Decizia nr. 42/2008, privind admiterea recursului in interesul legii, referitor la determinarea modului de aplicare a pedepsei ce urmeaza a fi executata in ipoteza in care instanta este investita, prin acelasi act de sesizare, cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, dintre care una anterior, iar cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei

- SECTIILE UNITE -

DECIZIA Nr. 42
din 13 octombrie 2008

Dosar nr. 25/2008

Dosar nr. 26/2008

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la determinarea modului de aplicare a pedepsei ce urmeaza a fi executata in ipoteza in care instanta este investita, prin acelasi act de sesizare, cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, dintre care una anterior, iar cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 81 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Iuliana Nedelcu, procuror-sef al Sectiei judiciare.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a invederat ca exista o stransa legatura intre acest recurs in interesul legii si recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bacau ce face obiectul Dosarului nr. 26/2008, ce se refera la cazul cand obiectul judecatii il constituie doua infractiuni, dintre care una este concurenta cu o alta infractiune pentru care s-a dispus prin hotarare condamnarea la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii, iar a doua a fost comisa in termenul de incercare al suspendarii. Ca urmare, a cerut sa fie intrunite cele doua dosare in vederea solutionarii lor deodata.

Sectiile Unite, tinand seama ca intre cele doua recursuri in interesul legii exista o stransa legatura, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila, dispun intrunirea acestora in vederea judecarii lor deodata.

In continuare s-a dat cuvantul procurorului, care a sustinut recursul in interesul legii declarat de procurorul general si pe cel formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bacau, punand concluzii pentru admiterea acestora in sensul de a se stabili ca in cazul investirii instantei, prin acelasi act de sesizare, cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, dintre care una anterior si cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, trebuie sa se procedeze succesiv la:

- stabilirea mai intai a pedepselor pentru fiecare dintre cele doua infractiuni deduse judecatii;

- anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pronuntate anterior;

- contopirea pedepsei pentru care s-a suspendat conditionat executarea cu aceea care a atras anularea acesteia potrivit regulilor privind concursul de infractiuni, cu posibilitatea adaugarii unui spor de pedeapsa;

- contopirea pedepsei rezultante astfel determinate, potrivit regulilor comune privind recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara de infractiuni, dupa caz, cu pedeapsa stabilita pentru fapta savarsita in termenul de incercare, putandu-se adauga un nou spor de pedeapsa .

SECTIILE UNITE,

deliberand asupra recursurilor in interesul legii, constata urmatoarele:

In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar privind aplicarea pedepsei ce urmeaza a fi executata in cazul in care instanta este investita, prin acelasi act de sesizare, cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, dintre care una anterior, iar cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Astfel, unele instante au considerat ca intr-un asemenea caz, in care sunt indeplinite simultan atat conditiile revocarii, cat si cele ale anularii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, sunt incidente dispozitiile ce reglementeaza ambele institutii juridice.

Alte instante, dimpotriva, au apreciat ca in astfel de situatii sunt aplicabile numai dispozitiile referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, care sunt mai severe datorita incidentei cumulului aritmetic al pedepselor.

In fine, alte instante s-au pronuntat in sensul ca intr-un asemenea caz particular de concurs de infractiuni sunt aplicabile numai dispozitiile privind anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Individualizarea pedepselor este reglementata in cap. V din titlul III al Partii generale a Codului penal (art. 72-89), care cuprind dispozitii cu caracter general in aceasta materie.

Astfel, in raport cu natura sa juridica, suspendarea conditionata a executarii pedepsei prevazuta in art. 81 din Codul penal este un mijloc de individualizare a pedepsei principale aplicate, ce consta in dispozitia instantei de judecata de a suspenda, prin insasi hotararea de condamnare, executarea acelei pedepse, atunci cand sunt indeplinite cerintele legale, pe un termen de incercare in care condamnatul are obligatia de a nu savarsi o noua infractiune .

Ca urmare, cu exceptia cazului cand infractiunea ulterioara este savarsita din culpa, reglementat la art. 83 alin. 3 din Codul penal, instanta de judecata, revocand suspendarea conditionata, va dispune ca persoana condamnata sa execute atat pedeapsa anterior suspendata conditionat, cat si pe cea pronuntata pentru noua infractiune, pedepsele fiind apoi cumulate aritmetic.

In timp ce anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei atrage, dupa caz, incidenta dispozitiilor privind sanctionarea concursului de infractiuni sau a starii de recidiva, pedepsele fiind cumulate juridic, in cazul revocarii suspendarii conditionate se executa numai prin privare de libertate cel putin pedeapsa pentru care acest regim de executare a fost stabilit prin hotarare definitiva ce a intrat in puterea lucrului judecat si pentru care s-a revocat suspendarea conditionata .

Aceste doua institutii juridice, anularea si revocarea, reglementate prin dispozitii cu caracter imperativ, au insa efecte diferite sub aspectul stabilirii cuantumului pedepsei finale.

De aceea, in cazul concomitentei lor, instanta de judecata, in respectarea principiului legalitatii pedepsei, trebuie sa aplice cu prioritate solutia de anulare a suspendarii conditionate a executarii.

Anularea, intervenind datorita unei cauze anterioare, preexistente suspendarii conditionate a executarii pedepsei si savarsirii unei noi infractiuni in termenul de incercare, sanctioneaza tocmai neindeplinirea conditiilor in care aceasta putea fi dispusa.

Ca urmare, anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei constituie un remediu procesual avand ca scop desfiintarea dispozitiei de suspendare atunci cand aceasta este lovita, ab initio, de un viciu esential, fiind impusa de necesitatea ca solutia sa fie conforma cu realitatea obiectiva si sa se inlature o situatie contrara adevarului, ce nu isi gaseste justificare cat timp exista o perseverenta a inculpatului de a savarsi fapte penale de natura a duce la revocarea suspendarii conditionate.

Trebuie observat deci ca masura anularii duce la inlaturarea suspendarii executarii pedepsei, ca si cum aceasta masura nici nu ar fi fost pronuntata, facand astfel sa nu se poata revoca ceea ce nu mai exista la data savarsirii infractiunii ulterioare.

Anularea intervine astfel datorita unei cauze anterioare, preexistenta acordarii suspendarii conditionate si savarsirii unei noi infractiuni in termenul de incercare, si sanctioneaza tocmai neindeplinirea conditiilor in care aceasta putea fi dispusa.

Asadar, inlaturarea prin anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei face sa dispara temeiul regimului sanctionator special (cumul aritmetic) bazat pe dispozitiile art. 83 alin. 1 teza finala din Codul penal.

In masura in care s-ar aplica dispozitiile ce reglementeaza institutia revocarii suspendarii conditionate, s-ar ajunge, de exemplu, la situatia inacceptabila ca, prin stabilirea unei pedepse mai mari pentru infractiunea concurenta savarsita anterior, sa fie absorbita, in cadrul cumulului juridic, pedeapsa mai mica pentru care se dispusese suspendarea conditionata a executarii, la care sa se adauge un eventual spor, iar in final sa se revoce suspendarea conditionata pentru aceasta pedeapsa rezultanta, a carei executare nu a fost in totalitate suspendata conditionat.

Infractiunile savarsite in stare de recidiva nu pot fi considerate in concurs cu cele comise mai inainte ca hotararea de condamnare anterioara sa fi ramas definitiva.

In ipoteza analizata potrivit dispozitiilor art. 33 lit. a) din Codul penal, sfera concursului de infractiuni, cu pluralitate infractionala, s-a inchis prin ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru una dintre infractiunile concurente si, ca atare, tot ce preceda alcatuieste concursul, iar tot ce urmeaza constituie recidiva.

Ca atare, instanta investita prin acelasi act de sesizare cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, dintre care una anterior si cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare cu suspendare conditionata a executarii, va stabili pedeapsa ce va fi executata prin parcurgerea mai multor etape succesive, dupa cum urmeaza:

- se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele doua infractiuni deduse judecatii;

- se va dispune anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pronuntate anterior;