Plenul CSM a admis cererile de aparare a reputatiei doamnelor judecator Viorica Costiniu, Cristina Rotaru si Luciana Mera

- a admis cererea de aparare a reputatiei si a independentei doamnelor judecator Viorica Costiniu, Cristina Rotaru si Luciana Mera, din cadrul Curtii de Apel Bucuresti;
- a hotarat sa adreseze o solicitare redactiei ziarului Evenimentul zilei si redactiei emisiunii a��Nasula�� al postului de televiziune B1 in vederea prezentarii punctului de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii;
- a hotarat sa sesizeze Consiliul National al Audiovizualului pentru a analiza respectarea de catre postul de televiziune B1 si de catre realizatorul emisiunii a��Nasula�� a prevederilor Legii nr. 504/2002, prin raportare la continutul emisiunii din data de 16.09.2010.
- a hotarat sa sesizeze Baroul Bucuresti cu privire la conduita domnului avocat Catalin Dancu prin raportare la Statul profesiei de avocat si la Codul deontologic al avocatului european.
Consiliul a hotarat ca, prin discutiile purtate in cadrul emisiunii de televiziune a��Nasul a�� din data de 16.09.2010 si prin publicarea articolului a��Cum a inclinat balanta Costiniu in favoarea lui Vantua�� de catre Evenimentul zilei, a fost adusa atingere independentei si reputatiei profesionale a judecatorilor care au solutionat dosarul nr. 43238/3/2010 de pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.
Prin cererea formulata la data de 21.09.2010 doamnele judecator Viorica Costiniu, Cristina Rotaru si Luciana Mera, din cadrul Curtii de Apel Bucuresti au solicitat, in temeiul art. 30 din Legea nr. 317/2004, discutarea de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a modalitatii in care a fost reflectata in presa deliberarea membrilor completului de judecata care a condus la adoptarea solutiei de admitere a recursului formulat de catre inculpati, ce a facut obiectul dosarului nr. 43238/3/2010, in contextul in care este creata impresia conform careia discutiile purtate de catre judecatori, cu ocazia deliberarilor, pot fi monitorizate si aduse la cunostinta publicului.
Au fost invocate discutiile care au avut loc in emisiunea a�� Nasula�� de pe postul de televiziune B1-TV, la care au participat jurnalistul Andreea Pora si avocatul Catalin Dancu, in cadrul carora s-au facut afirmatii denigratoare cu privire la membrii completului de judecata si in legatura cu modul de solutionare a cauzei respective, preluate de catre cotidianul Evenimentul Zilei din 17.09.2010 in cadrul articolului intitulat a��Cum a inclinat balanta Costiniu in favoarea lui Vantua��.

Cauza avand ca obiect recursurile formulate de catre inculpatii Stoian Alexandru, Turcan Octavian si Vantu Sorin Ovidiu impotriva incheierii de sedinta din 09.09.2010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti sub numarul 43238/3/2010 si repartizata completului de judecata format din judecatorii Viorica Costiniu, Rotaru Cristina si Luciana Mera .
Dezbaterile au avut loc la termenul din 15.09.2010, pronuntarea fiind amanata pentru data de 16.09.2010, ora 15, 00. Prin decizia nr. 386/16.09.2010 instanta a hotarat, cu majoritate de voturi, admiterea recursurilor formulate de catre cei trei inculpati, punerea lor in libertate, de indata, daca nu sunt arestati in alta cauza, precum si luarea masurii de a nu parasi tara pentru inculpatii Turcan Octavian si Vantu Sorin Ovidiu.
Opinia separata facuta in cauza de catre unul din membrii completului a vizat numai recursurile formulate de catre inculpatii Turcan Octavian si Vantu Sorin Ovidiu.
In seara zilei de 16.02.2010, pe pagina de internet a cotidianului Evenimentul zilei, anunta ca, in exclusivitate, a doua zi la ora 9 va prezenta opiniei publice cum a influentat judecatoarea Viorica Costiniu in mod decisiv rezultatul deliberarii.
La data efectuarii verificarilor anuntul era sters de pe pagina respectiva de internet, dar existenta lui a fost atestata de catre doamna Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice, precum si de catre domnul Victor Alistar, director al Transparency International Romania.
Astfel, desi nu mai sunt in masura a indica cu exactitate formularea anuntului, acesta a fost de natura sa induca ideea ca ziaristii cunosc continutul discutiilor judecatorilor care au avut loc in cadrul deliberarii din cauza respectiva.
In seara aceleiasi zile de 16.09.2010, la ora 20, 12, in cadrul emisiunii a��Nasula�� a postului de televiziune B1, cu participarea jurnalistei Andreea Pora si a avocatului Catalin Dancu, au fost purtate discutii cu privire la modul in care cei trei membri ai completului de judecata au ajuns la luarea deciziei de punere in libertate a celor trei inculpati.
Dupa o serie de comentarii generale la adresa functionarii sistemului judiciar, a unor presupuse tensiuni inregistrate la nivelul relatiei procurorilor si judecatorilor si a practicii judiciare considerate neunitare in privinta modului de apreciere a pericolului pentru odinea publica, ca temei al luarii masurii arestarii preventive, discutia a fost focalizata asupra cauzei privitoare la propunerea de arestare preventiva a celor trei inculpati, sus mentionati.
Initial au fost exprimate suspiciuni in ceea ce priveste lipsa de obiectivitate a doamnei judecator Viorica Costiniu in solutionarea unei astfel de cauze, in contextul derularii unui proces similar fata de sotul sau si a impactului mediatic creat cu ocazia respectiva.
In continuare, realizatorul emisiunii a adus in discutie stirea care urma sa apara a doua zi in cotidianul Evenimentul zilei cu privire la modalitatea in care completul de judecata a ajuns la adoptarea solutiei respective.
Jurnalista Andreea Pora afirma ca, din surse judiciare neprecizate, are cunostinta de faptul ca doamna judecator Viorica Costiniu a influentat celalalt membru al completului, respectiv doamna judecator Luciana Mera, profitand de indecizia acesteia, si a convins-o sa adopte solutia admiterii recursului formulat de catre cei trei inculpati.
Ulterior, realizatorul citeaza din articolul care urma a fi publicat in ziarul Evenimentul zilei, in sensul ca a�� Viorica Costiniu a considerat ca, la fel ca in cazul sotului sau, masura arestarii preventive nu se justifica. Pe de alta parte, judecatorul Cristina Rotaru a avut o opinie clara: Vantu si oamenii sai trebuie sa ramana dupa gratii atata vreme cat s-a dovedit ca au continuat sa il sustina pe fugarul Nicolae Popa si dupa ce au fost pusi sub acuzare si li s-a interzis sa paraseasca tara si sa tina legatura intre ei. Viorica Costiniu a speculat indecizia Lucianei Mera si a convins-o ca, in cazul in care Vantu este obligat sa nu paraseasca localitatea - nu tara - localitatea Corbeanca, Ilfov, nu va reprezenta un pericol pentru ordinea publica. Au avut pe aceasta tema o discutie lunga si au reusit sa o atraga de partea ei" .
Redactorul ziarului Evenimentul zilei, Raluca Dan, in cadrul unei interventii telefonice in direct a confirmat stirea, in sensul in care a�� potrivit surselor noastre, doamna Costiniu ar fi profitat de influenta pe care o are asupra magistratilor mai tineri - si ma refer aici la colega de complet, Luciana Mera - si a profitat, oarecum, de indecizia acesteia, pentru a o convinge ca, in cazul in care Sorin Ovidiu Vintu va primi interdictia de a parasi localitatea de domiciliu, adica Corbeanca, Ilfov, nu poate reprezenta un pericol public. Au avut o discutie destul de lunga, am inteles de la sursele noastre si in urma acestei discutii a reusit sa o convinga ca, atata vreme cat nu calca in Bucuresti, nu reprezinta un pericol public.a��
Luarile de pozitie ale participantilor la emisiune au acreditat ideea ca discutiile purtate de catre judecatorii membri ai completului cu privire la solutia ce urmeaza a fi pronuntata si prezentarea argumentelor in sustinerea unei anumite opinii reprezinta un abuz al acestora si o imixtiune in activitatea colegilor de complet .
Astfel, reactia imediata a domnului avocat Catalin Dancu a fost urmatoarea : a�� Judecatorii sunt independenti si fiecare in biroul lui decide. Daca acel lucru s-a intamplat, atunci ar trebui, pe surse judiciare - ca asa se spune, da? - ca CSM-ul imediat sa le verifice pentru ca este inadmisibil ca un judecator sa influenteze decizia celuilalt in forma citita de dumneavoastra. Este inadmisibil. Legal vorbind, este ceva care, pentru mine, eu nu pot sa cred. Credeti-ma: nu pot sa creda��

*
Se constata astfel, ca atat participantii la discutiile din cadrul emisiunii de televiziune, cat si semnatarul articolului nu s-au limitat la exprimarea unor rezerve fata de obiectivitatea unuia dintre membrii completului de judecata, ceea ce s-ar fi inscris in limitele libertatii de exprimare a jurnalistilor cu privire la o tema care a suscitat interes la nivel national, ci au prezentat in mod distorsionat insasi actul deliberarii.
Deliberarea reprezinta procesul prin care judecatorul stabileste silogismul juridic pe baza caruia va pronunta o anumita solutie, plecand de la rationamentul si mijloacele de proba propuse de catre titularul cererii pe care il confrunta cu rationamentul si mijlocele propuse de catre partea adversa, pentru ca apoi, sa stabileasca faptele care au fost dovedite si sa stabileasca daca se incadreaza in regula de drept aplicabila.
In cazul in care deliberarea are lor in cadrul unui complet de judecata colegial, aceasta presupune prezentarea de catre fiecare judecator in parte a propriei opinii si a considerentelor de fapt si de drept pe care si le intemeiaza, analizarea tuturor opiniilor si respectiv prezentarea unor eventuale argumente contrare in scopul adoptarii unei solutii comune.
Potrivit alineatului 3 al articolului 308 Cod procedura penala, daca din deliberarea rezulta mai mult decat doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa.
Acreditarea ideii ca discutiile purtate de catre judecatorii unui complet colegial cu ocazia deliberarii, cu privire la solutia ce urmeaza a se pronunta in cauza, constituie o conduita abuziva si o imixtiune in activitatea colegilor de complet, impreuna cu speculatiile privitoare la presupusa subiectivitate a unuia dintre membrii completului si influenta pe care o exercita acesta asupra celorlalti membri, a fost de natura a prejudicia prestigiul profesional si a reputatia profesionala.
Efectele acestor distorsionari au fost cu atat mai puternice cu cat au prezentat girul unui avocat a carui opinie, care se pretindea calificata, a fost exprimata in sensul ca deliberarea presupune adoptarea unei opinii de catre judecatori in mod individual si exprimarea, exclusiv, a unui vot in baza careia urmeaza a fi adoptata solutia. Mai mult decat atat, acesta sustine cu fermitate ideea unei incalcari grave a normelor de conduita de catre judecatorii care si-au expus argumentele in cadrul procesului deliberativ.
Pe de alta parte, potrivit art. 307 Cod procedura penala, completul de judecata delibereaza in secret, prevederi similare regasindu-se si in art. 256 Cod procedura civila.
Caracterul secret al deliberarii si, implicit, al modului in care membrii completului si-au asumat o anumita opinie juridica reprezinta o garantie importanta a independentei judecatorilor, menita sa elimine orice retinere in exprimarea propriilor argumente in sustinerea unei anumite opinii manifestate cu ocazia solutionarii cauzei, in conditiile prevazute de lege.
Din discutiile purtate cu toti cei trei judecatori care au format completul de judecata a rezultat ca deliberarea a avut loc in biroul acestora, in care nu se mai gasea nicio alta persoana .
Prezentarea unui asa-zis continut al deliberarilor si sustinerile privind existenta unor informatii certe cu privire la discutiile purtate de catre judecatori, in secret, chiar si in conditiile in care acesta ar reprezenta o speculatie de presa, este de natura a aduce atingere independentei judecatorilor si sistemului judiciar in ansamblul sau.
Ideea existentei unei posibilitatii de monitorizare a deliberarilor intr-o forma sau alta si a incalcarii caracterului secret al acestora poate fi de natura a induce un sentiment de nesiguranta atat al judecatorilor, cat si al opiniei publice in ceea ce priveste independenta sistemul judiciar.
Existenta unei astfel de perceptii in randul opiniei publice este demonstrata si de punctele de vedere exprimate de catre doamna Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice, si se catre domnul Victor Alistar, director al Transparency International Romania, care au perceput informatiile furnizate cu privire la discutiile purtate de catre judecatori drept o incalcare a secretului deliberarii si un atingere adusa independentei sistemului judiciar.
Conform art. 5 si 6 din Rezolutia nr. 1003 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la etica jurnalistica, exprimarea opiniilor jurnalistilor poate implica comentarii asupra unor evenimente reale, care, desi nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine, trebuie exprimate in mod sincer si etic.
De asemenea, potrivit art. 6 din aceeasi recomandare, opiniile referitoare la persoane sau institutii nu trebuie sa incerce sa nege realitatea faptelor sau a datelor.
In practica Curtii Europene a Drepturilor Omului se apreciaza in mod constant ca exercitarea dreptului de libera exprimare de catre jurnalisti si transmiterea de informatii si idei catre public in probleme de interes general, presupune in egala masura responsabilitati si obligatii . In acest sens, jurnalistii sunt datori sa actioneze cu buna credinta pentru furnizarea de informatii in concordanta cu etica jurnalistica ( Bladet Tromso and Stensaas versus Norvegia, nr.21980/1993, Rumyana Ivanova versus Bulgaria , decizia din 14.02.2008).
Prezentarea unor ipotetice discutii ale judecatorilor, al caror caracter secret este prevazut de lege, distorsionarea procesului de deliberare desfasurat in conditii procedurale si transformarea acestora intr-o manifestare abuziva poate fi calificata drept o incalcare a eticii jurnalistice.