de patrimoniu, bunurile pretioase, cu valoare artistica, istorica sau datorita materialului din care sunt confectionate, precum picturile, sculpturile, tesaturile artistice, miniaturile, cartile rare, documentele, lucrarile din materiale scumpe etc.

(5) Bunurile comune sunt cele destinate intretinerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale, de caritate si asistenta sociala si medicala, precum si pentru indeplinirea celorlalte scopuri ale Bisericii.

(6) Bunurile comune destinate intretinerii bisericilor si slujitorilor bisericesti, operelor culturale, de asistenta sociala, medicala si filantropica, precum si indeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii sunt: asezamintele si institutiile culturale, social- medicale, filantropice si economice, terenurile agricole, padurile, pasunile, viile, livezile, gradinile, drepturile patrimoniale, creantele, actiunile, fondurile, titlurile de valoare, averea in numerar si alte garantii bancare.

(7) Terenurile agricole (arabil, pasune, islaz, livada etc.) si padurile unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane vor fi folosite conform dispozitiilor stabilite de organismele bisericesti competente.

(8) Normele generale si obligatorii privitoare la asigurarea bunurilor unitatilor bisericesti din cuprinsul Patriarhiei Romane se aproba de Sfantul Sinod.

(9) Apartenenta unui bun la categoria bunurilor sacre, in caz de indoiala, se stabileste de catre Sinodul mitropolitan.

(10) In cazul unui bun care este in proprietatea sau in folosinta Patriarhiei Romane, apartenenta sa la categoria bunurilor sacre, in caz de indoiala, se stabileste de catre Sinodul Permanent.

(11) Instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile ale unitatilor bisericesti din eparhie, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile, se aproba de Consiliul eparhial, iar acceptarea donatiilor, legatelor, sponsorizarilor si cumpararea de bunuri in favoarea eparhiei sau a unitatilor bisericesti din eparhie, precum si transmiterea folosintei bunurilor imobile bisericesti (inchiriere, comodat, arendare etc.), a grevarii cu sarcini sau afectarii de servituti a acestora se aproba de catre Permanenta Consiliului eparhial.

(12) Cu aprobarea prealabila a Sinodului mitropolitan, Consiliul eparhial ia hotarari in legatura cu instrainarea in orice mod (vanzare, schimb, donatie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericesti ale Centrului eparhial, ale institutiilor si fundatiilor eparhiale.

(13) Ori de cate ori, in documente privitoare la drepturi reale asupra bunurilor bisericesti, se vorbeste de mitropolie ca proprietar, prin aceasta se intelege arhiepiscopia unde este sediul mitropoliei si organismele de conducere si reprezentare ale arhiepiscopiei respective.

(14) Ori de cate ori, in documente privitoare la drepturi reale asupra bunurilor bisericesti, se utilizeaza pentru proprietar denumiri care nu mai sunt in uz (epitropia, eforia etc.), prin aceasta se intelege actuala persoana juridica bisericeasca, careia ii revine de drept patrimoniul respectiv; in cazul in care identificarea acesteia nu mai este posibila, dreptul de proprietate revine Centrului eparhial sub jurisdictia caruia s-a aflat.

(15) Pentru indeplinirea unor obiective misionar-pastorale si social-filantropice la nivel de eparhii, prin aprobarea adunarilor eparhiale, unele proprietati ale parohiilor si manastirilor pot fi administrate in mod unitar si solidar de organismul eparhial abilitat in acest scop.

Articolul 174

(1) Fondurile arhivistice si bibliotecile manastirilor, parohiilor, protopopiatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor si ale Patriarhiei Romane sunt proprietatea exclusiva a acestora, nu pot fi instrainate, grevate sau urmarite si au regimul juridic al arhivelor si bibliotecilor private.

(2) Organizarea si functionarea fondurilor arhivistice si a bibliotecilor unitatilor administrative bisericesti se fac potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti si normelor legale in vigoare.

Articolul 175

In cazul desfiintarii unei unitati de cult sau a unei biserici fundationale, proprietatea asupra intregului ei patrimoniu se transmite unitatii de cult superioare ierarhic ce va dispune de acesta cu titlu de proprietar al respectivului patrimoniu bisericesc. Patrimoniul bisericesc fara stapan revine eparhiei in a carei jurisdictie teritoriala se afla.

Articolul 176

Patrimoniul fundatiilor si asociatiilor bisericesti cu personalitate juridica constituite de Biserica este proprietatea acestora si se administreaza de Biserica in limita si in conditiile actelor constitutive si conform dispozitiilor prezentului statut .

Articolul 177

Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contributii, donatii, succesiuni, legate -, precum si orice alte bunuri intrate in patrimoniul unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe Romane, din tara si din afara granitelor tarii, nu pot face obiectul revendicarii lor ulterioare.

Articolul 178

(1) Biserica Ortodoxa Romana si partile ei componente pot detine in proprietate bunuri in strainatate a caror situatie se reglementeaza potrivit prevederilor statutare si regulamentare proprii si legislatiei statelor pe teritoriul carora se afla respectivele proprietati.

(2) Situatia bunurilor bisericesti sau similare din strainatate, proprietate a statului roman, date in administrare eparhiilor ortodoxe romane din afara granitelor tarii si unitatilor lor, precum si reprezentantelor si comunitatilor Patriarhiei Romane din strainatate, se va reglementa, la cerere, prin acorduri bilaterale intre Patriarhia Romana, unitatea interesata si statul roman.

Articolul 179

(1) Dobandirea, instrainarea, grevarea si administrarea patrimoniului bisericesc, controlul si verificarea gestionara se desfasoara in conformitate cu prevederile statutare si regulamentare in vigoare. Forma definitiva a acestor acte este cea aprobata de Permanenta Consiliului National Bisericesc, de Permanenta Consiliului eparhial sau de Sinodul mitropolitan, in conformitate cu prevederile prezentului statut .

(2) Actele juridice avand ca obiect bunurile din patrimoniul bisericesc, incheiate cu incalcarea prevederilor prezentului statut, sunt lovite de nulitate absoluta.

B. Dispozitii cu privire la edificiile bisericesti si cimitirele parohiale

I. Edificiile bisericesti

Articolul 180

Bisericile sunt:

a) parohiale si filii;

b) de cimitir;

c) fundationale;

d) izolate;

e) paraclise;

f) catedrale;

g) de manastiri;

h) din strainatate;

i) din armata, sistemul penitenciar, unitati medicale, asezaminte de asistenta sociala, unitati de invatamant etc.

Articolul 181

(1) Bisericile parohiale sunt proprietatea parohiei, sunt integrate patrimoniului eparhiei si stau sub jurisdictia si controlul autoritatii arhiepiscopiei sau episcopiei. Daca intr-o parohie sunt mai multe biserici, chiriarhul o desemneaza pe cea de capetenie ca biserica parohiala.

(2) In municipiile-resedinta eparhiala, ca si in municipiile- resedinta de judet, chiriarhul va stabili catedrala. Acolo unde exista episcop-vicar sau arhiereu-vicar, chiriarhul ii va incredinta acestuia o biserica de slujire.

(3) In eparhia sa, chiriarhul poate desemna unele biserici ca paraclise chiriarhale, dupa rangul eparhiei pe care o pastoreste.